3 intrări

school Articole pe această temă:

37 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FUR, furi, s. m. (Înv.) Hoț, tâlhar. – Lat. fur, furis.

FUR, furi, s. m. (Înv.) Hoț, tâlhar. – Lat. fur, furis.

fur sm [At: COD. VOR. 161/2 / Pl: ~i / E: ml fur, furis] (Înv) 1 Hoț. 2 Tâlhar.

FUR, furi, s. m. (Învechit și arhaizant) Hoț; tîlhar. Începu a cerceta penele împrăștiate, și după ele gîci urma furilor. SADOVEANU, P. S. 100. Datinele țării sale dă morții pe furi. ISPIRESCU, L. 77. Începuse a pune pe versuri laudele sale, arătînd... dreapta-i strășnicie împotriva prădătorilor ș-a furilor. ODOBESCU, S. A. 111.

FUR ~i m. înv. Persoană care fură; hot. /<lat. fur, furis

fur m. hoț: cu cei furi nu te-ai luptat? POP. [Lat. FUR].

1) fur m. (lat. fûr, it. sp. [Aragon] furo, vfr. fur). Vechĭ. Rar azĭ. Hoț.

2) fur, a v. tr. (lat. fûrare, it. furare, pv. furar). Ĭaŭ, răpesc pe ascuns orĭ cu forța: hoțiĭ aŭ furat baniĭ, caiĭ; Țiganiĭ fură copiĭ. Fig. Răpesc, cuprind pe nesimțite: pe păzitor l-a furat somnu. A fura inima cuĭva, a face să fiĭ ĭubit de el. A fura o ideĭe, a o prezenta ca a ta. Hoțu fură și jură, hoțu protestează chear cînd îl prinzĭ furînd. V. refl. Vechĭ. A te substrage pe furiș: o samă de Moscalĭ s’aŭ furat noaptea și aŭ fugit peste șanț (Nec. 2, 389).

FURÁ, fur, vb. I. Tranz. 1. A-și însuși pe ascuns sau cu forța un lucru care aparține altcuiva; a lua ceva fără niciun drept de la cineva, păgubindu-l; a hoți, a jefui, a prăda. ◊ Loc. adj. De furat = care a fost luat prin furt. ◊ Loc. adv. Pe furate(le) = prin furt, prin răpire, prin hoție. ◊ Expr. A fura (pe cineva) cu ochiul = a privi pe cineva pe furiș (cu dragoste). A fura (cuiva) o sărutare (sau un sărut) = a săruta pe furiș sau prin surprindere, fără voia persoanei respective. A fura meseria (cuiva) = a-și însuși pe apucate o meserie de la cineva (văzând cum o face și imitându-l). A fura inima (cuiva) = a fermeca, a încânta pe cineva. A fura (cuiva) ochii (sau vederile) = a orbi pe cineva; fig. a fi îndrăgostit. ♦ A răpi pe cineva. ♦ Fig. A lua pe neașteptate, pe nesimțite; a cuprinde. ◊ Expr. A-l fura (pe cineva) somnul = a adormi. A-l fura (pe cineva) gândurile = a cădea pradă gândurilor, a medita îndelung. ◊ Refl. (Neobișnuit) A pleca pe furiș; a fugi. 2. Fig. A fermeca, a vrăji. [Formă gramaticală: (în loc.) furate, furatele] – Lat. furare.

