15 definiții pentru infect

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INFECT, -Ă, infecți, -te, adj. 1. (Despre mirosuri) Greu, urât, puturos, rău; (despre aer) stricat, viciat, greu. 2. (Despre obiecte) Cu aspect respingător, neîngrijit, murdar, urât, de calitate proastă; rău. 3. (Despre oameni și manifestările lor) Cu caracter josnic, mârșav, oribil. – Din fr. infect, lat. infectus.

INFECT, -Ă, infecți, -te, adj. 1. (Despre mirosuri) Greu, urât, puturos, rău; (despre aer) stricat, viciat, greu. 2. (Despre obiecte) Cu aspect respingător, neîngrijit, murdar, urât, de calitate proastă; rău. 3. (Despre oameni și manifestările lor) Cu caracter josnic, mârșav, oribil. – Din fr. infect, lat. infectus.

infect, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, D. 36 / Pl: ~cți, ~e / E: fr infect, lat infectus] 1 Care răspândește un miros greu Si: împuțit, puturos. 2 Care inspiră dezgust. 3 Stricat. 4 (D. obiecte) Cu aspect neîngrijit. 5 Murdar. 6 Urât. 7 De calitate proastă. 8 Rău. 9 (D. oameni și manifestările lor) Cu caracter josnic Si: mârșav, oribil.

INFECT, -Ă, infecți, -te, adj. 1. (Despre mirosuri, p. ext. despre aer) Rău, puturos, viciat, stricat. Nu pot suporta mirosul acesta infect. C. PETRESCU, C. V. 259. Deliu, resemnat, se îndreptă spre spital, făcîndu-și în drum o nouă provizie de țigări, ca să poată suporta aerul infect din sala de autopsie. BART, E. 252. 2. (Despre obiecte) Cu aspect respingător, murdar, neîngrijit; de calitate foarte proastă. Haine infecte. 3. (Despre persoane) Cu caracter josnic, mîrșav. Să nu-i cruțați, băieți, sînt niște canalii infecte. VLAHUȚĂ, O. A. III 23.

INFECT, -Ă adj. 1. Viciat, puturos; stricat; rău, urît. 2. Respingător, dezgustător, neîngrijit; rău, de proastă calitate. 3. Josnic, murdar, oribil. [< fr. infect, cf. lat. infectus].].

INFECT, -Ă adj. 1. viciat, puturos; stricat; greu, urât. 2. respingător, dezgustător, neîngrijit; de proastă calitate. 3. josnic, murdar, oribil. (< fr. infect, lat. infectus)

INFECT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre aer) Care este greu de respirat; cu miros greu; viciat; stricat; puturos. 2) (despre persoane și manifestările lor) Care provoacă dezgust (prin aspectul exterior neîngrijit sau caracterul josnic); desgustător; neîngrijit; repugnant. 3) (despre obiecte) Care este de proastă calitate; rău; necalitativ. /<fr. infect, lat. infectus

infect a. 1. care răspândește miros urît: mlaștină infectă; 2. fig. care inspiră dezgust: roman infect.

*inféct, -ă adj. (fr. infect, lat. in-fectus, part. d. inficere, a impregna, a colora, a spurca, a infecta, compus d. fácere. V. a-fect). Puturos: mlaștină infectă. Fig. Respingător din punctu de vedere moral: carte infectă, om infect. Adv. Urît, respingător: a te purta infect.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

infect adj. m., pl. infecți; f. infectă, pl. infecte

infect adj. m., pl. infecți; f. infectă, pl. infecte

infect adj. m., pl. infecți; f. sg. infectă, pl. infecte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INFECT adj., s. v. abject, infam, josnic, mișel, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ticălos.

INFECT adj. 1. v. neplăcut. 2. v. viciat. 3. v. oribil. 4. dezgustător, respingător, scârbos, spurcat, (pop.) scârnav. (~ treabă!)

INFECT adj. 1. dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, împuțit, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, respingător, scîrbos, urît, rău-mirositor, (livr.) fetid, miasmatic, pestilențial, repugnant, repulsiv, (înv. și pop.) scîrnav, (înv.) scîrbavnic, scîrbelnic. (Un miros ~.) 2. împuțit, puturos, viciat, rău-mirositor, (livr.) fetid, pestilențial. (Aer ~.) 3. dezgustător, oribil, respingător, scîrbos. (Ce caracter ~!) 4. dezgustător, respingător, scîrbos, spurcat, (pop.) scîrnav. (~ treabă!)

infect adj., s. v. ABJECT. INFAM. JOSNIC. MIȘEL. MIZERABIL. MÎRȘAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NETREBNIC. TICĂLOS.

Intrare: infect
infect adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infect
  • infectul
  • infectu‑
  • infectă
  • infecta
plural
  • infecți
  • infecții
  • infecte
  • infectele
genitiv-dativ singular
  • infect
  • infectului
  • infecte
  • infectei
plural
  • infecți
  • infecților
  • infecte
  • infectelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

infect, infectăadjectiv

  • 1. Despre mirosuri: greu, puturos, rău, urât. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Nu pot suporta mirosul acesta infect. C. PETRESCU, C. V. 259. DLRLC
    • 1.1. Despre aer: greu, stricat, viciat. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote Deliu, resemnat, se îndreptă spre spital, făcîndu-și în drum o nouă provizie de țigări, ca să poată suporta aerul infect din sala de autopsie. BART, E. 252. DLRLC
  • 2. (Despre obiecte) Cu aspect respingător, de calitate proastă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Haine infecte. DLRLC
  • 3. (Despre oameni și manifestările lor) Cu caracter josnic, mârșav, oribil. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Să nu-i cruțați, băieți, sînt niște canalii infecte. VLAHUȚĂ, O. A. III 23. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.