11 definiții pentru furișa

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FURIȘA, furișez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) strecura pe nesimțite, pe furiș, a pătrunde sau a face să pătrundă ori a (se) introduce undeva pe neobservate, pe ascuns, tiptil. ◊ Loc. adv. Pe furișate = pe furiș. ♦ Refl. A se ascunde, a se feri de cineva. [Formă gramaticală: (în loc.) furișate] – Din furiș.

FURIȘA, furișez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) strecura pe nesimțite, pe furiș, a pătrunde sau a face să pătrundă ori a (se) introduce undeva pe neobservate, pe ascuns, tiptil. ◊ Loc. adv. Pe furișate = pe furiș. ♦ Refl. A se ascunde, a se feri de cineva. [Formă gramaticală: (în loc.) furișate] – Din furiș.

furișa [At: BIBLIE (1688), 230/2 / Pzi: ez, rar furiș / E: furiș] 1-2 vtr A (se) strecura pe nesimțite, pe furiș. Si: (îvp) a se fura (22). 3-4 Vtr A pătrunde sau a face să pătrundă undeva pe neobservate, pe ascuns, tiptil. 5 vr (Îe) A se ~de (de cineva sau undeva) A pleca (de lângă cineva sau undeva) pe furiș, tiptil.

FURIȘA, furișez, vb. I. Refl. A se strecura pe nesimțite, pe furiș; a pătrunde pe neobservate, pe ascuns, tiptil. Se furișă în umbra gardurilor și înaintă cu grijă pînă-n poarta chiaburului. MIHALE, O. 491. Maică-sa îl pîndea mai cu seamă cînd se furișa în grădina din dosul casei la vremea cireșelor și a prunelor. SADOVEANU, M. C. 9. Ca doi copii nevrîstnici ne furișăm pe stradă; Ne cheamă pretutindeni ferești licăritoare. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 28. ◊ (Metaforic) Cînd am ieșit în cerdac, prin draperiile grele de pe deal s-a furișat o rază. IBRĂILEANU, A. 215. Din vale și de pe stînga se furișau pînă la mine sclipirile scurte și fugătoare ale Bistriței. HOGAȘ, M. N. 58. ◊ Tranz. Ochii furișau priviri, și vorba tot furiș ne pipăia auzul. SADOVEANU, O. VII 205. Furișează cîte-o privire, ș-ascut urechile, doar d-or prinde ceva. DELAVRANCEA, H. T. 131. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») A se depărta pe furiș. Ciobanul se furișă de fiul de boier. ISPIRESCU, L. 251. Furișîndu-se de Ivan, iese cu dînsa [cu darabana] afară. CREANGĂ, P. 310.

A SE FURIȘA mă ~ez intranz. A trece pe furiș. /Din furiș

furișà v. a intra sau a ieși pe furiș, a se străcura pe nesimțite.

furișéz (mă) v. refl. Intru saŭ ĭes pe furiș, mă strecor, mă șupuresc: pisica s’a furișat pe lîngă gard.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

furișa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. furișez, 3 furișea, 1 pl. furișăm; conj. prez. 1 sg. să furișez, 3 să furișeze; ger. furișând

furișa (a ~) vb., ind. prez. 3 furișează, 1 pl. furișăm, perf. s. 3 sg. furișă; conj. prez. 3 să furișeze; ger. furișând

furișa vb., ind. prez. 1 sg. furișez, 3 sg. și pl. furișează, 1 pl. furișăm, perf. s. 3 sg. furișă; conj. prez. 3 furișează; ger. furișând

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FURIȘA vb. 1. a se fofila, a se strecura, (înv. și reg.) a se șterge, (Transilv.) a se fâștica, (Mold. și Bucov.) a se șupuri, (înv.) a se fura, (fig.) a se prelinge. (S-a ~ neobservat afară.) 2. a se strecura, (rar) a se prefira. (Lumina se ~ printre arbori.)

FURIȘA vb. 1. a se fofila, a se strecura, (înv. și reg.) a se șterge, (Transilv.) a se fîștica, (Mold. și Bucov.) a se șupuri, (înv.) a se fura, (fig.) a se prelinge. (S-a ~ neobservat afară.) 2. a se strecura, (rar) a se prefira. (Lumina se ~ printre arbori.)

Intrare: furișa
verb (VT202)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • furișa
  • furișare
  • furișat
  • furișatu‑
  • furișând
  • furișându‑
singular plural
  • furișea
  • furișați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • furișez
(să)
  • furișez
  • furișam
  • furișai
  • furișasem
a II-a (tu)
  • furișezi
(să)
  • furișezi
  • furișai
  • furișași
  • furișaseși
a III-a (el, ea)
  • furișea
(să)
  • furișeze
  • furișa
  • furișă
  • furișase
plural I (noi)
  • furișăm
(să)
  • furișăm
  • furișam
  • furișarăm
  • furișaserăm
  • furișasem
a II-a (voi)
  • furișați
(să)
  • furișați
  • furișați
  • furișarăți
  • furișaserăți
  • furișaseți
a III-a (ei, ele)
  • furișea
(să)
  • furișeze
  • furișau
  • furișa
  • furișaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

furișa, furișezverb

  • 1. A (se) strecura pe nesimțite, pe furiș, a pătrunde sau a face să pătrundă ori a (se) introduce undeva pe neobservate, pe ascuns, tiptil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se furișă în umbra gardurilor și înaintă cu grijă pînă-n poarta chiaburului. MIHALE, O. 491. DLRLC
    • format_quote Maică-sa îl pîndea mai cu seamă cînd se furișa în grădina din dosul casei la vremea cireșelor și a prunelor. SADOVEANU, M. C. 9. DLRLC
    • format_quote Ca doi copii nevrîstnici ne furișăm pe stradă; Ne cheamă pretutindeni ferești licăritoare. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 28. DLRLC
    • format_quote metaforic Cînd am ieșit în cerdac, prin draperiile grele de pe deal s-a furișat o rază. IBRĂILEANU, A. 215. DLRLC
    • format_quote metaforic Din vale și de pe stînga se furișau pînă la mine sclipirile scurte și fugătoare ale Bistriței. HOGAȘ, M. N. 58. DLRLC
    • format_quote Ochii furișau priviri, și vorba tot furiș ne pipăia auzul. SADOVEANU, O. VII 205. DLRLC
    • format_quote Furișează cîte-o privire, ș-ascut urechile, doar d-or prinde ceva. DELAVRANCEA, H. T. 131. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A se ascunde, a se feri de cineva. DEX '09 DEX '98
    • diferențiere (Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de») A se depărta pe furiș. DLRLC
      • format_quote Ciobanul se furișă de fiul de boier. ISPIRESCU, L. 251. DLRLC
      • format_quote Furișîndu-se de Ivan, iese cu dînsa [cu darabana] afară. CREANGĂ, P. 310. DLRLC
  • comentariu locuțiune Formă gramaticală: furișáte. DEX '09
etimologie:
  • furiș DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.