fura [At: COD. VOR. 12/10 / Pzi: fur / E: ml furare] 1 vt A-și însuși pe ascuns sau cu forța un lucru care aparține altcuiva, păgubindu-l Si: a hoți, a jefui, a prăda Cf (fam) a șterpeli, (reg) a ciujbi, (arg) a hăli. 2 vt (Îe) A ~ (pe cineva) cu ochiul A privi pe cineva pe furiș (cu dragoste). 3 vt (Îe) A ~ (cuiva) o sărutare (sau un sărut) A săruta pe furiș sau prin surprindere, fără voia persoanei respective. 4 vt (Îe) A~ meseria (cuiva) A-și însuși pe apucate o meserie de la cineva (văzând cum o face și imitându-l). 5 vt (Îe) A ~ inima (sau mintea) (cuiva) A fermeca pe cineva. 6 vt (Îe) A ~ (cuiva) ochii (sau vederile) A orbi pe cineva. 7 vt (Îae) A fascina pe cineva. 8 vt (Fig; îae) A fi îndrăgostit. 9 vt (Îe) A ~ (pe cineva) cu zâmbetul A captiva pe cineva zâmbind. 10 vt (Îrg; îe) A ~ cu urechea A trage cu urechea. 11 vt (Îe) A ~ ziua lui Dumnezeu A lenevi. 12 vt (Îe) A ~ ouăle de sub cloșcă (sau cloșca de pe ouă) A fi priceput la furat. 13 vt (Îae) A fi foarte abil. 14 vt (Pop; îe) Să nu vă ~re șarpele de inimă! Să nu vă împingă păcatul! 15 vt A răpi pe cineva. 16 vt (Fig) A lua pe neașteptate, pe nesimțite Si: a cuprinde. 17 vt (Îe) A-l ~ (pe cineva) somnul (gmț aghiuță) A adormi. 18 vt (Îe) A-l ~ (pe cineva) gândurile A se gândi intens la ceva. 19 vt (Îae) A medita îndelung. 20 vt (În superstiții; îe) A ~ (cuiva) somnul A face pe cineva să nu mai poată dormi. 21 vta (Îe) A ~ (cuiva) din urmă Expresie cu sens neprecizat. 22 vr (Îvp) A se furișa. 23 vr (Îvp; nob) A fugi. 24 vt (Fig) A fermeca.

FURÁ, fur, vb. I. Tranz. 1. A-și însuși pe ascuns sau cu forța un lucru care aparține altcuiva; a lua ceva fără nici un drept de la cineva, păgubindu-l; a hoți, a jefui, a prăda. ◊ Loc. adj. De furat = care a fost luat prin furt. ◊ Expr. Pe furate(le) = prin furt, prin răpire, prin hoție. A fura (pe cineva) cu ochiul = a privi pe cineva pe furiș (cu dragoste). A fura (cuiva) o sărutare (sau un sărut) = a săruta pe furiș sau prin surprindere, fără voia persoanei respective. A fura meseria (cuiva) = a-și însuși pe apucate o meserie de la cineva (văzând cum o face și imitându-l). A fura inima (cuiva) = a fermeca, a încânta pe cineva. A fura (cuiva) ochii (sau vederile) = a orbi pe cineva; fig. a fi îndrăgostit. ♦ A răpi pe cineva. ♦ Fig. A lua pe neașteptate, pe nesimțite; a cuprinde. ◊ Expr. A-l fura (pe cineva) somnul = a adormi. A-l fura (pe cineva) gândurile = a cădea pradă gândurilor, a medita îndelung. ♦ Refl. (Neobișnuit) A pleca pe furiș; a fugi. 2. Fig. A fermeca, a vrăji. [Formă gramaticală: (în loc.) furate, furatele] – Lat. furare.

