29 de definiții pentru plesni plezni plejni plemni pleosni pleșni pliosni plisni plosni plozni (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLESNÍ, plesnesc, vb. IV. 1. Intranz. A crăpa, a se sparge (cu violență și de obicei cu zgomot) din cauza unei lovituri, a unei presiuni prea mari, a unei variații de temperatură etc.; spec. a exploda. ◊ Expr. A plesni de... = a nu mai putea de..., a fi (prea) plin de... ♦ (Despre muguri, boboci) A începe să iasă, a se desface. ♦ (Despre abcese) A se deschide, a se desface, a se sparge. 2. Intranz. A crăpa producând fisuri, a căpăta fisuri, crăpături. ◊ Expr. A-i plesni cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine. 3. Intranz. A se rupe (prin întindere, prin solicitare prea mare, prin uzare etc.). 4. Intranz. și tranz. A izbi un obiect (sau aerul) cu un corp elastic, în special cu un bici; a pocni cu zgomot două obiecte unul de altul. ◊ Expr. (Intranz.) Cât ai plesni din bici (sau din palme) = foarte repede, într-o clipă, pe dată, imediat. 5. Tranz. A izbi, a lovi, a bate. ◊ Expr. (Fam.) A plesni (pe cineva) în pălărie = a ironiza (pe cineva). A o plesni bine = a spune ceva foarte potrivit într-o anumită situație, într-un anumit moment. Unde-o plesnești și unde crapă, se spune atunci când se obțin cu totul alte rezultate decât cele așteptate. (Intranz.) A-i plesni (ceva) în (sau prin) cap (sau în minte, prin gând) = a-i veni pe neașteptate o idee năstrușnică; a-i trece (deodată) prin minte. ♦ Fig. A nimeri, a potrivi. ♦ A lovi ușor, a împinge. ♦ Refl. A se izbi cu zgomot de un obiect. [Var.: plezní vb. IV] – Din sl. plesnonti.

PLESNÍ, plesnesc, vb. IV. 1. Intranz. A crăpa, a se sparge (cu violență și de obicei cu zgomot) din cauza unei lovituri, a unei presiuni prea mari, a unei variații de temperatură etc.; spec. a exploda. ◊ Expr. A plesni de... = a nu mai putea de..., a fi (prea) plin de... ♦ (Despre muguri, boboci) A începe să iasă, a se desface. ♦ (Despre abcese) A se deschide, a se desface, a se sparge. 2. Intranz. A crăpa producând fisuri, a căpăta fisuri, crăpături. ◊ Expr. A-i plesni cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine. 3. Intranz. A se rupe (prin întindere, prin solicitare prea mare, prin uzare etc.). 4. Intranz. și tranz. A izbi un obiect (sau aerul) cu un corp elastic, în special cu un bici; a pocni cu zgomot două obiecte unul de altul. ◊ Expr. (Intranz.) Cât ai plesni din bici (sau din palme) = foarte repede, într-o clipă, pe dată, imediat. 5. Tranz. A izbi, a lovi, a bate. ◊ Expr. (Fam.) A plesni (pe cineva) în pălărie = a ironiza (pe cineva). A o plesni bine = a spune ceva foarte potrivit într-o anumită situație, într-un anumit moment. Unde-o plesnești și unde crapă, se spune atunci când se obțin cu totul alte rezultate decât cele așteptate. (Intranz.) A-i plesni (ceva) în (sau prin) cap (sau în minte, prin gând) = a-i veni pe neașteptate o idee năstrușnică; a-i trece (deodată) prin minte. ♦ Fig. A nimeri, a potrivi. ♦ A lovi ușor, a împinge. ♦ Refl. A se izbi cu zgomot de un obiect. [Var.: plezní vb. IV] – Din sl. plesnonti.

plesni [At: DOSOFTEI, PS. 336/13 / V: plezni[1], (înv) ~nevi, (reg) plejni, plemni, pleos~[2], pleșni, plios~, plis~, plos~, plozni / Pzi: ~nesc / E: slv плєснѫти] 1 vi (Cu determinări ca „din palme”, „în palme”, „din degete”, „din buze” etc.) A lovi cu zgomot palmele, degetele, buzele etc. unul de altul (pentru a chema pe cineva, pentru a aplauda, pentru a exprima bucuria, veselia, nerăbdarea etc.). 2 vi (Îlav) Cât ai ~ în (ori din) palme (sau, reg) în pălmi (sau, reg, cât plesnești în pălmi) ori cât ai ~ din bici Foarte repede Si: imediat. 3-4 vti A lovi cu mâna sau cu un obiect care produce un zgomot caracteristic. 5-6 vti (Spc) A pălmui. 7 vt (Îlv) A ~ pe cineva în pălărie A ironiza. 8 vt (Îe) Unde-o ~nești și unde crapă Se zice când spusele cuiva nu au nici o legătură cu discuția purtată. 9 vt (Îae) Se spune când cineva înțelege cu totul altfel, pe dos spusele cuiva. 10 vt (Îae) Se spune atunci când rezultatele sunt cu totul altele decât cele așteptate. 11 vt A așeza, a împinge printr-o mișcare bruscă Si: (pop) a tufli. 12 vt (Fig; rar) A spune răspicat în față condamnând, demascând. 13 vt (Fig) A nimeri. 14 vt (Îe) A o ~ (bine) A spune ceva foarte potrivit într-o anumită situație, într-un anumit moment. 15 vi (Îcr a trăsni, a trânti etc.) A face zgomot din cauza mâniei. 16 vi (În corelație cu a trăsni, a trânti etc.) A-și manifesta zgomotos supărarea, nemulțumirea. 17-18 vit (Pop; îe) A-i ~ (ceva) în (sau prin) cap (sau în minte, prin gând) A-i veni pe neașteptate o idee năstrușnică. 19-20 vit (Pop; îae) A avea pe neașteptate intenția să... 21-22 vit (Pop; rar; îae) A simți deodată atracție pentru cineva de sex opus. 23 vi (Fam; îe) Cum îi plesnește în (sau prin) cap Cum crede. 24 vi (Fam; îae) Cum se pricepe. 25 vi (Fam; îae) Cum știe. 26-27 vit A produce un zgomot caracteristic, lovind aerul cu un obiect flexibil, mai ales bici. 28-29 vit A produce un zgomot caracteristic în urma unei explozii, a unei arderi etc. 30 vi A crăpa cu violență și de obicei cu zgomot, din cauza unei presiuni interioare, a unei apăsări, loviri etc. 31 vi (Spc) A crăpa la suprafață căpătând fisuri Si: a se fisura. 32 vi (Spc) A exploda. 33 vi (Fam; îe) A ~ de... A nu mai putea de... 34 vi (Fam; îae) A(-i) fi foarte... 35 vi (Fam; îae) A fi plin de... 36 vi (Îe) A-i ~ cuiva obrazul de rușine A-i fi cuiva foarte rușine. 37 vi (D. muguri, boboci) A începe să iasă. 38 vi (Pex; d. muguri, boboci) A se desface. 39 vi (Pop; d. vite) A muri prin pocnirea pântecelui, datorită gazelor acumulate în organism Si: a crăpa. 40 vi (Pfm; fig; prt) A muri. 41 vit (Pfm; prt) A mânca foarte mult Si: a crăpa. 42 vi A se rupe prin întindere, prin suprasolicitare, prin uzare etc. 43 vi (D. haine) A fi foarte strâns pe corp. 44 vi (D. abcese) A se sparge. corectată

  1. În original, fără accent — LauraGellner
  2. În original, varianta de față este greșit tipărită: pliosni. O confirmă referința încrucișată și faptul că varianta pliosni există deja — LauraGellner

PLESNÍ, plesnesc, vb. IV. 1. Intranz. A crăpa cu zgomot, a se despica (și a se sparge) în urma unei lovituri, a unei presiuni prea mari, a unei variații de temperatură etc. Un foc uriaș ținea cîteva zile, pînă ce stîncă devenea incandescentă. Atunci aruncau asupra ei. mari cantități de apă. Piatra plesnea. BOGZA, Ț. 14. A plesnit cazanul! Afurisitul de Palac, iar a dat presiune prea mare la abur. DEMETRIUS, C. 39. Crengile-n flăcări plesnesc, se-ndoaie. BELDICEANU, P. 60. ◊ (Despre ființe sau despre părți ale corpului, de obicei prin exagerare) E voinic, aproape să plesnească. BOGZA, Ț. 32. Suflă în tăciune pînă îi plesnește coșul pieptului, C. PETRESCU, Î. II 3. Fracul îl strînge de-i plesnesc ochii, dar croitorul încredințează că parcă e leit pe trupul său. NEGRUZZI, S. I 238. (În imprecații și jurăminte) Plesnire-ar acolo unde a fi cine m-a învățat să țin arcușul, REBREANU, I. 17. Să-mi plesnească ochii dacă am vrut s-o rup. ALECSANDRI, T. 148. ◊ Expr. A plesni de... = a fi (prea) plin de....; fig. a crăpa (5). Nici așa nu-i drept ca unii să plesnească de prea sătui, iar altora să li se usuce mațele de nemîncare. REBREANU, R. II 90. Cînd doamna îi puse inelul de matostat, plesnea de trufie. DELAVRANCEA, O. II 99. Era bun, de treabă, harnic și cinstit, de plesneai de ciudă. RUSSO, S. 28. A-i plesni cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine. îmi plesnește obrazul de rușine cînd gîndesc cum am să mă înfățoșez înaintea femeii celeia cu vorbe de-acestea. CREANGĂ, P. 172. ♦ (Despre abcese) A se deschide, a se desface, a sparge. A plesnit furunculul. 2. Intranz. (Despre învelișuri, benzi și fire) A se rupe brusc prin presiune din interior, prin încovoiere sau prin întindere. Soldatul Omir întinse gîtul să-i plesnească vinele. C. PETRESCU, Î. II 46. Încheie învîrtită cu o apăsare zdravănă de arcuș, încît îi și plesnește o strună la vioară. REBREANU, I. 16. Mi-o plesnit șireturile de la rochie. ALECSANDRI, T. I 113. ◊ Tranz. (Rar) Gruia... Tare ca un leu răcnea, Legăturile-și plesnea. La TDRG. 3. Intranz. A izbi un obiect (sau numai aerul) cu un corp elastic, în special cu un bici, producînd un zgomot șuierător; a lovi, a pocni cu zgomot două obiecte unul de altul. Începu a plesni din degete, chemînd pe cinele cel uriaș. SADOVEANU, P. S. 37. Surugiii plesneau din biciuște. C. PETRESCU, A. R. 9. În mare bucurie și zîmbet, a plesnit din buze cu încîntare și fericire. POPA, V. 216. ◊ (Instrumentul este subînțeles) Surugiii... au încălecat și, chiuind și plesnind, au purces într-un galop furios. NEGRUZZI, S. I 307. ◊ Expr. Cît ai plesni din bici = într-o clipă, pe dată, imediat. Se scula-n revărsat de zori, și cît ai plesni din bici, – casa pahar. VLAHUȚĂ, O. A. II 274. ◊ Tranz. Plesnea apa cu vîslele. DUMITRIU, P. F. 25. 4. Tranz. A izbi, a lovi, a bate. Palma grea... a plesnit cu sete obrazul bătrînului. VORNIC, P. 17. Dacă-l plesneam, poate-l omoram și înfundam temnițele. REBREANU, I. 37. ◊ (În contexte figurate) Un glas de aproape îl plesni peste față cu o veselie dușmănoasă. DUMITRIU, N. 178. Vorbele grele ce o plesneau în fața oamenilor o chinuiau. rebreanu, I. 58. Neobrăzarea asta l-a plesnit peste ochi, ca o palmă. POPA, V. 11. ◊ Expr. A plesni (pe cineva) în pălărie v. pălărie. Unde-o plesnește (sau plesnești) și unde crapă, se spune atunci cînd se obțin cu totul alte rezultate decît cele așteptate; unde dai și unde crapă, v. crapă. Ei apoi! unde-o plesnește și unde crapă, zic eu în gîndul meu. CREANGĂ, A. 45. (Intranz.) A-i plesni cuiva prin minte (sau în cap) = a-i veni cuiva pe neașteptate o idee neobișnuită sau bizară, a-i da prin. cap. Nici prin gînd nu-i plesnea că întru aceasta era o viclenie. ISPIRESCU, L. 63. Se zice că diavolului... i-ar fi plesnit în minte această obscură idee. EMINESCU, N. 55. Atunci am văzut scriind fiecare cum îi plesnea în cap. NEGRUZZI, S. I 340. A o plesni bine = a spune cuvinte care se potrivesc cu situația, cu momentul. Moarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură, că bine-o mai plesniși dinioare cu cuvinte din scriptură! CREANGĂ, P. 33. ♦ A atinge pentru a mișca, a deplasa. A strunit caii, a sărit de la locul lui, a încărcat buclucurile noastre și merindea, a sărit iar pe capră și și-a plesnit cușma pe ceafă. SADOVEANU, O. A. II 217. ♦ Refl. A se izbi cu zgomot de un obiect. Stoluri de fluturi, insecte mici. se îmbulzeau plesnindu-se de cristalele fierbinți și cădeau în valuri la picioarele farului. BART, E. 251.

A PLESNÍ ~ésc 1. intranz. 1) A produce un plesnet. ~ din bici.Cât ai ~ din palme într-o clipă; dintr-o dată. 2) (despre textile, învelișuri, haine etc.) A se rupe parțial (prin întindere); a pocni; a crăpa. ◊ ~ de necaz a nu mai putea de necaz. 3) (despre obiecte de sticlă, ceramică etc.) A căpăta fisuri la suprafață (din cauza lovirii, gerului, căldurii etc.); a crăpa. 4) (despre muguri, boboci) A începe să se desfacă. 2. tranz. A lovi cu zgomot; a pocni. ◊ A o ~ (sau a o pocni) bine a spune ceva (cuiva) nimerit într-o anumită situație. /<sl. plesnonti

plesnì v. 1. a se sparge în bucăți: butoiul a plesnit; 2. a produce un sgomot violent și subit: a plesni din palme, din biciu; 3. a izbucni: a plesni de mânie, de necaz; 4. fig. a trece fără veste prin minte: nu știu ce i-a plesnit prin cap. [Slav. PLESNÕTI].

PLEZNÍ vb. IV v. plesni.

plesnésc v. tr. (vsl. plesnoti, înrudit cu pleskati, a plescăi: sîrb. plesnuti, rus. plesnútĭ, ceh. plesknouti). Izbesc cu ceva flexibil orĭ supțire (palmă, bicĭ, vargă): fugĭ, că te plesnesc! V. refl. S’a plesnit cu nasu de o ramură, valurile se plesneaŭ de corabie. V. intr. Crăp: cazanu a plesnit din cauza aburuluĭ, butoĭu a plesnit fiind-c’a înghețat apa’n el. Fac huĭet izbind palmele saŭ învîrtind bicĭu’n aer: a plesni din bicĭ. Fig. A crăpa de, a nu maĭ putea de: a plesni de furie. A trăsni pin, a trece pin: ĭ-a plesnit pin cap să plece. – Și plezn- (vest).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plesní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plesnésc, imperf. 3 sg. plesneá; conj. prez. 3 plesneáscă

plesní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plesnésc, imperf. 3 sg. plesneá; conj. prez. 3 sg. și pl. plesneáscă

arată toate definițiile

Intrare: plesni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • plesni
  • plesnire
  • plesnit
  • plesnitu‑
  • plesnind
  • plesnindu‑
singular plural
  • plesnește
  • plesniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • plesnesc
(să)
  • plesnesc
  • plesneam
  • plesnii
  • plesnisem
a II-a (tu)
  • plesnești
(să)
  • plesnești
  • plesneai
  • plesniși
  • plesniseși
a III-a (el, ea)
  • plesnește
(să)
  • plesnească
  • plesnea
  • plesni
  • plesnise
plural I (noi)
  • plesnim
(să)
  • plesnim
  • plesneam
  • plesnirăm
  • plesniserăm
  • plesnisem
a II-a (voi)
  • plesniți
(să)
  • plesniți
  • plesneați
  • plesnirăți
  • plesniserăți
  • plesniseți
a III-a (ei, ele)
  • plesnesc
(să)
  • plesnească
  • plesneau
  • plesni
  • plesniseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • plezni
  • pleznire
  • pleznit
  • pleznitu‑
  • pleznind
  • pleznindu‑
singular plural
  • pleznește
  • plezniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pleznesc
(să)
  • pleznesc
  • plezneam
  • pleznii
  • pleznisem
a II-a (tu)
  • pleznești
(să)
  • pleznești
  • plezneai
  • plezniși
  • plezniseși
a III-a (el, ea)
  • pleznește
(să)
  • pleznească
  • pleznea
  • plezni
  • pleznise
plural I (noi)
  • pleznim
(să)
  • pleznim
  • plezneam
  • pleznirăm
  • plezniserăm
  • pleznisem
a II-a (voi)
  • plezniți
(să)
  • plezniți
  • plezneați
  • pleznirăți
  • plezniserăți
  • plezniseți
a III-a (ei, ele)
  • pleznesc
(să)
  • pleznească
  • plezneau
  • plezni
  • plezniseră
plejni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plemni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pleosni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pleșni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pliosni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plisni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plosni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plozni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)