16 definiții pentru banal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

banál, ~ă [At: ODOBESCU, S. I, 185 / Pl: ~e / E: fr banal] 1-2 a, av (Care este) lipsit de originalitate Si: comun, cunoscut, obișnuit, știut.

BANÁL, -Ă, banali, -e, adj., s. n. (Lucru, fenomen) lipsit de originalitate; obișnuit, comun. – Din fr. banal.

BANÁL, -Ă, banali, -e, adj. Lipsit de originalitate; obișnuit, comun. – Din fr. banal.

BANÁL, -Ă, banali, -e, adj. Lipsit de originalitate, cunoscut de toată lumea, comun. O încînta timbrul acela sonor, care ascundea în vorbe banale o perfectă înțelegere sufletească. BART, E. 50.

BANÁL, -Ă, banali, -e, adj. Lipsit de originalitate; comun. – Fr. banal.

BANÁL, -Ă adj. Neoriginal; obișnuit, comun. [< fr. banal].

BANÁL, -Ă adj. lipsit de originalitate; obișnuit, comun. (< fr. banal)

BANÁL ~ă (~i, ~e) Care nu se deosebește prin nimic; lipsit de originalitate; ordinar; comun; obișnuit; trivial; vulgar. /<fr. banal, it. banale

banal a. care e pentru ori și cine: comun, trivial.

*banál, -ă adj. (fr. banal, d. ban, publicațiune, proclamațiune, convocare, rudă cu rom. ban). Comun, obișnuit, fără originalitate: laude banale, a spune lucruri banale. Adv. În mod banal.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

banál1 adj. m., pl. banáli; f. banálă, pl. banále

banál adj. m., pl. banáli; f. sg. banálă, pl. banále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BANÁL adj. 1. v. monoton. 2. v. arhicunoscut. 3. comun, neoriginal, (fig.) ieftin. (Un procedeu stilistic ~.) 4. v. prozaic. 5. v. comun. 6. comun, obișnuit, ordinar, (înv.) prost, prostesc. (În lucruri ~ ei văd numai minuni.) 7. mărunt, meschin, neînsemnat. (Interese ~.)

BANAL adj. 1. anost, monoton, placid, plictisitor, uniform, (fig.) searbăd, (livr. fig.) tern. (O viață ~.) 2. arhicunoscut, depășit, știut, vechi, (rar) răscunoscut, (fam. fig.) fumat, răsuflat. (O glumă ~.) 3. comun, standard, stereotip, șablonard. (Formule ~.) 4. comun, neoriginal, (fig.) ieftin. (Un procedeu stilistic ~.) 5. comun, prozaic, (fig.) plat, (livr. fig.) tern. (Stil ~.) 6. comun, neînsemnat, obișnuit, sărac. (Viața pictorului X e uimitor de ~.) 7. comun, obișnuit, ordinar, (înv.) prost, prostesc. (În lucruri ~ ei văd numai minuni.) 8. mărunt, meschin, neînsemnat. (Interese ~.)

Banal ≠ sublim, extraordinar, original

Intrare: banal
banal adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • banal
  • banalul
  • banalu‑
  • bana
  • banala
plural
  • banali
  • banalii
  • banale
  • banalele
genitiv-dativ singular
  • banal
  • banalului
  • banale
  • banalei
plural
  • banali
  • banalilor
  • banale
  • banalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

banal

etimologie: