INFECT, -Ă, infecți, -te, adj. 1. (Despre mirosuri) Greu, urât, puturos, rău; (despre aer) stricat, viciat, greu. 2. (Despre obiecte) Cu aspect respingător, neîngrijit, murdar, urât, de calitate proastă; rău. 3. (Despre oameni și manifestările lor) Cu caracter josnic, mârșav, oribil. – Din fr. infect, lat. infectus.

INFECTA, infectez, vb. I. 1. Refl. A contracta o infecție (1), a face o infecție, a se umple cu substanțe sau germeni vătămători. 2. Tranz. A transmite microbi, a răspândi substanțe vătămătoare etc.; a contamina. ♦ Fig. A corupe, a strica moralicește. – Din fr. infecter.

infect, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, D. 36 / Pl: ~cți, ~e / E: fr infect, lat infectus] 1 Care răspândește un miros greu Si: împuțit, puturos. 2 Care inspiră dezgust. 3 Stricat. 4 (D. obiecte) Cu aspect neîngrijit. 5 Murdar. 6 Urât. 7 De calitate proastă. 8 Rău. 9 (D. oameni și manifestările lor) Cu caracter josnic Si: mârșav, oribil.

infecta [At: DA / Pzi: ~tez / E: fr infecter] 1-2 vtr (A face să miroasă) sau a mirosi urât Si: a se împuți. 3 vt A produce o infecție. 4-5 vtr A (se) molipsi de o boală. 6 vt A contamina (o regiune, aerul etc.) cu substanțe sau germeni vătămători. 7-8 vtr (Fig) A (se) corupe.

* INFECT adj. 1 Puturos, împuțit ¶ 2 Scîrbos, mîrșav [fr.].

* INFECTA (-tez) vb. tr. și refl. 1 A (se) împuți ¶ 2 A (se) face infect, primejdios prin prezența unui principiu veninos sau morbid, a (se) molipsi ¶ 3 Ⓕ A (se) corupe moralicește [fr.].

INFECT, -Ă, infecți, -te, adj. 1. (Despre mirosuri) Greu, urât, puturos, rău; (despre aer) stricat, viciat, greu. 2. (Despre obiecte) Cu aspect respingător, neîngrijit, murdar, urât, de calitate proastă; rău. 3. (Despre oameni și manifestările lor) Cu caracter josnic, mârșav, oribil. – Din fr. infect, lat. infectus.

INFECTA, infectez, vb. I. 1. Refl. A contracta o infecție (1), a face o infecție, a se umple cu substanțe sau germeni vătămători. 2. Tranz. A transmite microbi, a răspândi substanțe vătămătoare etc.; a contamina. ♦ Fig. A corupe, a strica moralicește. – Din fr. infecter.

INFECT, -Ă, infecți, -te, adj. 1. (Despre mirosuri, p. ext. despre aer) Rău, puturos, viciat, stricat. Nu pot suporta mirosul acesta infect. C. PETRESCU, C. V. 259. Deliu, resemnat, se îndreptă spre spital, făcîndu-și în drum o nouă provizie de țigări, ca să poată suporta aerul infect din sala de autopsie. BART, E. 252. 2. (Despre obiecte) Cu aspect respingător, murdar, neîngrijit; de calitate foarte proastă. Haine infecte. 3. (Despre persoane) Cu caracter josnic, mîrșav. Să nu-i cruțați, băieți, sînt niște canalii infecte. VLAHUȚĂ, O. AL. II 23.

INFECTA, infectez, vb. I. Refl. (Mai ales despre răni, p. ext. despre persoane) A contracta o infecție. Doi cîini au fost vaccinați în același fel, fără a se infecta după aceasta. BABEȘ, O. A. I 127. ♦ Tranz. A răspîndi substanțe sau microorganisme vătămătoare pentru viețuitoare. Muștele infectează alimentele.

INFECT, -Ă adj. 1. Viciat, puturos; stricat; rău, urît. 2. Respingător, dezgustător, neîngrijit; rău, de proastă calitate. 3. Josnic, murdar, oribil. [< fr. infect, cf. lat. infectus].].

INFECTA vb. I. 1. refl. A face o infecție. 2. tr. A contamina, a umple (o regiune, aerul etc.) cu substanțe sau cu germeni vătămători. [< fr. infecter].

INFECT, -Ă adj. 1. viciat, puturos; stricat; greu, urât. 2. respingător, dezgustător, neîngrijit; de proastă calitate. 3. josnic, murdar, oribil. (< fr. infect, lat. infectus)

INFECTA vb. I. refl. a face o infecție. II. tr. a contamina (o regiune, aerul etc.) cu substanțe toxice, radioactive ori cu microbi patogeni. ◊ (fig.) a corupe, a strica din punct de vedere moral. (< fr. infecter)

INFECT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre aer) Care este greu de respirat; cu miros greu; viciat; stricat; puturos. 2) (despre persoane și manifestările lor) Care provoacă dezgust (prin aspectul exterior neîngrijit sau caracterul josnic); desgustător; neîngrijit; repugnant. 3) (despre obiecte) Care este de proastă calitate; rău; necalitativ. /<fr. infect, lat. infectus

A SE INFECTA mă ~ez intranz. 1) A se îmbolnăvi venind în contact cu o sursă de infecție; a contracta o infecție; a se molipsi; a se contagia; a se contamina. 2) fig. A decădea din punct de vedere moral; a duce o viață de plăceri ușoare; a trăi în desfrâu; a se destrăbăla; a se desfrâna; a se deprava; a se strica. /<fr. infecter

A INFECTA ~ez tranz. 1) A face să se infecteze; a molipsi; a contagia; a umple; a contamina. 2) fig. ( limba, vorbirea, obiceiurile etc.) A invada cu elemente străine sau incorecte. /<fr. infecter

infect a. 1. care răspândește miros urît: mlaștină infectă; 2. fig. care inspiră dezgust: roman infect.

infectà v. 1. a strica cu ceva contagios, veninos; 2. fig. a corupe moralicește.

*inféct, -ă adj. (fr. infect, lat. in-fectus, part. d. inficere, a impregna, a colora, a spurca, a infecta, compus d. fácere. V. a-fect). Puturos: mlaștină infectă. Fig. Respingător din punctu de vedere moral: carte infectă, om infect. Adv. Urît, respingător: a te purta infect.

*infectéz v. tr. (fr. infecter). Împut, stric: cadavrele infectaŭ cîmpu de luptă. Umplu de microbĭ, molipsesc, contaminez. Fig. Corup, stric sufletu, obiceĭurile: minciunile demagogilor infectează poporu. V. refl. Mă împut, vorbind de aer. Mă molipsesc. Fig. Mă corup.

infect adj. m., pl. infecți; f. infectă, pl. infecte

infecta (a ~) (a contamina) vb., ind. prez. 1 sg. infectez, 3 infectează; conj. prez. 1 sg. să infectez, 3 să infecteze

infect adj. m., pl. infecți; f. infectă, pl. infecte

infecta (a ~) (a contamina) vb., ind. prez. 3 infectează

infect adj. m., pl. infecți; f. sg. infectă, pl. infecte

infecta vb., ind. prez. 1 sg. infectez, 3 sg. și pl. infectează

INFECT adj., s. v. abject, infam, josnic, mișel, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ticălos.

INFECT adj. 1. v. neplăcut. 2. v. viciat. 3. v. oribil. 4. dezgustător, respingător, scârbos, spurcat, (pop.) scârnav. (~ treabă!)

INFECTA vb. v. molipsi.

infect adj., s. v. ABJECT. INFAM. JOSNIC. MIȘEL. MIZERABIL. MÎRȘAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NETREBNIC. TICĂLOS.

INFECT adj. 1. dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, împuțit, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, respingător, scîrbos, urît, rău-mirositor, (livr.) fetid, miasmatic, pestilențial, repugnant, repulsiv, (înv. și pop.) scîrnav, (înv.) scîrbavnic, scîrbelnic. (Un miros ~.) 2. împuțit, puturos, viciat, rău-mirositor, (livr.) fetid, pestilențial. (Aer ~.) 3. dezgustător, oribil, respingător, scîrbos. (Ce caracter ~!) 4. dezgustător, respingător, scîrbos, spurcat, (pop.) scîrnav. (~ treabă!)

INFECTA vb. (MED.) a (se) contagia, a (se) contamina, a (se) molipsi, (pop.) a se umple, (înv.) a (se) smredui, a (se) strica. (I-a ~ pe toți cei din jur.)

A se infecta ≠ a se dezinfecta

A infecta ≠ a dezinfecta