2 intrări

school Articole pe această temă:

34 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLAGIÁ, plagiez, vb. I. Tranz. A-și însuși, a copia total sau parțial ideile, operele etc. cuiva, prezentându-le drept creații personale; a comite un furt literar, artistic sau științific. [Pr.: -gi-a] – Din fr. plagier.

PLAGIÁ, plagiez, vb. I. Tranz. A-și însuși, a copia total sau parțial ideile, operele etc. cuiva, prezentându-le drept creații personale; a comite un furt literar, artistic sau științific. [Pr.: -gi-a] – Din fr. plagier.

plagia vt [At: I. GOLESCU, C. / P: ~gi-a / Pzi: ~iez / E: fr plagier] 1 A copia sau a-și însuși întocmai, în întregime sau în parte, ideile, operele literare, artistice sau științifice ale altcuiva, prezentându-le drept creații personale. 2 (Rar) A reproduce întocmai, mecanic Si: a imita.

PLAGIÁ, plagiez, vb. I. Tranz. A-și însuși idei din scrierile altora păstrînd forma lor originală și prezentîndu-le drept creații personale; a publica, sub semnătură proprie, părți din opera altuia; a comite un furt literar.

PLAGIÁ vb. I. tr. A lua, a fura ideile, expresiile, invențiile cuiva și a le prezenta drept creații proprii; a publica pe numele său fragmente din lucrarea altuia; a comite un furt literar. [Pron. -gi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. plagier].

PLAGÍA vb. tr. a lua, a fura ideile, expresiile, invențiile cuiva, prezentându-le drept creație proprie; a publica pe numele său fragmente din lucrarea altuia. (< fr. plagier)

A PLAGIÁ ~éz tranz. (mai ales texte literare sau științifice străine) A reproduce integral sau parțial, prezentând drept creație personală; a copia. /<fr. plagier

PLÁVIE, plavii, s. f. Insuliță plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori etc. intrate în putrefacție și amestecate cu nămol. ◊ Expr. A se lăsa (sau a se lungi) plavie = a se întinde la pământ. [Pl. și: (pop.) plăvii] – Din sl. plavĭ.

PLÁVIE, plavii, s. f. Insuliță plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori etc. intrate în putrefacție și amestecate cu nămol. ◊ Expr. A se lăsa (sau a se lungi) plavie = a se întinde la pământ. [Pl. și: (pop.) plăvii] – Din sl. plavĭ.

plavie [At: PRAV. 39 / V: (reg) plaghie, plagie, (înv) pla (Pl: ~ve), plahie / Pl: ~ii, (pop) plăvii / E: cf ucr, rs плавня „stufăriș”, ucr плавня „luncă cu bălți”] 1 sf Insuliță plutitoare sau lipită de malul apei, formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori, crengi etc. intrate în putrefacție și amestecate cu nămol Si: plaur (2), (reg) cocioc, năcladă. 2-3 sf (Reg; îe) A (se) lăsa sau a (se) lungi ~ A (se) întinde la pământ. 4-5 sf (Îae) A (se) lungi pe toată suprafața. 6 sf (Îe) A face (pe cineva sau ceva) ~ A doborî pe cineva la pământ. 7 sf (Îe) A pluti (sau a merge) ~ A aluneca pe suprafața unei ape. 8 av (Pe lângă verbe de mișcare) În cantitate mare. 9 av În număr mare. 10 sf (Îvr; îf plavă) Navă. 11 sf (Îvr; îf plavă) Corabie. 12 sf (Reg) Plută. 13 sf (Buc) Pădure doborâtă de vânt Si: (reg) palancă1, picătură. 14 sf (Reg) Șir de trestii înfipte în pământ, din care își fac ciobanii adăpost. 15 sf (Mol) Limbă de foc Si: (reg) plavină (2).

PLÁVIE, plavii și plăvii, s. f. Insuliță plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierbărie, rizomi, rădăcini de arbori și resturi vegetale intrate în putrefacție și amestecate cu nămol. V. plaur. Umbla pe plavie și vorbea de unul singur. DAVIDOGLU, O. 43. N-aș putea spune că admirasem... clădirile imense și zbîrlite de trunchiuri care în partea locului se cheamă plăvii. SADOVEANU, O. A. II 206. Cînd va veni [apa] mare și îngroșată cu plăvii. SLAVICI, v. P. 57. ◊ Expr. A se lăsa (sau a se lungi) plavie = a se întinde, a se lungi la pămînt. Pernele umplute cu paie i se păreau prea tari, parcă-i intrau în carne, și fata cerea să i se ia și se lăsa iar plavie. SANDU-ALDEA, D. N. 269. A face (pe cineva sau ceva) plavie = a doborî, a face una cu pămîntul. – Variantă: plágie (SADOVEANU, O. I 406, NEGRUZZI, S. II 7) s. f.

PLÁVIE ~i f. Îngrămădire de stuf, buruieni și rădăcini, amestecate cu nămol, care plutește pe apă sau stă fixată de mal. [G.-D. plaviei] /<sl. plavi

PLAVIE s.f. (Mold., ȚR) Plaur. A: Fiece lucru . . . carile va fi aruncat apa ca o plavie, acesta de nu-l va mărturisi nu va avea nici o certare. PRAV. Prutul pusese Niculai-Vodă . . . de-l curăție, cu multe sute de oameni, de copaci și de plahii. NECULCE. Eu socotescu să vă asamăn lemnului ce-l poartă mare sau plavii care aduce apa. E 1779, 21r. B: Niște călători trecea pre marginea mării si văzură o plavie viind pre mare spre margine. E 1717, 181v. Variante: plahie (NECULCE). Etimologie: cf. rus., ucr. plavnja „stufăriș”.

plàghie f. crengi aduse grămadă de o apă curgătoare: Oltule, aduci plaghii și butuci POP. [Rostire vulgară din plàvie].

plàvie f. insulă plutitoare formată din plute, nomol și pietroaie. [Slav. PLAVĬ, ceva ce plutește].

arată toate definițiile

Intrare: plagia
  • silabație: pla-gi-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • plagia
  • plagiere
  • plagiat
  • plagiatu‑
  • plagiind
  • plagiindu‑
singular plural
  • plagia
  • plagiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • plagiez
(să)
  • plagiez
  • plagiam
  • plagiai
  • plagiasem
a II-a (tu)
  • plagiezi
(să)
  • plagiezi
  • plagiai
  • plagiași
  • plagiaseși
a III-a (el, ea)
  • plagia
(să)
  • plagieze
  • plagia
  • plagie
  • plagiase
plural I (noi)
  • plagiem
(să)
  • plagiem
  • plagiam
  • plagiarăm
  • plagiaserăm
  • plagiasem
a II-a (voi)
  • plagiați
(să)
  • plagiați
  • plagiați
  • plagiarăți
  • plagiaserăți
  • plagiaseți
a III-a (ei, ele)
  • plagia
(să)
  • plagieze
  • plagiau
  • plagia
  • plagiaseră
Intrare: plavie
plavie1 (pl. plavii) substantiv feminin
  • silabație: pla-vi-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plavie
  • plavia
plural
  • plavii
  • plaviile
genitiv-dativ singular
  • plavii
  • plaviei
plural
  • plavii
  • plaviilor
vocativ singular
plural
plavie2 (pl. plăvii) substantiv feminin
substantiv feminin (F141)
Surse flexiune: DLRLC, DAR, DER, Scriban, DMLR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plavie
  • plavia
plural
  • plăvii
  • plăviile
genitiv-dativ singular
  • plăvii
  • plaviei
plural
  • plăvii
  • plăviilor
vocativ singular
plural
plaghie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plagie
  • plagia
plural
  • plagii
  • plagiile
genitiv-dativ singular
  • plagii
  • plagiei
plural
  • plagii
  • plagiilor
vocativ singular
plural
plahie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

plagia

  • 1. A-și însuși, a copia total sau parțial ideile, operele etc. cuiva, prezentându-le drept creații personale; a comite un furt literar, artistic sau științific.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: copia
    • diferențiere A-și însuși idei din scrierile altora păstrând forma lor originală și prezentându-le drept creații personale; a publica, sub semnătură proprie, părți din opera altuia; a comite un furt literar.
      surse: DLRLC DN MDN '00

etimologie:

plavie plaghie plagie plahie

  • 1. Insuliță plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori etc. intrate în putrefacție și amestecate cu nămol.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Umbla pe plavie și vorbea de unul singur. DAVIDOGLU, O. 43.
      surse: DLRLC
    • N-aș putea spune că admirasem... clădirile imense și zbîrlite de trunchiuri care în partea locului se cheamă plăvii. SADOVEANU, O. A. II 206.
      surse: DLRLC
    • Cînd va veni [apa] mare și îngroșată cu plăvii. SLAVICI, V. P. 57.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A se lăsa (sau a se lungi) plavie = a se întinde la pământ.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Pernele umplute cu paie i se păreau prea tari, parcă-i intrau în carne, și fata cerea să i se ia și se lăsa iar plavie. SANDU-ALDEA, D. N. 269.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A face (pe cineva sau ceva) plavie = a face una cu pământul.
      surse: DLRLC sinonime: doborî

etimologie: