18 definiții pentru fermeca fărmăca formeca


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fermeca [At: MOXA 390/10 / V: (îrg) fărmăca, făr~, (Mar) for~ (pzi: foarmec) / Pzi: farmec, (Mun) fermec / E: farmec] 1-2 vtr (Înv) A (se) otrăvi. 3 vt (În basme și superstiții) A face cuiva vrăji. 4 vt A încânta. 5 vt A atrage (prin însușiri, aspect, manifestări etc.) Si: a fascina (2), a captiva.

FERMECÁ, fármec, vb. I. Tranz. 1. A încânta, a desfăta; a atrage, a ademeni (prin însușiri, aspect, manifestări etc.). 2. (În basme și în superstiții) A face cuiva vrăji, a lega, a transforma etc. pe cineva prin vrăji. [Var.: (pop.) fărmăcá vb. I] – Din farmec.

FERMECÁ, fármec, vb. I. Tranz. 1. A încânta, a desfăta; a atrage, a ademeni (prin însușiri, aspect, manifestări etc.). 2. (În basme și în superstiții) A face cuiva vrăji, a lega, a transforma etc. pe cineva prin vrăji. [Var.: (pop.) fărmăcá vb. I] – Din farmec.

FERMECÁ, fármec, vb. I. Tranz. 1. A încînta, a captiva, a atrage, a ademeni. Glasul lui curgea domol și basmul ne fermeca pe toți ca un cîntec frumos. SADOVEANU, O. VII 322. Ascult vîntul cum suflă în pînzele albe și cum șuieră cîteodată așa de dulce, așa de plăcut, că te farmecă. DUNĂREANU, CH. 56. Pe tine te răpește al trestiilor cînt, Îți farmecă auzul bătăile de vînt. PĂUN-PINCIO, P. 45. 2. (În basme și în superstiții) A face cuiva vrăji, a vrăji. Parcă eu l-am fermecat Cu otravă și cu spirt. SEVASTOS, C. 259. -Variantă: fărmăcá (CREANGĂ, P. 164) vb. I.

A FERMECÁ fármec tranz. 1) A face să fie cuprins de farmec; a delecta; a desfăta; a încânta; a vrăji; a fascina. 2) (în basme și în superstiții) A supune unor farmece; a lega prin vrăji; a vrăji. /<lat. pharmacare

fermecà v. 1. a lega prin farmec, a face de dragoste; 2. a încânta: vederea ei l’a fermecat. [Și fărmeca = lat. vulg. PHARMACARE].

fărmăca sf vz fermeca

FĂRMĂCÁ vb. I v. fermeca.

2) fármec, a fărmăcá v. tr. (d. farmec 1 saŭ lat. *pharmăcare.Fármec, -ecĭ, -ecă, fărmăcăm; să farmece). Est. Vrăjesc, influențez pin farmece. Fig. Fascinez, încînt: muzica te farmecă. – În vest férmec, a fermecá, el férmecă. V. boscorodesc.

férmec ș. a., V. farmec, fărmăc-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fermecá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. fármec, 2 sg. fármeci, 3 fármecă, 1 pl. fermecắm; conj. prez. 3 să fármece

fermecá vb., ind. prez. 1 sg. fármec, 2 sg. fármeci, 3 sg. și pl. fármecă, 1 pl. fermecăm; conj. prez. 3 sg. și pl. fármece

fermeca (ind. prez. 1 sg. farmec, 1 pl. fermecăm, conj. farmece)

farmec, fermecăm 1 pl., farmece 3 conj.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FERMECÁ vb. 1. v. vrăji. 2. v. încânta.

FERMECA vb. 1. a descînta, a face, a meni, a ursi, a vrăji, (pop.) a solomoni, (reg.) a boboni, a bosconi, a boscorodi, a rîvni, (prin Transilv.) a pohibi. (A-i ~ cuiva cu ulcica.) 2. a atrage, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfăta, a fascina, a încînta, a răpi, a seduce, a subjuga, a vrăji, (fig.) a hipnotiza, a magnetiza. (Spectacolul l-a ~.)

Intrare: fermeca
verb (VT76)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fermeca
  • fermecare
  • fermecat
  • fermecatu‑
  • fermecând
  • fermecându‑
singular plural
  • farmecă
  • fermecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • farmec
(să)
  • farmec
  • fermecam
  • fermecai
  • fermecasem
a II-a (tu)
  • farmeci
(să)
  • farmeci
  • fermecai
  • fermecași
  • fermecaseși
a III-a (el, ea)
  • farmecă
(să)
  • farmece
  • fermeca
  • fermecă
  • fermecase
plural I (noi)
  • fermecăm
(să)
  • fermecăm
  • fermecam
  • fermecarăm
  • fermecaserăm
  • fermecasem
a II-a (voi)
  • fermecați
(să)
  • fermecați
  • fermecați
  • fermecarăți
  • fermecaserăți
  • fermecaseți
a III-a (ei, ele)
  • farmecă
(să)
  • farmece
  • fermecau
  • fermeca
  • fermecaseră
verb (VT86)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fărmăca
  • fărmăcare
  • fărmăcat
  • fărmăcatu‑
  • fărmăcând
  • fărmăcându‑
singular plural
  • farmăcă
  • fărmăcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • farmăc
(să)
  • farmăc
  • fărmăcam
  • fărmăcai
  • fărmăcasem
a II-a (tu)
  • farmeci
(să)
  • farmeci
  • fărmăcai
  • fărmăcași
  • fărmăcaseși
a III-a (el, ea)
  • farmăcă
(să)
  • farmece
  • fărmăca
  • fărmăcă
  • fărmăcase
plural I (noi)
  • fărmăcăm
(să)
  • fărmăcăm
  • fărmăcam
  • fărmăcarăm
  • fărmăcaserăm
  • fărmăcasem
a II-a (voi)
  • fărmăcați
(să)
  • fărmăcați
  • fărmăcați
  • fărmăcarăți
  • fărmăcaserăți
  • fărmăcaseți
a III-a (ei, ele)
  • farmăcă
(să)
  • farmece
  • fărmăcau
  • fărmăca
  • fărmăcaseră
verb (VT83)
Surse flexiune: MDA2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • formeca
  • formecare
  • formecat
  • formecatu‑
  • formecând
  • formecându‑
singular plural
  • foarmecă
  • formecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • foarmec
(să)
  • foarmec
  • formecam
  • formecai
  • formecasem
a II-a (tu)
  • foarmeci
(să)
  • foarmeci
  • formecai
  • formecași
  • formecaseși
a III-a (el, ea)
  • foarmecă
(să)
  • foarmece
  • formeca
  • formecă
  • formecase
plural I (noi)
  • formecăm
(să)
  • formecăm
  • formecam
  • formecarăm
  • formecaserăm
  • formecasem
a II-a (voi)
  • formecați
(să)
  • formecați
  • formecați
  • formecarăți
  • formecaserăți
  • formecaseți
a III-a (ei, ele)
  • foarmecă
(să)
  • foarmece
  • formecau
  • formeca
  • formecaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)