12 definiții pentru repugnant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

repugnant, ~ă a [At: FILIMON, O. II, 124 / V: ~unient / Pl: ~nți, ~e / E: fr répugnant] 1 Care produce silă Si: dezgustător, respingător (3), scârbos (3), (rar) repulsiv (1). 2 (Rar) Care nu se potrivește cu... 3 (Rar) Opus.

REPUGNÁNT, -Ă, repugnanți, -te, adj. (Livr.) Care inspiră repulsie, care provoacă silă; respingător. – Din fr. répugnant.

REPUGNÁNT, -Ă, repugnanți, -te, adj. (Livr.) Care inspiră repulsie, care provoacă silă; respingător. – Din fr. répugnant.

REPUGNÁNT, -Ă adj. Care produce silă; grețos, scârbos. [< fr. répugnant].

REPUGNÁNT, -Ă adj. care repugnă; dezgustător; respin-gător. (< fr. répugnant)

REPUGNÁNT ~tă (~ți, ~te) livr. Care ține de repugnanță; propriu repugnanței; respingător; dezgustător; scârbos; repulsiv. Individ ~. /<fr. répugnant

repugnant a. 1. care insuflă desgust: medicament repugnant; 2. fig. contrar: lucruri repugnante rațiunii.

*repugnánt, -ă adj. (lat. repúgnans, -ántis; fr. répugnant). Dezgustător, neplăcut: medicament, spectacul repugnant. Fig. Contrar, opus: lucrurĭ repugnante rațiuniĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

repugnánt (livr.) adj. m., pl. repugnánți; f. repugnántă, pl. repugnánte

repugnánt adj. m., pl. repugnánți; f. sg. repugnántă, pl. repugnánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REPUGNÁNT adj. v. dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, infect, împuțit, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, rău-mirositor, respingător, scârbos, urât.

repugnant adj. v. DEZAGREABIL. DEZGUSTĂTOR. DISPLĂCUT. DIZGRAȚIOS. GREȚOS. GREU. INFECT. ÎMPUȚIT. NEPLĂCUT. NESUFERIT. PUTUROS. RĂU. RĂU-MIROSITOR. RESPINGĂTOR. SCÎRBOS. URÎT.

Repugnant ≠ ademenitor, seducător, tentant

Intrare: repugnant
repugnant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • repugnant
  • repugnantul
  • repugnantu‑
  • repugnantă
  • repugnanta
plural
  • repugnanți
  • repugnanții
  • repugnante
  • repugnantele
genitiv-dativ singular
  • repugnant
  • repugnantului
  • repugnante
  • repugnantei
plural
  • repugnanți
  • repugnanților
  • repugnante
  • repugnantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)