4 intrări

61 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PA interj. Termen de salut folosit mai ales la despărțire de către copii și în vorbirea cu copiii sau, familiar, între adulți; la revedere! – Cf. germ. pa, magh. pá.

PA interj. Termen de salut folosit mai ales la despărțire de către copii și în vorbirea cu copiii sau, familiar, între adulți; la revedere! – Cf. germ. pa, magh. pá.

pa1 i [At: GALACTION, O. A. I, 122 / E: ger pa, mg ] Termen de salut folosit la despărțire de către copii și în vorbirea cu copiii sau, familiar, între adulți Si: la revedere! salutare! (reg) servus!

PA interj. Formulă de salut la despărțire, întrebuințată de obicei față de copii. Pa! și noapte bună! C. PETRESCU, C. V. 55.

PA interj. fam. (se folosește ca formulă de salut la despărțire, mai ales, cu copiii) Cu bine; la revedere. /<germ. pa, ung.

pa, vu, ga, di, ke, zo, ni, numele notelor muzicale bisericeștĭ, care corespund cu do, re, mi, fa, sol, la, si.[1]

  1. De fapt: re, mi, fa, sol, la, si, do. — Octavian Mocanu

PASCÁL1, pascali, s. m. Unitate de măsură pentru presiune, egală cu presiunea exercitată de un newton pe o suprafață de un metru pătrat. – Din fr. pascal.

PASCÁL1, pascali, s. m. Unitate de măsură pentru presiune, egală cu presiunea exercitată de un newton pe o suprafață de un metru pătrat. – Din fr. pascal.

PE prep. I. (Introduce un complement direct). 1. (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap. ♦ (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) Cui pe cui se scoate. 2. (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.Expr. Unul pe altul (sau una pe alta, unii pe alții, unele pe altele) = reciproc, între ei (sau între ele). ♦ (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât „câți”, „câte”, cu valoare de pronume relativ) Pe câți i-am ajutat. 3. (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind. 4. (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul „cel”) I-a invitat pe cei harnici. 5. (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedat de adverbul de comparație „ca”) Mă privește ca pe un străin.Loc. adv. Ca pe el (sau pe ea, pe ei, pe dânsa etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. II. (Introduce un complement indirect). 1. În legătură cu..., fiind vorba de... Vorbea pe seama cuiva. 2. Împotriva, în contra (cuiva). E pornit pe el. 3. În schimbul, pentru... A dat doi lei pe bilet. ♦ (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... Cât să-ți dau pe an? III. (Introduce un complement circumstanțial) 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc) S-a oprit pe o treaptă.Expr. Pe lume = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. ◊ (Cu o nuanță instrumentală) Emitere pe unde scurte. ◊ (Cu o nuanță temporală) Pe drum i-am spus o poveste. ♦ (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) Caută pe după bănci.Expr. Pe acasă = a) undeva în preajma sau în apropierea casei; b) în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ♦ (Formează expresii și locuțiuni) Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma... 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.Loc. adv. Pe mâine = a) în cursul zilei de mâine; b) pentru mâine; până mâine. ◊ Loc. conj. Pe când = a) în timp ce, pe vremea când; b) (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. ◊ Loc. prep. Pe după... = cam după... aproximativ după... Pe aproape de... = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ♦ Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani. ♦ În, spre, înspre. Pe primăvară. Pe-nserate. ♦ (Formează expresii și locuțiuni) Pe atunci. Pe loc. Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor. 3. (Introduce un complement circumstanțial de mod) A plecat pe furiș.Expr. (Pop.) A rămâne (sau a fi) pe a cuiva = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (Pop.) Dacă-i pe aceea... = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... ◊ (Cu o nuanță locală) Munceau până cădeau pe brânci. ♦ În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ♦ (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ♦ (Cu o nuanță cantitativă; în expr.) Pe atât(a) sau p-atâta = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ♦ (Indică un raport de măsură) Teren de 20 pe 25 de metri. ♦ (Cu sens distributiv) Câte trei spectacole pe săptămână. ♦ (Formează expresii și locuțiuni) Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate. 4. (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. Se contrazic pe nimicuri. ♦ În urma, ca urmare. L-a certat pe spusa unui copil. 5. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... S-a așternut pe somn. 6. (În formule de jurământ) Pe cinstea mea. IV. (Urmat de un atribut) Are un semn pe toată viața. [Var.: (înv. și pop.) pre prep.] – Lat. super, per.

PRE2 prep. v. pe.

PROTACTÍNIU s. n. Element chimic metalic, alb-cenușiu, strălucitor, radioactiv, izotop al uraniului. – Din fr. protactinium, germ. Protaktinium.

PROTACTÍNIU s. n. Element chimic metalic, alb-cenușiu, strălucitor, radioactiv, izotop al uraniului. – Din fr. protactinium, germ. Protaktinium.

pascal1 sm [At: DEX / Pl: ~i / E: fr pascal] (Fiz) Unitate de măsură pentru presiune, egală cu presiunea exercitată de un newton pe o suprafață de un metru pătrat.

pe pp [At: PSALT. HUR. 114r/3 / V: (îvp) pă, pre, (îrg) pi, (înv) pri, (reg) pa, pî, pră, prî / E: ml super, per] 1 Exprimă situarea în contact direct a două elemente, dintre care unul este suprapus celuilalt Stă pe masă. 2 Exprimă localizarea într-o parte definită a unei suprafețe S-a rupt pe mijloc. 3 Arată sprijinul pe o parte a corpului Se ține pe picioare. 4 Situarea este între limitele unei suprafețe Stă pe pat. 5 Suprapunerea este realizată fără contact Era ceață pe oraș. 6 Exprimă trecerea printr-o suprafață prin care se realizează accesul într-un spațiu delimitat Intră pe ușă. 7 Deplasarea în spațiu se face printr-o mișcare longitudinală Merge pe drum. 8 Ceea ce trece dintr-un spațiu în altul poate fi privirea Se uita pe fereastră. 9 Privirea poate cuprinde un spațiu delimitat Privi pe câmpie. 10 Exprimă orientarea verticală a unui obiect spre o suprafață cu care va intra în contact Sămânța a căzut pe piatră. 11 Exprimă orientarea, fără contact direct Fereastra dădea pe bulevard. 12 Exprimă ideea de destinație spațială spre care se orientează o acțiune Au năvălit pe el. 13 (Îc) ~ la Exprimă un reper spațial accidental sau provizoriu Poftiți pe la noi. 14 Reperul spațial este în apropiere, nu în contact direct Satul era pe apa Tisei. 15 Exprimă contactul dintre un element și un punct de sprijin spațial Purtat pe umăr: 16 (Îvp) Exprimă transmiterea a ceva prin intermediar Trimite bani pe poștă. 17 Cu sens distributiv, exprimă încadrarea elementelor în grupuri Mergeau pe trei șiruri. 18 (Îlpp) ~ lângă, ~-aproape, ~ deasupra, ~ alături etc. Exprimă orientarea unei mișcări față de un reper spațial. 19 Arată situarea precisă în dreptul unui reper Haine strâmte pe talie. 20 Exprimă raportarea exactă la un reper temporal Pe 19 aprilie. 21 Orientarea temporală poate fi imprecisă Plecăm pe toamnă. 22 Exprimă încadrarea în niște limite temporale Pe vremea lui Duca Vodă. 23 (Îlav) ~ atunci, ~ vremuri (Exprimă depărtarea nedeterminată a momentului vorbirii față de reperul temporal trecut) Cândva. 24 (Îlav) ~ drum, ~ cale (Referirea se face la un moment nedeterminat din timpul deplasării) Undeva. 25 Exprimă încadrarea în tot cursul unei perioade Salariu pe luna mai. 26 (Fig) Exprimă spațiul parcurs într-o unitate de timp Kilometri pe oră. 27 (Îlav) ~ viitor (Exprimă un reper temporal neprecizat situat după momentul vorbirii) De acum înainte. 28 Exprimă un reper temporal viitor față de care este programată o acțiune Plecăm pe duminică. 29 Exprimă depășirea de curând a unui reper temporal Nu mâncase de două zile pe a treia. 30 (Îc) ~ la Exprimă un reper temporal aproximativ Pe la 1840. 31 Exprimă raportul dintre timpul activității și recompensa primită Șaizeci de mii de lei pe zi. 32 Exprimă încadrarea în unități temporale repetabile Cinci pâini pe zi. 33 (Îlav) ~ urmă, ~ urma (Exprimă încadrarea ulterioară față de un eveniment) În cele din urmă. 34 Exprimă coincidența a două repere temporale A căzut 1 mai pe o duminică. 35 (Îlpp) ~ când Exprimă concomitența a două circumstanțe. 36 Exprimă raportul cauzal a două circumstanțe Bând apă pe osteneală, s-a îmbolnăvit. 37 (Îlav) ~ dată, ~ loc (Exprimă o circumstanță care reprezintă o reacție la o altă circumstanță) Imediat. 38 (Înv) Arată asupra cui se exercită o autoritate Domn pe o țară bogată. 39 (Îlpp) ~ seama, pe socoteala Exprimă asumarea unei răspunderi de către cineva. 40 Exprimă un element dominant care este o circumstanță favorabilă sau nu, suportată de cel dominat Necaz pe capul meu. 41 Exprimă o stare sufletească apăsătoare Stă pe gânduri. 42 (Îlav) ~ cât... ~ atât (Exprimă un raport de proporționalitate între efectele a două fenomene) În mod egal. 43 Circumstanța este definită printr-un reper temporal de întindere nelimitată Nu adunași bogății pe acest pământ. 44 Exprimă o colectivitate asupra căreia acționează o circumstanță Ședință pe sector. 45 Exprimă o raportare cantitativă la un întreg Pe jumătate adormit. 46 (Îlpp) ~ lângă, ~ deasupra Exprimă anexarea cumulativă la un tot. 47 Exprimă aglomerarea excesivă a elementelor Veneau scrisori pe scrisori. 48 Exprimă intensificarea unei acțiuni Se pune pe citit. 49 Exprimă intensificarea maximă și scopul acțiunii Bătaie pe omor. 50 Restrânge săvârșirea unei acțiuni la un singur domeniu de aplicare A pus sechestru pe avere. 51 (Îlpp) ~ socoteala, ~ seama Restrânge domeniul de aplicare al unui comentariu, de obicei critic, ironic. 52 Restrânge sfera de cuprindere a unei tematici Poezii pe subiecte triste. 53 (Înv) Exprimă scopul acțiunii Să-l chemăm pre ajutor. 54 (Înv) Introduce beneficiarul sau destinatarul unei acțiuni Are milă pre țara noastră. 55 Însoțește un nume de ființă care reprezintă destinatarul pasiv al acțiunii, reluat printr-un pronume substitut, considerat gramatical complement direct cu prepoziția pe Îi gonea pe ei. 56 (Înv) Exprimă iminența unei acțiuni sau unui proces Bolnavul era pre vindecare. 57 Introduce un determinant cu sens modal Povesti pe scurt. 58 Introduce termenul care exprimă mijlocul de garantare a adevărului unei afirmații Pe cuvânt de onoare. 59 Exprimă garantarea mijlocului de finanțare Pe socoteala lui. 60 Exprimă limba țintă în care se face sau traduce o comunicare Spune asta pe sârbește. 61 Exprimă un mijloc de identificare Îl cunosc pe grai că e învățat. 62 Exprimă o modalitate de obținere a unui bun, serviciu Pe credit. 63 Exprimă un criteriu de clasificare Așezate pe culori. 64 (Îlav) (Rând) ~ rând (Exprimă ordinea de eșalonare a unor elemente) Unul după altul. 65 (Înv) Exprimă raportul de conformare la ceea ce indică termenul de după prepoziție Trăiesc pre învățăturile sfinte. 66 (Înv) Exprimă motivarea săvârșirii unei acțiuni Pedepsit pre vină. 67 Exprimă compensarea cantitativă sau calitativă în cadrul unui schimb Vinde un litru pe zece lei. 68 (Înv) Exprimă adevărul unei afirmații Pre adevăr este că... 69 Exprimă nonechivalența între rolul unei persoane și esența ei Face pe mironosița. 70 (Îcs) ~ motiv că Exprimă argumentul explicativ al unei acțiuni. 71 Exprimă compatibilitatea sau nu a două alternative Schimbă obiceiurile cele bune pe cele rele. 72 (Îcs) Tot atât... pe cât (de)... Exprimă echivalența între proporțiile a două calități.

protactiniu sns [At: MACAROVICI, CH. 401 / E: fr protactinium, ger Protaktinium] Element chimic radioactiv, izotop al uraniului.

PE prep. I. (Introduce un complement direct). 1. (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap. ♦ (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) Cui pe cui se scoate. 2. (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.Expr. Unul pe altul (sau una pe alta, unii pe alții, unele pe altele) = reciproc, între ei (sau între ele). ♦ (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât „câți”, „câte”, cu valoare de pronume relativ) Pe câți i-am ajutat. 3. (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind. 4. (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul „cel”) I-a invitat pe cei harnici. 5. (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație „ca”) Mă privește ca pe un străin.Loc. adv. Ca pe el (sau pe ea, pe ei, pe dânsa etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. II. (Introduce un complement indirect). 1. În legătură cu..., fiind vorba de... Vorbea pe seama cuiva. 2. Împotriva, în contra (cuiva). E pornit pe el. 3. În schimbul, pentru... A dat doi lei pe bilet. ♦ (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... Cât să-ți dau pe an? III. (Introduce un complement circumstanțial) 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc) S-a oprit pe o treaptă.Expr. Pe lume = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. ◊ (Cu o nuanță instrumentală) Emisiune pe unde scurte. ◊ (Cu o nuanță temporală) Pe drum i-am spus o poveste. ♦ (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) Caută pe după bănci.Expr. Pe acasă = a) undeva în preajma sau în apropierea casei; b) în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ♦ (Formează expresii și locuțiuni) Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma... 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.Loc. adv. Pe mâine = a) în cursul zilei de mâine; b) pentru mâine; până mâine. ◊ Loc. conj. Pe când = a) în timp ce, pe vremea când; b) (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. ◊ Loc. prep. Pe după... = cam după... aproximativ după... Pe aproape de... = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ♦ Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani. ♦ În, spre, înspre. Pe primăvară. Pe-nserate. ♦ (Formează expresii și locuțiuni) Pe atunci. Pe loc. Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor. 3. (Introduce un complement circumstanțial de mod) A plecat pe furiș.Expr. (Pop.) A rămâne (sau a fi) pe a cuiva = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (Pop.) Dacă-i pe aceea... = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... ◊ (Cu o nuanță locală) Munceau până cădeau pe brânci. ♦ În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ♦ (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ♦ (Cu o nuanță cantitativă; în expr.) Pe atât(a) sau p-atâta = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ♦ (Indică un raport de măsură) Teren de 20 pe 25 de metri. ♦ (Cu sens distributiv) Câte trei spectacole pe săptămână. ♦ (Formează expresii și locuțiuni) Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate. 4. (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. Se contrazic pe nimicuri. ♦ În urma, ca urmare. L-a certat pe spusa unui copil. 5. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... S-a așternut pe somn. 6. (În formule de jurământ) Pe cinstea mea. IV. (Urmat de un atribut) Are un semn pe toată viața. [Var.: (înv. și pop.) pre prep.] – Lat. super, per.

arată toate definițiile

Intrare: pa
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • pa
Intrare: pascal (u.m.)
pascal2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pascal
  • pascalul
  • pascalu‑
plural
  • pascali
  • pascalii
genitiv-dativ singular
  • pascal
  • pascalului
plural
  • pascali
  • pascalilor
vocativ singular
plural
Pa simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Pa
Intrare: pe
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • pe
  • p‑
pre2 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
  • pre
prepoziție (I12)
  • pă
pră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: protactiniu
  • silabație: pro-tac-, prot-ac- info
  • pronunție: -nĭu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • protactiniu
  • protactiniul
  • protactiniu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • protactiniu
  • protactiniului
plural
vocativ singular
plural
Pa simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Pa
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pa

  • 1. Termen de salut folosit mai ales la despărțire de către copii și în vorbirea cu copiii sau, familiar, între adulți; la revedere!
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: salutare attach_file un exemplu
    exemple
    • Pa! și noapte bună! C. PETRESCU, C. V. 55.
      surse: DLRLC

etimologie:

pascal (u.m.) Pa

  • 1. Unitate de măsură pentru presiune, egală cu presiunea exercitată de un newton pe o suprafață de un metru pătrat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

pe pre pră pri prî

  • 1. Introduce un complement direct.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 33 de exemple
      exemple
      • Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.
        surse: DEX '09
      • Pe Eminescu, noi, poeții tineri, Zădarnic încercăm, nu-l vom ajunge. BENIUC, V. 28.
        surse: DLRLC
      • În trei ani a îngropat trei fete: pe Lina, pe Ionița, pe Măriuca. STANCU, D. 109.
        surse: DLRLC
      • Deseori dureri ascuțite îl cercau pe Ursu. SADOVEANU, O. II 198.
        surse: DLRLC
      • L-au înconjurat oamenii pe alde Uțupăr. STANCU, D. 161.
        surse: DLRLC
      • Am adăpat pe Joiana.
        surse: DLRLC
      • Mi-a răspuns că... el pe logofăt îl crede. STANCU, D. 104.
        surse: DLRLC
      • Îmi făcu semn să-l privesc încă o dată pe colonel, C. PETRESCU, S. 129.
        surse: DLRLC
      • Iaca, jupîneșică dragă, cum învață nevoia pe om ce să facă. CREANGĂ, P. 125.
        surse: DLRLC
      • Nu face haina pe om, ci omul face haina.
        surse: DLRLC
      • Pe care copil l-ai văzut?
        surse: DLRLC
      • [Crivăț] vede întîia oară pe alt tînăr boier. SADOVEANU, F. J. 121.
        surse: DLRLC
      • Toți au putut vedea pe tînăra nevastă. NEGRUZZI, S. I 78.
        surse: DLRLC
      • învechit Doamne... iartă greșiților tăi! Cruță pre biată țară. NEGRUZZI, S. I 140.
        surse: DLRLC
      • Nimic, din cîte pot să facă pe-un om fericit, nu-i lipsea. VLAHUȚĂ, O. A. 469.
        surse: DLRLC
      • Își alese mire pe un fiu de împărat. ISPIRESCU, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • Bunicul l-a însurat și pe cel mai mic dintre băieții lui, pe tata. STANCU, D. 484.
        surse: DLRLC
      • O trag pe mama de rochie, în semn că vreau să-i spun ceva. SAHIA, N. 50.
        surse: DLRLC
      • Trezește pe mama. CREANGĂ, P. 79.
        surse: DLRLC
      • Împăratul... poruncește să-i aducă pe hîrca de babă înaintea sa. CREANGĂ, P. 101.
        surse: DLRLC
      • Și el – el vîrful mîndru al celor ce apasă, Salută-n a lui cale pe-apărătorul mut. EMINESCU, O. I 62.
        surse: DLRLC
      • Dar am pe Simon, pe băiatul meu. SAHIA, N. 101.
        surse: DLRLC
      • Intrînd pe poartă, Grigore Iuga văzu... pe servitorii lui. REBREANU, R. I 18.
        surse: DLRLC
      • Pe sub colină, rîul Curge-ncins pe lîngă ea Tocmai cum pe draga mea O încinge brîul. COȘBUC, P. I 261.
        surse: DLRLC
      • rar Pasăre de la graniță, N-ai văzut pe-al meu bădiță? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 122.
        surse: DLRLC
      • Doi copii cîștigase cu el mama, pe soră-mea Evanghelina și pe frate-meu Ion. STANCU, D. 5.
        surse: DLRLC
      • Opri pe dobitoace de le îmblînzi și le trimise la locul lor. ISPIRESCU, I. 7.
        surse: DLRLC
      • Zi foarte așteptată Și scumpă în nevoi, Ca să vedem odată Pe lupi mîncați de oi. ALEXANDRESCU, M. 299.
        surse: DLRLC
      • Lup pe lup nu se mănâncă.
        surse: DLRLC
      • Iute doboară pe cerbii fruntași cari veseli și mîndri Coarne-ncrîngate clăteau. COȘBUC, AE. 15.
        surse: DLRLC
      • Leoaica mînă, gonește pe ciuta cea îngrozită. CONACHI, P. 269.
        surse: DLRLC
      • Dar și mierla din pădure Are pe unul anume, Pe cucul cu pene sure. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 206.
        surse: DLRLC
      • Dă-mi pe roibul drăguleț. ALECSANDRI, P. P. 87.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
        exemple
        • Cui pe cui se scoate.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Mână pe mână spală și amândouă obrazul.
          surse: DLRLC
        • rar Îmbracă... pe cal cu o piele de urs și pe frîu cu una de șerpe. SBIERA, P. 41.
          surse: DLRLC
        • rar Școala face pe omul om Ș-altoiul pe pomul pom. PANN, la TDRG.
          surse: DLRLC
        • rar Pe trandafir l-a lăsat albina mai la urmă.
          surse: DLRLC
    • 1.2. Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 27 de exemple
      exemple
      • L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.
        surse: DEX '09
      • Iar pe mine să mă îngrijești cu însuți mîna ta șase săptămîni. ISPIRESCU, L. 3.
        surse: DLRLC
      • Cînd v-a întreba pe voi, să dați vina pe mine și să lăsați să vorbesc eu pentru toate. CREANGĂ, P. 9.
        surse: DLRLC
      • De ce să te țină minte pe dumneata? STANCU, D. 259.
        surse: DLRLC
      • D-apoi asta nu vă privește pe d-voastră; ia, mai bine păziți-vă gura! CREANGĂ, P. 82.
        surse: DLRLC
      • Fiecare fir de floare pe care-l ating mă face să tresar. SAHIA, N. 24.
        surse: DLRLC
      • Blestemul părinților, pe care nu-i asculta, ci îi tot necăjea, a făcut-o să fie gheonoaie. ISPIRESCU, L. 4.
        surse: DLRLC
      • Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. CREANGĂ, P. 139.
        surse: DLRLC
      • Se lăsă încet-încet, într-un ostrov mîndru din mijlocul unei mări, lîngă o căsuță singuratică, pe care era crescut niște mușchi pletos. CREANGĂ, P. 213.
        surse: DLRLC
      • Nu vin în sat numai vești bune. Vin și de celelalte. Ba că armata pîrjolește satele și omoară lumea la întîmplare, pe cine pun mîna gradații, ba că soldații nu vor să tragă în răsculați. STANCU, D. 151.
        surse: DLRLC
      • În ochii fiecăruia citești teama disperată la gîndul că nu va regăsi pe cine caută. SAHIA, N. 51.
        surse: DLRLC
      • Pe care dintre ei să-l aduc?
        surse: DLRLC
      • Pe care [basm] vrei să mi-l spui? STANCU, D. 45.
        surse: DLRLC
      • Pe cine să chem? BENIUC, V. 97.
        surse: DLRLC
      • I-a intrat un cui în ochi. L-a pierdut și pe celălalt. STANCU, D. 82.
        surse: DLRLC
      • Dă-mi-o pe asta albastră.
        surse: DLRLC
      • Îi aude pe cei de pe capră cum sar jos. SAHIA, N. 6.
        surse: DLRLC
      • Notarul Stănescu a făgăduit să-i învețe să-și scrie numele pe hîrtie, – pe acei care vor voi să învețe. STANCU, D. 228.
        surse: DLRLC
      • Îl bag în infirmerie numai pe ăla care cade jos. SAHIA, N. 113.
        surse: DLRLC
      • La jugu-i el silește pe cei ce l-au urît. EMINESCU, O. I 62.
        surse: DLRLC
      • O să mai avem pe cineva la masă. STANCU, D. 428.
        surse: DLRLC
      • Pe unul din ei îl cunoștea. SAHIA, N. 73.
        surse: DLRLC
      • Gheonoaia... rugă pe Făt-Frumos să-și aleagă de soție pe una din cele trei fete ce avea. ISPIRESCU, E. 5.
        surse: DLRLC
      • Culegea la flori domnești Culegea și nu-i plăcea. Pe toate le azvîrlea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 123.
        surse: DLRLC
      • Întrebă pre unii și pre alții despre scorpie. ISPIRESCU, L. 9.
        surse: DLRLC
      • De un ceas te uiți la toate fetele. Pe care ai ales-o? – Pe nici una. STANCU, D. 360.
        surse: DLRLC
      • N-am mințit pe nimeni. SAHIA, N. 68.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. expresie Unul pe altul (sau una pe alta, unii pe alții, unele pe altele) = între ei (sau între ele).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: reciproc attach_file 3 exemple
        exemple
        • Ne-am gîdilat unii pe alții cu bîtele. STANCU, D. 167.
          surse: DLRLC
        • Privise cum s-au salvat unul pe altul cele două tancuri sovietice. CAMILAR, N. I 388.
          surse: DLRLC
        • Una pe alta se îndemnau la treabă. CREANGĂ, P. 7.
          surse: DLRLC
      • 1.2.2. Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât „câți”, „câte”, cu valoare de pronume relativ.
        surse: DEX '09 DEX '98 attach_file 4 exemple
        exemple
        • Pe câți i-am ajutat.
          surse: DEX '09
        • rar Pe cîți i-au găsit, i-au mînat spre curtea primăriei. STANCU, D. 148.
          surse: DLRLC
        • rar Nu mai sta din pocnit cu biciul, de șuguit cu toți drumeții pe cîți îi întîlnea. CREANGĂ, P. 112.
          surse: DLRLC
        • rar M-a făcut maica pe mine Să fiu doftor de copile: Pe cîte le-oi doftori, Prea frumos mi-or mulțumi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 374.
          surse: DLRLC
    • 1.3. Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • Pe al doilea nu l-am văzut. Vedea pe câte unul zâmbind.
        surse: DEX '09
      • Cele două femei o duceau de subțiori pe a treia care tușea și picioarele i se împleticeau. CAMILAR, N. I 392.
        surse: DLRLC
      • Doi sfanți, doi sfanți o mănușă! Pe a doua fără gologani! PAS, E. I 44.
        surse: DLRLC
      • Pe doi i-au evidențiat, iar pe șase i-au criticat. A lăsat cinci pomi, pe trei i-a tăiat. A examinat pe doi dintre ei.
        surse: DLRLC
      • Adună pe 5 cu 7. Scade pe 6 din 25. Înlocuiește în polinom pe x cu a.
        surse: DLRLC
      • Făt-Frumos... cum punea mîna și apuca pe cîte unul de coadă, îl trîntea și astfel toți caii căzură. ISPIRESCU, L. 3.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul „cel”.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
      exemple
      • I-a invitat pe cei harnici.
        surse: DEX '09
      • Nu poți ridica gard nou. Îl întărești pe cel vechi cu proptele. STANCU, D. 290.
        surse: DLRLC
      • Mulți care nu-și găsesc pe cei așteptați dau năvală în vagoane să-i caute. SAHIA, N. 51.
        surse: DLRLC
      • Am ascultat pe cel mai bun elev.
        surse: DLRLC
      • Și ține-ascuns Sub straiul picurînd de ploi Pe cel mai bun dintre eroi. COȘBUC, P. I 145.
        surse: DLRLC
      • Să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoți. CREANGĂ, P. 184.
        surse: DLRLC
      • I-au lăudat pe cei trei prieteni.
        surse: DLRLC
    • 1.5. Complementul direct, subînțeles, este determinat de un pronume sau de un substantiv în genitiv.
      exemple
      • O vezi pe a lui Gulie? Pe Măndica? Lipa-lipa cu papucii, toată ziua. STANCU, D. 29.
        surse: DLRLC
      • A dat ordin ca ogarii împușcați să fie aduși în curtea școlii. I-am tîrît cu cîrligul și noi pe ai noștri. STANCU, D. 435.
        surse: DLRLC
      • De mai multe ori, în strîngerea hîrtiilor, mîinile lor s-au atins. Le-a simțit pe-ale furierului reci. SAHIA, N. 81.
        surse: DLRLC
      • El nu mai văzuse pînă atunci alt chip de muiere decît pe-al mă-sii. ISPIRESCU, L. 125.
        surse: DLRLC
    • 1.6. Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedat de adverbul de comparație „ca”.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • Mă privește ca pe un străin.
        surse: DEX '09
      • Oamenii... vin s-o vadă ca pe cineva care s-ar fi întors după o lungă călătorie de pe celălalt tărîm. STANCU, D. 280.
        surse: DLRLC
      • Gheonoaia ospătă pe Făt-Frumos și-l omeni ca pe-un călător. ISPIRESCU, L. 5.
        surse: DLRLC
      • Mama lui bădița Vasile își petrecea băietul la Piatră, bocindu-l ca pe un mort. CREANGĂ, A. 9.
        surse: DLRLC
      • Nu mă lăsa ici străină Ca pe-o floare-ntr-o grădină. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 11O.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. locuțiune adverbială Ca pe el (sau pe ea, pe ei, pe dânsa etc.) = de-a binelea, de tot.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: zdravăn attach_file 3 exemple
        exemple
        • Unul apucă caii de dîrlogi și mi ți-i opri ca pe ei. ISPIRESCU, E. 107.
          surse: DLRLC
        • Ercule dovedi pe acel dulău și-l omorî ca pe el. ISPIRESCU, U. 56.
          surse: DLRLC
        • Trîntește baba în mijlocul casei, și-o frămîntă cu picioarele, și-o ghigosește ca pe dînsa. CREANGĂ, P. 13.
          surse: DLRLC
  • 2. Introduce un complement indirect.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. În legătură cu..., fiind vorba de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Cînd o fi pe vitejie, Și noi avem o urgie. TEODORESCU, P. P. 105.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. locuțiune prepozițională Pe seama (cuiva) = în socoteala, relativ la, cu privire la.
        exemple
        • Vorbea pe seama cuiva.
          surse: DEX '09 DEX '98
        • Multe se ziceau pe sama fetei împăratului Roș. CREANGĂ, P. 233.
          surse: DLRLC
        • Dacă critica mea va fi... nedemnă și nepotrivită pentru scrierea ce-a provocat-o, rușinea va rămînea numai pe seama mea. ODOBESCU. III 10.
          surse: DLRLC
    • 2.2. În contra (cuiva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: împotriva attach_file 3 exemple
      exemple
      • E pornit pe el.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • A se supăra pe cineva.
        surse: DLRLC
      • Dușmancele mi-s multe: Cîte-s de la noi la deal Toate țin pe mine-alean. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 68. 4.
        surse: DLRLC
    • 2.3. În schimbul...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pentru attach_file 5 exemple
      exemple
      • A dat doi lei pe bilet.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Pe cușma dumitale pot să-ți dau și o mie de lei. SBIERA, P. 274.
        surse: DLRLC
      • Nu-ți e de vînzare [furca], și cît mi-i cere pe dînsa? femeie hăi! CREANGĂ, P. 96.
        surse: DLRLC
      • Ce-mi dai tu pe piele? TEODORESCU, P. P. 120.
        surse: DLRLC
      • figurat Am dat o clipă de viață trecătoare pe alta mai ferice și-n veci nepieritoare. ALECSANDRI, P. III 330.
        surse: DLRLC
      • 2.3.1. (Cu o nuanță temporală și distributivă) În schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de...
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Zece lei pe lună; boierește te plătesc. STANCU, D. 463.
          surse: DLRLC
        • Hai! cît să-ți dau pe an, ca să te tocmești la mine? CREANGĂ, P. 150.
          surse: DLRLC
  • 3. Introduce un complement circumstanțial.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.1. Introduce un complement circumstanțial de loc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
      exemple
      • S-a oprit pe o treaptă.
        surse: DEX '09
      • Lîngă el s-au ridicat copiii, vlăstare tinere, care au crescut pe maidane, răzleți și sălbăticiți. SAHIA, N. 94.
        surse: DLRLC
      • O căsuță singuratică pe care era crescut niște mușchi pletos. CREANGĂ, P. 213.
        surse: DLRLC
      • Pe un deal răsare luna ca o vatră de jăratic. EMINESCU, O. I 76.
        surse: DLRLC
      • Ce stai, bade, tot pe prag Și te uiți la noi cu drag? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 229.
        surse: DLRLC
      • Poartă coade pe spate. Pune capacul pe oală.
        surse: DLRLC
      • Moșneagul... pune cușma pe cap, o îndeasă pe urechi. CREANGĂ, P. 81.
        surse: DLRLC
      • exemple
        • A pune vina pe cineva.
          surse: DLRLC
        • Ce griji pe dînsul, ce fiori Cînd se gîndea că-i greu războiul. COȘBUC, P. I 99.
          surse: DLRLC
        • Mare noroc pe Guvidi! CARAGIALE, S. 124.
          surse: DLRLC
        • [Fata babei] se alinta... lăsînd tot greul pe fata moșneagului. CREANGĂ, P. 283.
          surse: DLRLC
      • 3.1.2. În jurul, pe după.
        exemple
        • Port cu ochii-n zări întunecate Jugul vremii aspre pe grumaji. BENIUC, V. 40.
          surse: DLRLC
        • Văzu un balaur care se încolăcise pe un copac. ISPIRESCU, L. 89.
          surse: DLRLC
      • exemple
        • Și-a spălat mîinile în vin și le-a șters pe șorțul negru. STANCU, D. 133.
          surse: DLRLC
        • Se rezimă p-o fereastră spre acea grădină foarte frumoasă. GORJAN, H. I 4.
          surse: DLRLC
      • 3.1.4. Din sus de.
        exemple
        • Uiu, iu, mîndruța mea, Auzi ce zice lumea: Că te culci seara cu soare Și te scoli în prînzu mare, Cîndu-i ciurda-n zăcătoare Și soarele pe răzoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 422.
          surse: DLRLC
      • 3.1.5. De pe.
        exemple
        • În zadar a ta suflare... Șterge urma pe cărare. ALECSANDRI, P. III 22.
          surse: DLRLC
      • 3.1.6. Construcția prepozițională, legată de un sens figurat, are funcțiune atributivă; cuprinde și ideea de posesiune:
        surse: DLRLC sinonime: peste attach_file un exemplu
        exemple
        • Țăranii... să ceară... Să fie ei stăpîni pe-ntreaga țară. BENIUC, V. 87.
          surse: DLRLC
      • 3.1.7. În legătură cu verbe de mișcare; complementul arată suprafața pe care se desfășoară mișcarea, într-o direcție oarecare sau în direcții diferite.
        exemple
        • Alții coborîră pe albia Bistriței la vale. SADOVEANU, F. J. 364.
          surse: DLRLC
        • Singur, abătut, rătăci două zile pe cheiuri și pe plajă. BART, E. 394.
          surse: DLRLC
        • Pe-același drum de soare plin Veneau doi inși. COȘBUC, P. I 228.
          surse: DLRLC
        • Colonii de lumi pierdute Vin din sure văi de haos pe cărări necunoscute. EMINESCU, O. I 132.
          surse: DLRLC
      • 3.1.8. Are o nuanță instrumentală.
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Emitere pe unde scurte.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 3.1.9. Are o nuanță temporală.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Pe drum calul spuse fetei cu ce tertipuri îmblă tată-său să-i încerce bărbăția. ISPIRESCU, L. 16.
          surse: DLRLC
        • Pe drum i-am spus o poveste.
          surse: DEX '09
      • 3.1.10. (În legătură cu verbe care denumesc o acțiune de revărsare, prelingere sau scurgere) De-a lungul.
        surse: DLRLC sinonime: peste attach_file 3 exemple
        exemple
        • Perișorul îi cădea pe umeri în unde. ISPIRESCU, L. 20.
          surse: DLRLC
        • Toarnă... toată apa cea din fîntînă pe jăratec. CREANGĂ, P. 65.
          surse: DLRLC
        • Părul ei... se împărțea despletit pe umerii și spatele sale. NEGRUZZI, S. I 145.
          surse: DLRLC
      • 3.1.11. În legătură cu verbe care denumesc o acțiune de străbatere, de trecere:
        surse: DLRLC sinonime: prin attach_file 4 exemple
        exemple
        • Jupîn Iațco... putu vedea pe fereastră pe Jder. SADOVEANU, F. J. 428.
          surse: DLRLC
        • Dînd pinteni calului, ieși pe poartă ca vîntul. ISPIRESCU, L. 4.
          surse: DLRLC
        • Eu mă răped în cramă s-aduc și un cofăiel de vin ca să meargă plăcintele acestea mai bine pe gît. CREANGĂ, P. 10.
          surse: DLRLC
        • [Caii] se-ntrec pe cîmpul luciu, scoțînd aburi lungi pe nare. ALECSANDRI, P. III 12.
          surse: DLRLC
      • 3.1.12. (Introduce o propoziție atributivă cu sens local) Pe care.
        exemple
        • Se află și o potecă pe unde poate fi urcată rîpa. STANCU, D. 489.
          surse: DLRLC
      • 3.1.13. Complementul arată direcția sau ținta unei mișcări sau acțiuni.
        exemple
        • Ia-o pe dreapta.
          surse: DLRLC
        • Tresări plecîndu-se pe spate. SAHIA, N. 77.
          surse: DLRLC
        • Într-un tîrziu el a-ntrebat, Privind așa pe deal, răzleț: «Departe-i pînă-n sat?». COȘBUC, P. I 228.
          surse: DLRLC
        • Iese afară spăriată, dă încolo, dă pe dincolo și, cînd intră în bordei, ce să vadă? CREANGĂ, P. 11.
          surse: DLRLC
      • 3.1.14. (În legătură cu ideea de încadrare într-un loc determinat, într-un spațiu etc.) În cadrul.
        exemple
        • Angajamentele muncitorilor s-au extins pe întreaga fabrică.
          surse: DLRLC
        • 3.1.14.1. expresie Pe lume = în cuprinsul lumii; în diverse puncte ale globului; printre toți oamenii.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pretutindeni attach_file 3 exemple
          exemple
          • N-am pe nimeni pe lume. SADOVEANU, F. J. 549.
            surse: DLRLC
          • Ca Săgeată de bogat Nici astăzi domn pe lume nu-i. COȘBUC, P. I 53.
            surse: DLRLC
          • Ce nu se poate pe lumea asta? ISPIRESCU, L. 193.
            surse: DLRLC
      • 3.1.15. Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
        exemple
        • Caută pe după bănci.
          surse: DEX '09
        • Păsărilă atunci se înalță puțin și începe a cotrobăi pe după stînci. CREANGĂ, P. 268.
          surse: DLRLC
        • Avem cînepă de vară Ș-o mîncă focul pe-afară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 457.
          surse: DLRLC
        • Să spui lui Vrîncean Și lui Ungurean Ca să mă îngroape Aice pe-aproape, în strunga de oi. ALECSANDRI, P. P. 2.
          surse: DLRLC
        • 3.1.15.1. expresie Pe acasă = undeva în preajma sau în apropierea casei.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
          exemple
          • Nu-i acasă Ion? – Ba da, e pe acasă.
            surse: DLRLC
        • 3.1.15.2. expresie Pe acasă = în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
          exemple
          • Acum n-are timp să vină vara... pe acasă. STANCU, D. 35.
            surse: DLRLC
          • Ia, nu știu cine-a fost pe la mine pe-acasă în lipsa mea. CREANGĂ, P. 30.
            surse: DLRLC
          • Deaca codru frunza-și lasă, Toți voinicii trag pe-acasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 289.
            surse: DLRLC
      • 3.1.16. Formează expresii și locuțiuni.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • 3.1.16.1. Pe acolo.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.2. Pe aici.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.3. Pe aiurea.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.4. Pe alocuri.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.5. Pe cale...
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.6. Pe deasupra. Pe deasupra. Pe deasupra.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.7. Pe dedesubt.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.8. Pe de lături.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.9. Pe de o parte..., pe de altă parte.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.10. Pe departe.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.11. Pe dinafară.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.12. Pe dinainte.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.13. Pe dinăuntru.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.14. Pe din jos de...
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.15. Pe din sus de...
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.16. Pe jos. Pe jos.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.17. Pe loc. Pe loc. Pe loc.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.18. Pe sus. Pe sus. Pe sus.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.19. Pe unde.
          surse: DLRLC
        • 3.1.16.20. Pe urma... (sau urmele...).
          surse: DLRLC
    • 3.2. glumeț Introduce un complement circumstanțial de timp.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Acuma pe rouă Trifoiul e bun de tăiat. BENIUC, V. 138.
        surse: DLRLC
      • Pe arșița asta o să ne uscăm de sete. CREANGĂ, P. 204.
        surse: DLRLC
      • Pe zodii sîngeroase porneau a lui popoară. EMINESCU, O. I 91.
        surse: DLRLC
      • Păsăruică cu cunună, La ce cînți seara pe lună? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 120.
        surse: DLRLC
      • 3.2.1. locuțiune adverbială Pe mâine = în cursul zilei de mâine.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mâine attach_file 2 exemple
        exemple
        • Le vreau, pe mîne cînd se scoală, Copiilor, o zare mai senină. BENIUC, V. 17.
          surse: DLRLC
        • Pe mîne să vii la mine la amiazi. RETEGANUL, P. V 70.
          surse: DLRLC
      • 3.2.2. locuțiune adverbială Pe mâine = pentru mâine; până mâine.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Ședința s-a amânat pe mâine.
          surse: DLRLC
        • Aveți de grije, însă, ca pe mîine dimineață strugurii să fie copți. RETEGANUL, P. II 54.
          surse: DLRLC
      • 3.2.3. locuțiune conjuncțională Pe când = în timp ce, pe vremea când.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Pescari care trăiseră acolo pe cînd balta avea pește. SADOVEANU, P. M. 11.
          surse: DLRLC
        • Pe cînd se petreceau acestea, iacă s-aud scîrțîind niște care. CREANGĂ, P. 14.
          surse: DLRLC
      • 3.2.4. locuțiune conjuncțională Pe când = (cu nuanță adversativă) în acest timp însă, în schimb (în acest timp).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iar / iară (conj.) attach_file 3 exemple
        exemple
        • Noi, care știm munci, vom avea totul... Pe cînd cei ce-o duc acum în huzur și lenevesc, au să rabde. CAMILAR, N. I 399.
          surse: DLRLC
        • Jupîn Iațco gemea... cerînd moartea, pe cînd eu mă băteam cu gîndurile. SADOVEANU, F. J. 414.
          surse: DLRLC
        • L-a adus în grădină... să-i laude florile... pe cînd ar fi trebuit să meargă mai întîi la grajduri. ISPIRESCU, L. 20.
          surse: DLRLC
      • 3.2.5. locuțiune prepozițională Pe după... = cam după... aproximativ după...
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Eu gîndesc, de mi-a ajuta dumnezeu, pe după-amiază să-ți pun de-a binele nora în Piatră. CREANGĂ, P. 115.
          surse: DLRLC
        • Iară cînd fu cam pe după miezul nopții... se sculă binișor. ISPIRESCU, L. 377.
          surse: DLRLC
      • 3.2.6. locuțiune prepozițională Pe aproape de... = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de...
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Cînd, pe aproape de cîntători, Scaraoschi... pornește cu grăbire la locul știut. CREANGĂ, P. 303.
          surse: DLRLC
      • 3.2.7. Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de...
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Bravii mineri din această mină luptă acum ca pînă în ianuarie 1950 să extragă cantitatea de cărbune planificată pe 5 ani. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 161, 7/1.
          surse: DLRLC
        • Ș-apoi ia să nu răspundă, că dracu-i a lor pe șepte ani. CREANGĂ, A. 142.
          surse: DLRLC
      • exemple
        • Era pîn iarna... de la ’49... ba mi se pare că era pe primăvară la ’50. CARAGIALE, S. N. 41.
          surse: DLRLC
        • Încet, încet, pe-nserate, s-au împuținat drumeții. CARAGIALE, S. N. 254.
          surse: DLRLC
        • Pe toamnă se pomenește cu un argat că-i aduce un burdușel de brînză. ISPIRESCU, L. 209.
          surse: DLRLC
        • Tăind... o bucată de carne de broască ca să o frigă pe sară, ceialantă rămășiță au udat-o cu apă de mare. DRĂGHICI, R. 88.
          surse: DLRLC
        • Trei luni, pe-a patra, n-a căzut strop și nu s-a văzut nor. C. PETRESCU, R. DR. 151.
          surse: DLRLC
        • Eu, babei mele, că merge pe douăzeci și patru de ani de cînd m-am luat cu dînsa... și tot nu i-am spus. CREANGĂ, P. 122.
          surse: DLRLC
      • 3.2.9. (Urmat de determinări care arată distribuția) În (la, pentru) fiecare; într-o perioadă de.
        exemple
        • Între timp i se mări leafa cu cinci lei pe zi. SAHIA, N. 109.
          surse: DLRLC
        • Eu mă tocmesc pe trei ani o dată. CREANGĂ, P. 151.
          surse: DLRLC
        • Mă bărbieresc de trei ori pe săptămînă. NEGRUZZI, S. I 199.
          surse: DLRLC
        • 3.2.9.1. învechit expresie Pe toată ziua (sau luna, săptămâna etc.) sau pe fiecare zi (sau săptămână, lună, an etc.) = în fiecare zi (sau săptămână, lună, an etc.).
          exemple
          • Să-mi dea... pe fiecare zi o baniță de jăratec. ISPIRESCU, L. 15.
            surse: DLRLC
          • Mă mustră cugetul de atîtea dovezi mincinoase ce-mi ceri pe toată ziua. ODOBESCU, S. III 45.
            surse: DLRLC
          • Le veneau pe tot anul calendare cu povești la sfîrșit. NEGRUZZI, S. I 3.
            surse: DLRLC
      • 3.2.10. Formează expresii și locuțiuni.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • 3.2.10.1. De azi pe mâine.
          surse: DLRLC
        • 3.2.10.2. De pe acum.
          surse: DLRLC
        • 3.2.10.3. Pe atunci.
          surse: DLRLC
        • 3.2.10.4. Pe dată (ce).
          surse: DLRLC
        • 3.2.10.5. Pe loc.
          surse: DLRLC
        • 3.2.10.6. Pe înnoptat.
          surse: DLRLC
        • 3.2.10.7. Pe timpuri.
          surse: DLRLC
        • 3.2.10.8. Pe urmă.
          surse: DLRLC
        • 3.2.10.9. Pe veci.
          surse: DLRLC
        • 3.2.10.10. Pe viață.
          surse: DLRLC
        • 3.2.10.11. Pe viitor.
          surse: DLRLC
        • 3.2.10.12. Pe vremea...
          surse: DLRLC
    • 3.3. Introduce un complement circumstanțial de mod.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
      exemple
      • A plecat pe furiș.
        surse: DEX '09
      • Și nevastă-sa, și fetele umblau altădată desculțe, munceau pînă cădeau pe brînci. STANCU, D. 41.
        surse: DLRLC
      • Se duc la casa leneșului, îl umflă pe sus, îl pun într-un car cu boi, ca pe un butuc nesimțitori. CREANGĂ, P. 329.
        surse: DLRLC
      • Soarele dorind să vază Pruncul meșter ce direge, Pe furiș, cu mîini de rază, Frunza-n lături mi-o alege. BENIUC, V. 51.
        surse: DLRLC
      • De dimineață a certat-o pe Tina, fiindcă a trimis, pe ascuns, omul de serviciu să facă tîrguieli în oraș. C. PETRESCU, A. 277.
        surse: DLRLC
      • Noaptea își întindea pe încetul tristul său hobot. NEGRUZZI, S. I 263
        surse: DLRLC
      • Nu ți-a merge tot așa, pe somn, pe mîncare și pe bere. ALECSANDRI, T. 611.
        surse: DLRLC
      • 3.3.1. În conformitate cu..., potrivit cu..., după...; în baza...
        exemple
        • Am izbutit, măicuță, să facem acum pe cheful spînului. CREANGĂ, P. 227.
          surse: DLRLC
        • De-aș avea, pe gîndul meu, Un cal aprig ca un leu! ALECSANDRI, O. 63.
          surse: DLRLC
        • Îmbodolite în surtuce și jachete croite nu pe măsura lor. NEGRUZZI, S. I 105.
          surse: DLRLC
        • Orașele... constituindu-se pe principiul comunal, se ocîrmuiau de o magistratură. BĂLCESCU, O. II 14.
          surse: DLRLC
        • Eu pe deal, mîndra pe șes, Ș-o cunosc numai pe mers. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 34.
          surse: DLRLC
        • În zadar îl tot recheamă la regulament și la deciziuni, cu speranță că astfel d-lor îi vor lucra un dicționar pe placul d-sale. ODOBESCU, S. III 333.
          surse: DLRLC
        • 3.3.1.1. expresie popular A rămâne (sau a fi) pe a cuiva = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva).
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
          exemple
          • Îndată o apucau de obraz baba și cu fiică-sa și trebuiau numaidecît să rămîie pe a lor. CREANGĂ, P. 284.
            surse: DLRLC
        • 3.3.1.2. expresie popular Dacă-i pe aceea... = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile...
          surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
          exemple
          • Nu ți-o da tata, îți dau eu, dacă-i pe-aceea. POPA, V. 51.
            surse: DLRLC
          • Dacă-i pe aceea, domniță, apoi eu pot să pun capăt necazului și amărîciunii măriei-tale. CARAGIALE, S. N. 279.
            surse: DLRLC
      • 3.3.2. cu
        exemple
        • Vlădica... l-o trîntit la butuc trei zile și trei nopți, numai pe apușoară și pe o mînă de hrișcă. La TDRG.
          surse: DLRLC
      • 3.3.3. Are o nuanță locală.
        surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
        exemple
        • Munceau până cădeau pe brânci.
          surse: DEX '09
      • 3.3.4. În schimbul..., cu prețul...,
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cu pentru attach_file 4 exemple
        exemple
        • De unde au ei atîtea avuții... Dacă și le-au cumpărat, pe ce și le-au cumpărat? CAMILAR, N. I 400.
          surse: DLRLC
        • «Ți-l duc eu!» [sacul]. – «Cum?». – «Pe plată!». COȘBUC, P. I 63.
          surse: DLRLC
        • Mai bine ar fi să se ducă cu... [oul] în tîrg să-l dea pe bani. ISPIRESCU, L. 266.
          surse: DLRLC
        • Dă gînsacul pe o pungă. CREANGĂ, P. 43.
          surse: DLRLC
      • 3.3.5. (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul...
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cu prin în (prep.) attach_file 4 exemple
        exemple
        • Vești mai mîndre ca-n povești A zvonit pe frunză vîntul. BENIUC, V. 105.
          surse: DLRLC
        • Din cînd în cînd, pe vîntul ușor, veneau fulguiri albe din livezile înflorite. SADOVEANU, O. I 258.
          surse: DLRLC
        • Arald pe-un cal negru zbura. EMINESCU, O. I 92.
          surse: DLRLC
        • Poruncitu-mi-a mîndra Pe un pui de rîndunea Să mă duc pînă la ea. JARNÍK-BÎRSEANU D. 132.
          surse: DLRLC
        • 3.3.5.1. În construcții care denumesc limba ca mijloc de comunicare:
          exemple
          • Pe românește.
            surse: DLRLC
          • Sînt mecanic. Pe limba noastră de la țară, fierar. STANCU, D. 366.
            surse: DLRLC
      • 3.3.6. expresie (Cu o nuanță cantitativă) Pe atât(a) sau p-atâta = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Mila împărăției-tale m-a îngăduit p-atîta. GORJAN, H. IV 145.
          surse: DLRLC
        • Pe atît nu se lăsa, Ci de mînă-l apuca Și la baie mi-l ducea. TEODORESCU, P. P. 477.
          surse: DLRLC
      • 3.3.7. expresie Pe cât = (cu înțeles restrictiv) după cum, în măsura în care.
        exemple
        • Pe cît se vede, pînă acuma n-a rătăcit [calea]. SADOVEANU, F. J. 371.
          surse: DLRLC
        • Pe cît știu, această armată și-a creat singură... mijloacele sale de existență. ODOBESCU, S. III 578.
          surse: DLRLC
      • 3.3.8. expresie Pe cât = (cu înțeles comparativ, mai ales în corelație cu pe atâta sau cu atâta) Pe măsură ce, cu cât.
        exemple
        • Au început a se ivi niște nourași, carii, pe cît mergea, acoperea ceriu cu un hobot întunecat. DRĂGHICI, R. 9.
          surse: DLRLC
        • Pă cît se uita la dînșii, cu atît se umplea mai mult de bucurie. GORJAN, H. I 59.
          surse: DLRLC
      • 3.3.9. expresie Pe cât = (cu înțeles multiplicativ) încă o dată atât..., cât.
        exemple
        • Asta n-aș face-o eu, de-ar mai fi el pe cît este. CREANGĂ, P. 229.
          surse: DLRLC
        • Mai na bani pe cît ți-am dat. BIBICESCU, P. P. 284.
          surse: DLRLC
      • 3.3.10. Indică un raport de măsură.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Casa este clădită pe un loc de 20 pe 25 de metri.
          surse: DLRLC
        • 3.3.10.1. Este folosit în fracții.
          exemple
          • Trei pe patru (scris 3/4).
            surse: DLRLC
      • 3.3.11. Are sens distributiv.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • Câte trei spectacole pe săptămână.
          surse: DEX '09
        • Întîi spectacolele acelea oribile se dădeau pe divizii, mai apoi pe regimente. CAMILAR, N. I 371.
          surse: DLRLC
        • S-au organizat întreceri socialiste pe profesiuni. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 161, 7/3.
          surse: DLRLC
      • 3.3.12. Formează expresii și locuțiuni.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • 3.3.12.1. A fi pe cale să...
          surse: DLRLC
        • 3.3.12.2. A se pune pe (fugă, lucru, carte, plâns etc.).
          surse: DLRLC
        • 3.3.12.3. Cât pe-aci (sau p-aci p-aci).
          surse: DLRLC
        • 3.3.12.4. Pe apucate.
          surse: DLRLC
        • 3.3.12.5. Pe baza sau pe bază de....
          surse: DLRLC
        • 3.3.12.6. Pe credit.
          surse: DLRLC
        • 3.3.12.7. Pe de-a-ntregul.
          surse: DLRLC
        • 3.3.12.8. Pe din două.
          surse: DLRLC
        • 3.3.12.9. Pe larg.
          surse: DLRLC
        • 3.3.12.10. Pe neașteptate.
          surse: DLRLC
        • 3.3.12.11. Pe nerăsuflate.
          surse: DLRLC
        • 3.3.12.12. Pe nume.
          surse: DLRLC
        • 3.3.12.13. Până pe acolo.
          surse: DLRLC
        • 3.3.12.14. Pe terminate.
          surse: DLRLC
    • 3.4. (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Se contrazic pe nimicuri.
        surse: DEX '09
      • La ce sînt bune bulendrele pe care vă sfădiți voi? ISPIRESCU, E. 215.
        surse: DLRLC
      • Își sleia toate puterile minții pe certuri. VLAHUȚĂ, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • 3.4.1. În urma, ca urmare.
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • L-a certat pe spusa unui copil.
          surse: DEX '09
        • Un profesor era destituit pe spusa unui călugăr... că auzise pe acest profesor enunțînd idei liberale. GHICA, la TDRG.
          surse: DLRLC
    • 3.5. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre a..., pentru a...
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pentru spre attach_file 3 exemple
      exemple
      • Au venit armiile pornite oricînd pe jaf, pe măcel. STANCU, D. 8.
        surse: DLRLC
      • Sui în căruță și te așterne pe somn. CREANGĂ, P. 130.
        surse: DLRLC
      • Foaie verde iarbă-rea, Poruncitu-mi-a maica Pe-o frunzuță de smochină Să mă duc la ea pe cină. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 179.
        surse: DLRLC
      • 3.5.1. În construcție cu supinul; de obicei exprimă o acțiune intensă.
        exemple
        • S-a pus Lina pe tăcut. COȘBUC, P. I 50.
          surse: DLRLC
        • S-au adunat cu toatele... și unde nu s-au așternut pe mîncate și pe băute, veselindu-se împreună. CREANGĂ, P. 34.
          surse: DLRLC
    • 3.6. Este folosit în formule de jurământ.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Pe cinstea mea. Pe viața mea.
        surse: DEX '09 DLRLC
  • 4. Este urmat de un atribut.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Singură se desprinde zgaiba. Pielea a rămas albă... semn pe toată viața. STANCU, D. 278.
      surse: DLRLC
    • Vezi, pe-un rege ce-mpînzește globu-n planuri pe un veac. EMINESCU, O. I 130.
      surse: DLRLC
  • 5. învechit (Construit cu «a fi») Pe cale (de a), în curs de.
    exemple
    • Cînd era pe adormire Le cînta cu-nduioșire. ALECSANDRI, P. II 182.
      surse: DLRLC
    • Toate stau pe o schimbare. CONACHI, P. 123.
      surse: DLRLC
    • Cînipa mi-am semănat, Dar cînd fu pe adunat, Boala-n trupu-mi a intrat. ALECSANDRI, P. P. 310.
      surse: DLRLC
  • 6. Este folosit în prepoziții compuse.
    surse: DLRLC
    • 6.1. De pe = din jur, de lângă; de deasupra.
      exemple
      • Noi sîntem, cei mai mulți, de pe Argeș. STANCU, D. 149.
        surse: DLRLC
      • Cei doi muncitori nu plîng, își șterg de pe frunte sudoarea și sîngele. SAHIA, N. 45.
        surse: DLRLC
      • Eu m-am uitat de pe prag, Pînă l-au jurat sub steag. JARNÍK-BÎRSEANU, 296.
        surse: DLRLC
      • Pădurea de brad de pe Măgura clipi din cetini și dădu și ea zvon. SADOVEANU, B. 24.
        surse: DLRLC
      • Piatra de pe groapă crăpînd în două sare. EMINESCU, O. I 95.
        surse: DLRLC
      • Să vezi șoimul de pe stîncă Cum se-nalță. ALECSANDRI, P. I 17.
        surse: DLRLC
    • 6.2. De pe = din
      exemple
      • Gem și mă întorc de pe o parte pe alta. STANCU, D. 128.
        surse: DLRLC
      • Faci reclamă mergînd sau de pe loc? SAHIA, N. 104.
        surse: DLRLC
    • 6.3. De pe (modal) = după
      exemple
      • În zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. Și de pe bici l-am cunoscut. COȘBUC, P. I 93.
        surse: DLRLC
      • Frunză verde de ovăz, Floricică de pe șes, Te-am îndrăgit de pe mers. ALECSANDRI, P. P. 403.
        surse: DLRLC
    • 6.4. Până pe = până la, până deasupra.
      exemple
      • Și caii, stropiți pînă pe spinare de noroi, par obosiți. STANCU, D. 418.
        surse: DLRLC
      • Boierul se azvîrle pe-un cal și ține numai o fugă pînă pe lanuri. CREANGĂ, P. 159.
        surse: DLRLC
    • 6.5. Pe la.
      surse: DLRLC
    • 6.6. Pe lângă. Pe lângă. Pe lângă. Pe lângă. Pe lângă.
      surse: DLRLC

etimologie:

protactiniu Pa

  • 1. Element chimic metalic, alb-cenușiu, strălucitor, radioactiv, izotop al uraniului, care se dezintegrează, trecând în actiniu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • comentariu simbol Pa
    surse: DOOM 2

etimologie: