9 intrări

71 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PALE- v. paleo-.

PAL1, -Ă, pali, -e, adj. (Despre oameni și despre fața lor) Palid (1). ♦ (Despre culori) Puțin intens, șters; (despre obiecte sau ființe) care are o culoare puțin intensă, ștearsă; (despre lumină, surse de lumină sau corpuri luminoase) lipsit de intensitate, care răspândește o lumină slabă; care este fără strălucire; stins, palid. – Din fr. pâle.

PÁLĂ4, pale, s. f. (Înv. și reg.) Capriciu, toană. – Et. nec.

PÁLĂ4, pale, s. f. (Înv. și reg.) Capriciu, toană. – Et. nec.

PÁLĂ5, pale, s. f. Bucată de pânză dreptunghiulară pe care și-o puneau peste rochie femeile romane. – Din lat. palla.

PÁLĂ5, pale, s. f. Bucată de pânză dreptunghiulară pe care și-o puneau peste rochie femeile romane. – Din lat. palla.

PÁLĂ1, pale, s. f. 1. Cantitate de fân, de paie etc. cât se taie dintr-o singură mișcare de tragere cu coasa sau care poate fi luată o dată cu furca; p. ext. grămadă (mică) de fân, de paie etc. 2. P. ext. Strat, pătură din ceva; fâșie, șuviță. ♦ Undă, adiere, suflare. Pală de vânt. Pală de ceață.Cf. alb. palë.

PÁLĂ3, pale, s. f. (Înv.) Paloș. – Din tc. pala.

PÁLĂ3, pale, s. f. (Înv.) Paloș. – Din tc. pala.

PÁLĂ2, pale, s. f. 1. Element activ al unei elice sau al unui rotor de mașină ori de turbină, încastrat sau articulat la un capăt în butucul elicei sau al rotorului. 2. Semifabricat în formă de bandă sau de panglică, obținut după ce fibrele textile au fost pieptănate și înfășurate în cruce pe bobine. – Din fr. pale.

PALEO- Element de compunere care înseamnă „vechi” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléo-.

PALEO- Element de compunere care înseamnă „vechi” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléo-.

pal3, pa a [At: EMINESCU, O. IV, 18 / Pl: ~i, ~e / E: fr pâle] 1-5 (Asr) Palid (1-3, 5-6). 6 (D. momente ale zilei) Cu insuficientă luminozitate Vz întunecat, mohorât. 7 (D. ochi) Cu o privire ștearsă, inexpresivă. 8 (Fig; rar; d. sunete) Lipsit de intensitate.

pa2 sf [At: HELIADE, O. I, 233 / Pl: ~le / E: tc pala] (Înv) Paloș.

pa1 sf [At: LB / V: pal sn, ~lie / Pl: ~le, (reg) pele / E: cf alb palë] 1 Cantitate de iarbă sau de păioase care se taie dintr-o singură tragere cu coasa. 2 Cantitate de fân, de paie etc. care se poate lua o dată cu furca. 3 (Pex) Grămadă mică de fân, de iarbă, de paie etc. Si: (reg) palhă1. 4 (Pex; nob) Furcă pentru fân, pentru paie etc. 5 (Pex) Strat. 6 (Pex) Fâșie. 7 (Pex) Val. 8 (Pex) Undă. 9 Semifabricat în formă de bandă sau de panglică, obținut după ce fibrele au fost pieptănate și înfășurate pe bobine, în cruce.

pa4 sf [At: ABC MAR. / Pl: ~le / E: fr pale] Organ al unei elice de avion, de vapor etc. sau al unui rotor de mașină hidraulică, pneumatică sau eoliană, ca o aripă, încastrat sau articulat, la unul din capete, în butucul elicei sau al rotorului, având rolul de a asigura transferul de energie de la rotor la mediul fluid în care se rotește, sau invers Si: paletă.

pa6 sf [At: ȘEZ. I, 282 / Pl: ~le / E: cf păli] (Reg; îe) A-i păzi ~la (cuiva) A pândi pe cineva.

pa5 sf [At: PANN, P. V. II, 99/8 / Pl: ~le / E: cf paliu3] (Îrg; mpl; în legătură cu verbe ca „a avea”, „a apuca”) Capriciu.

pa7 sf [At: DN2 / Pl: ~le / E: lat palla] Veșmânt dintr-o bucată de pânză dreptunghiulară pe care o puneau, peste rochie, femeile romane.

pa3 sf [At: LM / Pl: ~le / E: ger Pale] 1 (Îvr) Lopată. 2 (Spc) Lopată de scos pâinea din cuptor. 3 (Pex) Sapă.

paleo- [At: DN3 / P: ~le-o- / E: fr paleo-] Element prim de compunere savantă cu sensul „vechi”.

arată toate definițiile

Intrare: pale (pref.)
pale (pref.)
prefix (I7-P)
  • pale
Intrare: pale (subst. - toane)
pale (subst. - toane) substantiv feminin
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • pale
  • palele
genitiv-dativ singular
plural
  • pale
  • palelor
vocativ singular
plural
Intrare: pal (adj.)
pal1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pal
  • palul
  • palu‑
  • pa
  • pala
plural
  • pali
  • palii
  • pale
  • palele
genitiv-dativ singular
  • pal
  • palului
  • pale
  • palei
plural
  • pali
  • palilor
  • pale
  • palelor
vocativ singular
plural
Intrare: pală (cantitate)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pa
  • pala
plural
  • pale
  • palele
genitiv-dativ singular
  • pale
  • palei
plural
  • pale
  • palelor
vocativ singular
plural
pal2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pal
  • palul
  • palu‑
plural
  • paluri
  • palurile
genitiv-dativ singular
  • pal
  • palului
plural
  • paluri
  • palurilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • palie
  • palia
plural
  • palii
  • paliile
genitiv-dativ singular
  • palii
  • paliei
plural
  • palii
  • paliilor
vocativ singular
plural
Intrare: pală (capriciu)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pa
  • pala
plural
  • pale
  • palele
genitiv-dativ singular
  • pale
  • palei
plural
  • pale
  • palelor
vocativ singular
plural
Intrare: pală (paloș)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pa
  • pala
plural
  • pale
  • palele
genitiv-dativ singular
  • pale
  • palei
plural
  • pale
  • palelor
vocativ singular
plural
Intrare: pală (pânză)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pa
  • pala
plural
  • pale
  • palele
genitiv-dativ singular
  • pale
  • palei
plural
  • pale
  • palelor
vocativ singular
plural
Intrare: pală (tehn.)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pa
  • pala
plural
  • pale
  • palele
genitiv-dativ singular
  • pale
  • palei
plural
  • pale
  • palelor
vocativ singular
plural
Intrare: paleo
  • silabație: pa-le-o info
prefix (I7-P)
  • paleo
pale (pref.)
prefix (I7-P)
  • pale
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pal (adj.)

  • 1. (Despre oameni și despre fața lor) Palid.
    exemple
    • Se uită lung la bani, și pal Se clatină, ca dus de-un val. COȘBUC, P. I 110.
      surse: DLRLC
    • Am văzut fața ta pală. EMINESCU, O. I 29.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre culori) Puțin intens.
    • 1.2. (Despre obiecte sau ființe) Care are o culoare puțin intensă, ștearsă.
      surse: DEX '09
    • 1.3. (Despre lumină, surse de lumină sau corpuri luminoase) Lipsit de intensitate, care răspândește o lumină slabă; care este fără strălucire.
      surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: palid stins (adj.) attach_file 2 exemple
      exemple
      • Mă scol... Pe cer o semilună pală Și în ogradă numai fesuri roșii. ANGHEL-IOSIF, M. II 15.
        surse: DLRLC
      • Luna aruncă o pală lumină Prin merii-n floare. EMINESCU, O. IV 18.
        surse: DLRLC

etimologie:

pală (cantitate) pal palie

  • 1. Cantitate de fân, de paie etc. cât se taie dintr-o singură mișcare de tragere cu coasa sau care poate fi luată o dată cu furca.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: palhă attach_file 7 exemple
    exemple
    • Valuri turburi creșteau amestecate cu pale de fîn, cu strujeni și cu găteje. SADOVEANU, O. II 141.
      surse: DLRLC
    • Se pleca holda, așezîndu-și aurul pale-pale pe unde treceau cu aripele lor secerătorile. ANGHEL, PR. 83.
      surse: DLRLC
    • N-ai nimic în car, păcătosule? – Jupîn ceauș. nimic; o pală de fînaț. DELAVRANCEA, S. 206.
      surse: DLRLC
    • prin analogie Prin văi se înmlădiau pale de ceață. SADOVEANU, O. VI 95.
      surse: DLRLC
    • prin analogie O pală groasă de zăpadă îl izbi peste ochi. DELAVRANCEA, H. T. 255.
      surse: DLRLC
    • prin analogie Pale de umbră se lățesc pe măguri. VLAHUȚĂ, O. A. 418.
      surse: DLRLC
    • figurat Vremea... s-așterne-n pale. VLAHUȚĂ, P. 33.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Grămadă (mică) de fân, de paie etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. prin extensiune Strat, pătură din ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: fâșie pătură strat șuviță

etimologie:

pală (capriciu)

etimologie:

pală (paloș)

  • 1. învechit Sabie lată și scurtă, adesea cu două tăișuri.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: paloș attach_file 3 exemple
    exemple
    • Stai, răcni cu glas mare cazacul, vînturîndu-și pala. SADOVEANU, O. I 175.
      surse: DLRLC
    • Tudor se vede pășind cu fală, C-o ghebă scurtă și-ncins c-o pală. BOLLIAC, O. 161.
      surse: DLRLC
    • Și cu pala lui cea nouă Pe balaur tăia-n două. ALECSANDRI, P. P. 12.
      surse: DLRLC

etimologie:

pală (pânză)

  • 1. Bucată de pânză dreptunghiulară pe care și-o puneau peste rochie femeile romane.
    surse: DEX '09 DN

etimologie:

pală (tehn.)

  • 1. Element activ al unei elice sau al unui rotor de mașină ori de turbină, încastrat sau articulat la un capăt în butucul elicei sau al rotorului.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: paletă
  • 2. Semifabricat în formă de bandă sau de panglică, obținut după ce fibrele textile au fost pieptănate și înfășurate în cruce pe bobine.
    surse: DEX '09 DN

etimologie:

paleo pale

  • 1. Element de compunere care înseamnă „vechi” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN MDN '00

etimologie: