pală⁷ sf [At: DN² / Pl: ~le / E: lat palla] Veșmânt dintr-o bucată de pânză dreptunghiulară pe care o puneau, peste rochie, femeile romane.

PALĂ¹ s.f. 1. Veșmînt femeiesc constînd dintr-o bucată de pînză dreptunghiulară, purtat peste etolă de matroanele romane. 2. (Text.) Semifabricat în formă de bandă continuă, obținut din fibre (de lînă, sintetice) pieptănate și înfășurate pe bobine. [< lat. palla].

PALĂ¹ s. f. 1. veșmânt dintr-o bucată de pânză dreptunghiulară, purtat peste etolă de matroanele romane. 2. (text.) semifabricat, bandă continuă, din fibre (de lână, sintetice) pieptănate și înfășurate pe bobine. (< lat. palla)

PALĂ³ ~e f. Bucată de pânză dreptunghiulară pe care și-o puneau peste rochie femeile române. [G.-D. palei] /<lat. palla

pală s. f., g.-d. art. palei; pl. pale

pală s. f., g.-d. art. palei; pl. pale

pală (de fân, de vânt, de avion, strat, paloș, capriciu, piesă vestimentară) s. f., g.-d. art. palei; pl. pale