FURÁ, fur, vb. I. Tranz. 1. A-și însuși un lucru care nu-i aparține, a lua ceva fără nici un drept, păgubind pe cineva. Dionisie fură banii spitalelor, odoarele bisericilor, icoanele, topește vasele sfinte. ARGHEZI, P. T. 39. Și cînd am știut că nu mă poate vedea, am furat pîinea lui și am fugit. C. PETRESCU, C. V. 152. Văd zînele goale-n poiană, Scăldîndu-se-ascunse-n pădure, Cînd vine-un voinic să le fure Cămășile-n zori. COȘBUC, P. II 22. ◊ Fig. Și de ce să fure munca altuia hoții? REBREANU, R. I 127. Stăpîne, pricepe-mi durerea; Furi pîinea copiilor mei! DEMETRESCU, O. 73. ◊ Expr. A fura ouăle de sub cloșcă (sau cloșca de pe ouă) v. cloșcă. A fura (pe cineva) cu ochiul = a privi pe cineva pe furiș (cu dragoste, cu plăcere). Smărăndița începe, din cînd în cînd, a mă fura cu ochiul. CREANGĂ, A. 7. Din cînd în cînd cu ochiul eu te fur, Din cînd în cînd din mînă cartea scap. EMINESCU, O. IV 244. A fura luleaua neamțului v. neamț. 2. (Cu privire la persoane) A răpi. Vin’ la mama de mă cere: De m-a da, de nu m-a da, Peste noapte mi-i fura. CREANGĂ, P. 168. Zburător cu negre plete, vin’ la noapte de mă fură. EMINESCU, O. I 79. Cum să fac ca s-o scap de comănac?... S-o fur în astă-noapte și s-o trec peste Dunăre? ALECSANDRI, T. I 51. ♦ A lua pe neașteptate, a cuprinde. Căzuse în apă și curentul îl furase, tîrîndu-l sub un șlep. BART, E. 346. ◊ Expr. A-l fura (pe cineva) somnul = a-l cuprinde somnul, a adormi. De la o vreme m-a furat somnul. SANDU-ALDEA, U. P. 223. Tîrziu de tot îl fură somnul. VLAHUȚĂ, O. A. 122. Pe cal adormea, Greu somn că-l fura. TEODORESCU, P. P. 490. A fura (cuiva) o sărutare (sau un sărutat) = a săruta pe furiș. După ce jucam cît jucam, furam cîte-un sărutat de la cele copile sprințare. CREANGĂ, O. A. 91. Ți-aș fura tainic o sărutare. ALECSANDRI, P. I 214. A-l fura (pe cineva) gîndurile = a se lăsa pradă gîndurilor, a fi răpit de gînduri. Las pașii să mă poarte și gîndul să mă fure. VLAHUȚĂ, P. 89. A fura meseria cuiva = a-și însuși pe apucate o meserie. Mihai Zaharia înțelese că Pitcoace furase meseria, de ici, de colo, din toate părțile cîte ceva. MIHALE, O. 168. ♦ Refl. (Rar) A pleca pe furiș, a se face nevăzut. De la o fragedă vîrstă s-a furat din casa părintească... Peste un an, s-a furat de la primul ei complice. CARAGIALE, O. II 227. 3. Fig. A fermeca, a vrăji. Rada, cînd o vezi, te fură Cu necontenitul zîmbet Și cu-a vorbelor căldură. COȘBUC, P. I 95. Cîntecul silabelor măsurate și sonore te fură ca apa. VLAHUȚĂ, O. A. 467. Un miros răcoros simțirea-mi fură. EMINESCU, O. IV 210. Multe păsărele-n zbor Fură minți cu glasul lor! ALECSANDRI, O. 100. ◊ Expr. A fura inima (cuiva) = a fermeca; a încînta. A fura (cuiva) ochii (sau vederile) = a orbi. Lumina... li fura vederile. CREANGĂ, P. 228.

A FURÁ fur tranz. 1) (bunuri care aparțin altcuiva) A-și însuși pe nevăzute (în mod nelegal sau cu forța); a răpi. ◊ ~ (pe cineva) cu ochiul (sau cu privirea) a privi pe cineva pe ascuns și cu dragoste. 2) fig. A lua pe neașteptate sau pe nesimțite. Vântul i-a furat pălăria. ◊ ~ (cuiva) o sărutare a săruta pe neașteptate (pe cineva). 3) fig. (persoane sau manifestările lor) A copleși fermecând. L-a furat frumusețea naturii. ◊ ~ inima (cuiva) a) a încânta (pe cineva); b) a face (pe cineva) să se îndrăgostească. ~ (cuiva) ochii (sau vederile) a rămâne încântat, uitându-se la cineva. /<lat. furare

furà v. 1. a lua pe ascuns ce aparține altuia; 2. a-și însuși pe nedrept, a sustrage; 3. a răpi cu putere: un smeu a furat-o; 4. fig. a răpi, a coprinde pe nesimțite: l’a furat somnul. [Lat. FURARE].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

furá (a ~) vb., ind. prez. 3 fúră

furá vb., ind. prez. 1 sg. fur, 3 sg. și pl. fúră, 1 pl. furăm


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FUR s. v. bandit, hoț, pungaș, tâlhar.

fur s. v. BANDIT. HOȚ. PUNGAȘ. TÎLHAR.

FURÁ vb. v. fofila, furișa, strecura.

arată toate definițiile

Intrare: Fur
nume propriu (I3)
  • Fur
Intrare: fur
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fur
  • furul
  • furu‑
plural
  • furi
  • furii
genitiv-dativ singular
  • fur
  • furului
plural
  • furi
  • furilor
vocativ singular
  • furule
  • fure
plural
  • furilor
Intrare: fura
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fura
  • furare
  • furat
  • furatu‑
  • furând
  • furându‑
singular plural
  • fu
  • furați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fur
(să)
  • fur
  • furam
  • furai
  • furasem
a II-a (tu)
  • furi
(să)
  • furi
  • furai
  • furași
  • furaseși
a III-a (el, ea)
  • fu
(să)
  • fure
  • fura
  • fură
  • furase
plural I (noi)
  • furăm
(să)
  • furăm
  • furam
  • furarăm
  • furaserăm
  • furasem
a II-a (voi)
  • furați
(să)
  • furați
  • furați
  • furarăți
  • furaserăți
  • furaseți
a III-a (ei, ele)
  • fu
(să)
  • fure
  • furau
  • fura
  • furaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fur

  • exemple
    • Începu a cerceta penele împrăștiate, și după ele gîci urma furilor. SADOVEANU, P. S. 100.
      surse: DLRLC
    • Datinele țării sale dă morții pe furi. ISPIRESCU, L. 77.
      surse: DLRLC
    • Începuse a pune pe versuri laudele sale, arătînd... dreapta-i strășnicie împotriva prădătorilor ș-a furilor. ODOBESCU, S. A. 111.
      surse: DLRLC

etimologie:

fura

  • 1. A-și însuși pe ascuns sau cu forța un lucru care aparține altcuiva; a lua ceva fără niciun drept de la cineva, păgubindu-l.
    exemple
    • Dionisie fură banii spitalelor, odoarele bisericilor, icoanele, topește vasele sfinte. ARGHEZI, P. T. 39.
      surse: DLRLC
    • Și cînd am știut că nu mă poate vedea, am furat pîinea lui și am fugit. C. PETRESCU, C. V. 152.
      surse: DLRLC
    • Văd zînele goale-n poiană, Scăldîndu-se-ascunse-n pădure, Cînd vine-un voinic să le fure Cămășile-n zori. COȘBUC, P. II 22.
      surse: DLRLC
    • figurat Și de ce să fure munca altuia hoții? REBREANU, R. I 127.
      surse: DLRLC
    • figurat Stăpîne, pricepe-mi durerea; Furi pîinea copiilor mei! DEMETRESCU, O. 73.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adjectivală De furat = care a fost luat prin furt.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. locuțiune adverbială Pe furate(le) = prin furt, prin răpire, prin hoție.
      surse: DEX '09
    • 1.3. expresie A fura ouăle de sub cloșcă (sau cloșca de pe ouă).
      surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A fura (pe cineva) cu ochiul = a privi pe cineva pe furiș (cu dragoste).
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Smărăndița începe, din cînd în cînd, a mă fura cu ochiul. CREANGĂ, A. 7.
        surse: DLRLC
      • Din cînd în cînd cu ochiul eu te fur, Din cînd în cînd din mînă cartea scap. EMINESCU, O. IV 244.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A fura (cuiva) o sărutare (sau un sărut) = a săruta pe furiș sau prin surprindere, fără voia persoanei respective.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: săruta attach_file 2 exemple
      exemple
      • După ce jucam cît jucam, furam cîte-un sărutat de la cele copile sprințare. CREANGĂ, O. A. 91.
        surse: DLRLC
      • Ți-aș fura tainic o sărutare. ALECSANDRI, P. I 214.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie A fura meseria (cuiva) = a-și însuși pe apucate o meserie de la cineva (văzând cum o face și imitându-l).
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Mihai Zaharia înțelese că Pitcoace furase meseria, de ici, de colo, din toate părțile cîte ceva. MIHALE, O. 168.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A fura inima (cuiva) = a fermeca, a încânta pe cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: fermeca încânta
    • 1.8. expresie A fura (cuiva) ochii (sau vederile) = a orbi pe cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: orbi (vb.) attach_file un exemplu
      exemple
      • Lumina... li fura vederile. CREANGĂ, P. 228.
        surse: DLRLC
      • 1.8.1. figurat A fi îndrăgostit.
        surse: DEX '09
    • surse: DLRLC
    • 1.10. A răpi pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răpi attach_file 3 exemple
      exemple
      • Vin’ la mama de mă cere: De m-a da, de nu m-a da, Peste noapte mi-i fura. CREANGĂ, P. 168.
        surse: DLRLC
      • Zburător cu negre plete, vin’ la noapte de mă fură. EMINESCU, O. I 79.
        surse: DLRLC
      • Cum să fac ca s-o scap de comănac?... S-o fur în astă-noapte și s-o trec peste Dunăre? ALECSANDRI, T. I 51.
        surse: DLRLC
    • 1.11. figurat A lua pe neașteptate, pe nesimțite.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cuprinde (prinde) attach_file un exemplu
      exemple
      • Căzuse în apă și curentul îl furase, tîrîndu-l sub un șlep. BART, E. 346.
        surse: DLRLC
      • 1.11.1. expresie A-l fura (pe cineva) somnul = adormi
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • De la o vreme m-a furat somnul. SANDU-ALDEA, U. P. 223.
          surse: DLRLC
        • Tîrziu de tot îl fură somnul. VLAHUȚĂ, O. A. 122.
          surse: DLRLC
        • Pe cal adormea, Greu somn că-l fura. TEODORESCU, P. P. 490.
          surse: DLRLC
      • 1.11.2. expresie A-l fura (pe cineva) gândurile = a cădea pradă gândurilor, a medita îndelung.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: medita attach_file un exemplu
        exemple
        • Las pașii să mă poarte și gîndul să mă fure. VLAHUȚĂ, P. 89.
          surse: DLRLC
      • 1.11.3. reflexiv neobișnuit A pleca pe furiș.
        exemple
        • De la o fragedă vîrstă s-a furat din casa părintească... Peste un an, s-a furat de la primul ei complice. CARAGIALE, O. II 227.
          surse: DLRLC
  • exemple
    • Rada, cînd o vezi, te fură Cu necontenitul zîmbet Și cu-a vorbelor căldură. COȘBUC, P. I 95.
      surse: DLRLC
    • Cîntecul silabelor măsurate și sonore te fură ca apa. VLAHUȚĂ, O. A. 467.
      surse: DLRLC
    • Un miros răcoros simțirea-mi fură. EMINESCU, O. IV 210.
      surse: DLRLC
    • Multe păsărele-n zbor Fură minți cu glasul lor! ALECSANDRI, O. 100.
      surse: DLRLC
  • comentariu locuțiune Forme gramaticale: furate, furatele.
    surse: DEX '09

etimologie: