3 intrări

school Articole pe această temă:

207 definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EI interj. Exclamație care: a) introduce, însoțește, întărește sau exprimă o întrebare; b) exprimă sau însoțește și întărește un îndemn, o mustrare, o poruncă; c) exprimă mirarea; d) arată trecerea de la o idee la alta. – Onomatopee.

EI interj. Exclamație care: a) introduce, însoțește, întărește sau exprimă o întrebare; b) exprimă sau însoțește și întărește un îndemn, o mustrare, o poruncă; c) exprimă mirarea; d) arată trecerea de la o idee la alta. – Onomatopee.

ei1 i [At: COD. VOR.2 22v/14 / V: ee / E: vsl єи] (Slî) Cuvânt care exprimă: 1 Afirmația. 2 Răspunsul afirmativ la o întrebare.

ei2 i [At: NEGRUZZI, S. II, 173 / E: fo] Cuvânt care: 1-4 Introduce (însoțește, întărește sau exprimă) o întrebare. 5-14 (Are) Exprimă (însoțește sau întărește) un îndemn (o poruncă sau un sfat). Cuvânt care exprimă: 15 Mirare. 16 Contrarietate. 17 (Gmț) Admirație. 18 (Gmț) Bucurie. 19 (Gmț) Entuziasm. 20 (Gmț) Mulțumire. 21 (Gmț) Satisfacție. 22 Mâhnire. 23 Părere de rău. 24 Compătimire. 25 Nemulțumire. 26 Necaz. 27 Revoltă. 28 Incertitudine. 29 Îndoială. 30 (De obicei urmat de „și”) Indiferență. 31 Fermitate. 32 Consimțire. 33 Nerăbdare. 34 Trecerea de la o idee la alta.

EI interj. 1. Exclamație care introduce, însoțește, întărește sau exprimă o întrebare. Ei, ce veste ne mai aduci de pe la tîrg? CREANGĂ, P. 44. ◊ (Introduce o întrebare la care se așteaptă un răspuns afirmativ, aprobarea unei atitudini sau expresia unei admirații) Ei, fata mea, nu ți-am spus eu că nu se mănîncă tot ceea ce zboară? ISPIRESCU, L. 14. Ei, Harap-Alb, așa-i că ai venit la vorbele mele? CREANGĂ, P. 213. Ei, vornice Moțoace... spune, n-am făcut bine că m-am mîntuit de răii aceștii și am scăpat țara de o așa rîie? NEGRUZZI, S. I 153. 2. (Uneori repetat) Exclamație care exprimă sau însoțește și întărește un îndemn, o poruncă, o mustrare. V. ia. Ei, du-te, du-te și las’ să vedem! CREANGĂ, P. 157. Ei, ei! spînule, acuma să te văd cît ești de vrednic! id. ib. 204. Ei, Cătălin, Acu-i acu Ca să-ți încerci norocul. EMINESCU, O. I 174. 3.Exclamație care exprimă mirare. Ei, da din greu mai adormisem! CREANGĂ, P. 278. 4. Exclamație care arată trecerea de la o idee la alta, mărind conținutul afectiv al frazei. Ei, acum te uiți la cană Că s-a spart! Dar dă-o-n foc! COȘBUC, P. I 237. Ei, căluțul meu, cînd ai ști tu în ce năcaz am intrat! CREANGĂ, P. 212. Rîzi?... Așa ți-i povestea?... Ei! las’ că te-oi face eu să rîzi pîn-îi plînge. ALECSANDRI, T. I 337. ◊ Expr. Ei și? v. și. Ei aș? v. aș. Ei bine! v. bine.

EI interj. (se folosește pentru a exprima mirare, o poruncă, o întrebare sau pentru a întări un îndemn). /Onomat.

ei! int. exprimă surprinderea sau mirarea: ei! cine a mai auzit? ei bine! indică o afirmare sau întrebare; ei așa! arată o deplină neîncredere (mai mult în glumă).

2) eĭ interj. de mirare: Eĭ! Dar ce s’a întîmplat oare? Interj. de supărare: eĭ și tu cu întrebările tăle! Interj. de chemare = heĭ: Eĭ, măĭ! ĭa stăĭ!Eĭ bine! arată 1) nepăsarea: Te-am denunțat! – Eĭ bine! 2) cĭuda: Ĭ-am spus! Eĭ bine: tot nu vrea să plece! 3) surpriza, contrastu: Toțĭ aŭ fugit! Eĭ bine: el a rămas! 4) întrebarea: Eĭ bine? Nu plecăm?Eĭ? Și? arată nepăsarea și sfidarea. – Eĭ! Aș! arată 1) sfidarea și ironia, 2) mirarea orĭ întrebarea.

EL, EA, ei, ele, pron. pers. 3. 1. (Ține locul persoanei despre care se vorbește) El merge. ♦ (Fam.; la sg.) Soț, bărbat; soție, nevastă. 2. (La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, cu valoare posesivă) Casa lui.Expr. Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. Ale lui sau ale ei = a) lucrurile personale ale cuiva; b) capriciile, toanele cuiva. Lasă-l în ale lui! 3. (La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, cu funcție de complement indirect sau de atribut) Prietenul îi iese înainte. ◊ (În forma i, cu valoare neutră) Dă-i cu bere, dă-i cu vin. 4. (În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, cu funcție de complement direct) Cartea pe care o citesc. ◊ (Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele) Pe el îl caut. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. [Pr.: iel, ia, iei, iele] – Lat. illum, illa.

EL, EA, ei, ele, pron. pers. 3. 1. (Ține locul persoanei despre care se vorbește) El merge. ♦ (Fam.; la sg.) Soț, bărbat; soție, nevastă. 2. (La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, cu valoare posesivă) Casa lui.Expr. Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. Ale lui sau ale ei = a) lucrurile personale ale cuiva; b) capriciile, toanele cuiva. Lasă-l în ale lui! 3. (La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, cu funcție de complement indirect sau de atribut) Prietenul îi iese înainte. ◊ (În forma i, cu valoare neutră) Dă-i cu bere, dă-i cu vin. 4. (În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, cu funcție de complement direct) Cartea pe care o citesc. ◊ (Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele) Pe el îl caut. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. [Pr.: iel, ia, iei, iele] – Lat. illum, illa.

VREÁ, vreau, vb. II. Tranz. I. (Urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv). 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să..., a voi, a intenționa. ◊ Expr. Vrea (sau va) să zică = a) înseamnă, are semnificația de...; b) (cu valoare de conjuncție) așadar, deci. Ce vrea (sau va) să zică asta? = ce înseamnă, ce rost are? Cum (sau ce) va vrea = orice. 2. A pretinde, a cere; a aștepta ceva de la cineva. 3. A dori, a pofti; a-i plăcea ceva sau cineva. ◊ Loc. adv. Pe vrute, pe nevrute = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând. ◊ Expr. Vrei, nu vrei = de voie, de nevoie, fie că dorești, fie că nu dorești. Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă, se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale. Vrând-nevrând = mai mult de silă decât de bunăvoie; constrâns de împrejurări. A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influență asupra cuiva. ♦ Refl. A dori să fie, să devină ceva ori cineva. Fiecare s-a vrut mai bun. 4. A consimți, a primi, a se învoi, a fi de acord. 5. (Mai ales în forma negativă) A putea, a fi în stare. Focul nu vrea să ardă. ♦ (Pop.) A fi gata, pe cale sau pe punctul de a... Când vru să moară își chemă feciorii. II. (Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului) Mâine vei merge la teatru. ◊ (Forma de pers. 3 sg. va se substituie tuturor persoanelor sg. și pl. pentru formarea viitorului cu conjunctivul prez. al verbelor de conjugat) Vestitor al unei vremi ce va să vie. ◊ Expr. Va să fiu (sau să fii etc.) = trebuie să fiu (sau să fii etc.) [Prez. ind. și: (II) voi (pop. oi), vei (pop. ăi, ei, îi, i, oi), va (pop. o, a), vom (pop. om), veți (pop. ăți, eți, oți), vor (pop. or).Var.: vroí vb. IV] – Lat. *volere.

el, ea ppr [At: (a. 1521) HURMUZACHI XI, 834 / P și: iel, ia / Pl: ei, ele / E: ml illum, illa] 1-2 Înlocuiește persoana (sau obiectul) despre care se vorbește. 3 (La nominativ) Înlocuiește numele subiectului propoziției, marcând adesea insistența. 4 (Pfm) Soț. 5 (Pfm; îf ea) Soție. 6 (Pop; îf el; euf) Dracul. 7 (Reg; îf el; euf) Șezut. 8 (La genitiv; îf lui, ei, lor; precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale”) Înlocuiește numele posesorului. 9 (Pfm; în legătură cu verbe ca „a rămâne”, „a fi” etc.; îe) Pe-a lui (sau pe-a ei, pe-a lor) După dorința persoanei despre care se vorbește. 10 (Îae) După părerea persoanei despre care se vorbește. 11-13 (Îs) Ai lui (sau ai ei) Persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de persoana despre care se vorbește. 14 (Îs) Ale lui (sau ale ei; sau ale lor) Proprietate a cuiva. 15 (Îas) Preocupările cuiva. 16 (Îas) Obiceiurile cuiva. 17 (Îas) Părerile cuiva. 18-19 (Îas) Capriciile sau toanele cuiva. 20 (La genitiv) Indică posesia. 21 (La genitiv) Indică apartenența. 22 (La genitiv) Indică o valoare partitivă. 23 (Îs) Domnia lui (ori domnia ei sau domniile lor) Si: domnie. 24-25 (La dativ; îf lui, ei, îi, i, lor, le, li) Indică persoana în favoarea sau în detrimentul căreia se realizează o acțiune. 26-27 (La dativ) Înlocuiește numele obiect indirect, arătând persoana (sau obiectul) despre care se vorbește. 28-29 (La acuzativ; îf îl, l-, a, îi, i, le) Înlocuiește numele obiectului direct, indicând persoana (sau obiectul) despre care se vorbește. 30-31 (Îlav) Ei între (ori, reg, ei în de) ei (sau ei în de eiși, sau, reg, ele în de ele) Între ai (sau ale) lor. 32 (Reg; îlav) Ca pe el (sau pe ea, pe ei, pe ele) Așa cum trebuie. 33 (Reg; îlav) Foarte tare. 34 (Pfm; îe) Fie la el (sau la ea, sau la ei) acolo Ducă-se pe pustiu Cf pustiu. corectată

miza vt(a) [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pzi: ~zez / E: fr miser] 1 A depune ca miză1. 2 A juca pe... 3 (Fig) A se bizui pe...

mugitor, ~oare a [At: CANTEMIR, IST. 89 / V: (înv) ~iu, ~găt~ / Pl: ~i, ~oare / E: mugi + -tor] 1 (D. unele animale) Care mugește (1). 2 (Pan; d. elemente ale naturii) Care mugește (5). 3 (Pan; d. instrumente muzicale) Care mugește (6).

va2 viu [At: JIPESCU, O. 56 / E: ml vadit] (Pfm; îe) Mai ~ 1 Mai așteaptă. 2 Mai este (mult) până acolo. 3 Mai trece vreme până atunci.

va1 [At: VARLAAM, C. 3832 / E: pzi 3 sg (formă pop) vrea] Element de compunere care a servit (într-un stadiu vechi al limbii) la formarea unor adverbe (undeva, cândva) sau a unor pronume (cineva, careva), cărora le imprimă o nuanță nehotărâtă.

voi3 sn [At: ANTIPA, P. 540 / V: zb~ / Pl: ~uri / E: bg dou] 1 (Reg) Fiecare dintre rândurile de împletitură de papură sau de nuiele, într-o leasă sau într-un gard de prins pește. 2 Distanța dintre două voiuri (1), considerată ca unitate de măsură pentru gardul de prins pește. 3 (Olt) Împletitură din nuiele mai groase, ca un brâu, în construcția pătulului care servește la păstrarea porumbului. 4 Fâșie de pământ (arabil).

arată toate definițiile

Intrare: ei (interj.)
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • ei
interjecție (I10)
  • ee
Intrare: el
  • pronunție: iel, ia, iei, iele
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P56)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • el
  • îl
  • ‑l
  • ea
  • o
plural
  • ei
  • i
  • îi
  • ‑i
  • ele
  • le
genitiv-dativ singular
  • lui
  • i
  • îi
  • ‑i
  • ei
  • i
  • îi
  • ‑i
plural
  • lor
  • le
  • li
  • lor
  • le
  • li
Intrare: vrea
verb (VT517)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vrea
  • vra
  • vrere
  • vrut
  • vrutu‑
  • vrând
  • vrându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vreau
  • vrau
(să)
  • vreau
  • vrau
  • vream
  • vram
  • vrui
  • vrusei
  • vrusesem
  • vrusem
a II-a (tu)
  • vrei
  • vrai
(să)
  • vrei
  • vrai
  • vreai
  • vrai
  • vruși
  • vruseși
  • vruseseși
  • vruseși
a III-a (el, ea)
  • vrea
  • vra
(să)
  • vrea
  • vreie
  • vrea
  • vra
  • vru
  • vruse
  • vrusese
  • vruse
plural I (noi)
  • vrem
(să)
  • vrem
  • vream
  • vram
  • vrurăm
  • vruserăm
  • vruseserăm
  • vrusesem
  • vruserăm
  • vrusem
a II-a (voi)
  • vreți
(să)
  • vreți
  • vreați
  • vrați
  • vrurăți
  • vruserăți
  • vruseserăți
  • vruseseți
  • vruserăți
  • vruseți
a III-a (ei, ele)
  • vor
  • vreau
  • vrau
(să)
  • vrea
  • vreie
  • vreau
  • vrau
  • vru
  • vruseră
  • vruseseră
  • vruseră
verb (VT517-aux)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vrea
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • voi
  • oi
a II-a (tu)
  • vei
  • ei
  • ăi
  • oi
  • îi
  • ‑i
a III-a (el, ea)
  • va
  • o
  • a
plural I (noi)
  • vom
  • om
a II-a (voi)
  • veți
  • eți
  • ăți
  • oți
  • îți
  • ‑ți
a III-a (ei, ele)
  • vor
  • or
verb (VT408)
Surse flexiune: DMLR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vroi
  • vroire
  • vroit
  • vroitu‑
  • vroind
  • vroindu‑
singular plural
  • vroiește
  • vroiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vroiesc
(să)
  • vroiesc
  • vroiam
  • vroii
  • vroisem
a II-a (tu)
  • vroiești
(să)
  • vroiești
  • vroiai
  • vroiși
  • vroiseși
a III-a (el, ea)
  • vroiește
(să)
  • vroiască
  • vroia
  • vroi
  • vroise
plural I (noi)
  • vroim
(să)
  • vroim
  • vroiam
  • vroirăm
  • vroiserăm
  • vroisem
a II-a (voi)
  • vroiți
(să)
  • vroiți
  • vroiați
  • vroirăți
  • vroiserăți
  • vroiseți
a III-a (ei, ele)
  • vroiesc
(să)
  • vroiască
  • vroiau
  • vroi
  • vroiseră
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • voi
  • voire
  • voit
  • voitu‑
  • voind
  • voindu‑
singular plural
  • voiește
  • voiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • voiesc
(să)
  • voiesc
  • voiam
  • voii
  • voisem
a II-a (tu)
  • voiești
(să)
  • voiești
  • voiai
  • voiși
  • voiseși
a III-a (el, ea)
  • voiește
(să)
  • voiască
  • voia
  • voi
  • voise
plural I (noi)
  • voim
(să)
  • voim
  • voiam
  • voirăm
  • voiserăm
  • voisem
a II-a (voi)
  • voiți
(să)
  • voiți
  • voiați
  • voirăți
  • voiserăți
  • voiseți
a III-a (ei, ele)
  • voiesc
(să)
  • voiască
  • voiau
  • voi
  • voiseră
verb (VT667)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
singular plural
  • va
  • vă
  • vați
  • vareți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • va
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ei (interj.) ee

  • 1. Exclamație care introduce, însoțește, întărește sau exprimă o întrebare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Ei, ce veste ne mai aduci de pe la tîrg? CREANGĂ, P. 44.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Introduce o întrebare la care se așteaptă un răspuns afirmativ, aprobarea unei atitudini sau expresia unei admirații.
      exemple
      • Ei, fata mea, nu ți-am spus eu că nu se mănîncă tot ceea ce zboară? ISPIRESCU, L. 14.
        surse: DLRLC
      • Ei, Harap-Alb, așa-i că ai venit la vorbele mele? CREANGĂ, P. 213.
        surse: DLRLC
      • Ei, vornice Moțoace... spune, n-am făcut bine că m-am mîntuit de răii aceștii și am scăpat țara de o așa rîie? NEGRUZZI, S. I 153.
        surse: DLRLC
  • 2. uneori repetat Exclamație care exprimă sau însoțește și întărește un îndemn, o mustrare, o poruncă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ei, du-te, du-te și las’ să vedem! CREANGĂ, P. 157.
      surse: DLRLC
    • Ei, ei! spînule, acuma să te văd cît ești de vrednic! CREANGĂ, P. 204.
      surse: DLRLC
    • Ei, Cătălin, Acu-i acu Ca să-ți încerci norocul. EMINESCU, O. I 174.
      surse: DLRLC
  • 3. Exclamație care exprimă mirarea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Ei, da din greu mai adormisem! CREANGĂ, P. 278.
      surse: DLRLC
  • 4. Exclamație care arată trecerea de la o idee la alta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ei, acum te uiți la cană Că s-a spart! Dar dă-o-n foc! COȘBUC, P. I 237.
      surse: DLRLC
    • Ei, căluțul meu, cînd ai ști tu în ce năcaz am intrat! CREANGĂ, P. 212.
      surse: DLRLC
    • Rîzi?... Așa ți-i povestea?... Ei! las’ că te-oi face eu să rîzi pîn-îi plînge. ALECSANDRI, T. I 337.
      surse: DLRLC
  • surse: DLRLC
  • surse: DLRLC
  • surse: DLRLC

etimologie:

el, ea

  • 1. Folosit pentru persoana a 3-a, ține locul persoanei despre care se vorbește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • El merge.
      surse: DEX '09
    • De-acum, de-acum ei sînt scăpați. COȘBUC, P. I 110.
      surse: DLRLC
    • Din cărți de joc, din hîrtioare, Ea-și face parcuri și palate. VLAHUȚĂ, O. A. 47.
      surse: DLRLC
    • De nu era el, te mîncam fript. ISPIRESCU, L. 5.
      surse: DLRLC
    • Ea își aruncă fără voie ochii asupra ciocoiului. FILIMON, C. 89.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Marchează o opoziție.
      exemple
      • Eu știu munții, dar mai bine Mă știu ei întregi pe mine! COȘBUC, P. II 169.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Urmează după predicat, cu valoare afectivă de întărire, repetând subiectul exprimat printr-un substantiv.
      exemple
      • Plopii! mă cunosc ei bine! COȘBUC, P. I 261.
        surse: DLRLC
      • Și-a da el spinul peste om vrodată. CREANGĂ, P. 227.
        surse: DLRLC
      • Las’ c-o veni ea vara. BIBICESCU, P. P. 166.
        surse: DLRLC
      • (Uneori fără acordul genului) Mi-a spus el baba și, drept să-ți spun, tare mi-o venit rău. CONTEMPORANUL, VII 495.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Uneori este folosit pe lângă un verb sau o construcție impersonală.
        exemple
        • După vreme rea, a fi el vreodată și senin. CREANGĂ, P. 235.
          surse: DLRLC
  • 2. La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, are valoare posesivă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
    exemple
    • Casa lui.
      surse: DEX '09
    • Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus. SADOVEANU, V. F. 17.
      surse: DLRLC
    • Căprioarele, ciutele, țapii și cerbii ies în poieni ca într-o domnie a lor. SADOVEANU, V. F. 17.
      surse: DLRLC
    • Și încîlcit e părul lui negru. EMINESCU, O. I 88.
      surse: DLRLC
    • El vede de departe pe mîndra lui Marie. EMINESCU, O. I 97.
      surse: DLRLC
    • Lîngă trupul iubitei ei surioare. CONACHI, P. 87.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.2. expresie Ale lui sau ale ei = lucrurile personale ale cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Se îmbracă și se înarmează Ivan cu toate ale lui. CREANGĂ, P. 304.
        surse: DLRLC
    • 2.3. expresie Ale lui sau ale ei = capriciile, toanele cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Lasă-l în ale lui!.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, are funcție de complement indirect sau de atribut.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 10 exemple
    exemple
    • Prietenul îi iese înainte.
      surse: DEX '09
    • Murgulețul e adăpat. Toma i-a grămădit în iesle un braț de fîn. SADOVEANU, V. F. 36.
      surse: DLRLC
    • Căprarul vechi îi iese-n prag. COȘBUC, P. I 100.
      surse: DLRLC
    • De Radu-i este mai cu grabă, Că Radu-i este cel mai drag. COȘBUC, P. I 100.
      surse: DLRLC
    • E o căsuță puțintică și scundă; îi ajungem cu palma la streșină. SADOVEANU, V. F. 39.
      surse: DLRLC
    • Nevasta i-a murit. COȘBUC, P. I 229.
      surse: DLRLC
    • Barba-n pămînt i-ajunge. EMINESCU, O. I 99.
      surse: DLRLC
    • Ea-nlănțuiește gîtu-i. EMINESCU, O. I 95.
      surse: DLRLC
    • Dar ochii-i ard în friguri. EMINESCU, O. I 96.
      surse: DLRLC
    • (În forma i, cu valoare neutră) Pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae. CARAGIALE, O. I 119.
      surse: DLRLC
  • 4. În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, are funcție de complement direct.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
    exemple
    • Cartea pe care o citesc.
      surse: DEX '09
    • Fiecare cotlon pe care-l cercetam adăugea retragerii mele distanțe incomensurabile. SADOVEANU, V. F. 18.
      surse: DLRLC
    • Cînd am văzut că a apucat-o [pe junincă]... m-am dus asupra lui cu bîta. SADOVEANU, V. F. 27.
      surse: DLRLC
    • Se coborî în grădină ca să-și răcorească pieptul de flacăra ce-l ardea. FILIMON,, C. 67.
      surse: DLRLC
    • Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Pe el îl caut.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • S-a pus între el și noi depărtarea și lenea soarelui. SADOVEANU, V. F. 26.
        surse: DLRLC
      • Fata s-a-ndrăgit de el. COȘBUC, P. I 54.
        surse: DLRLC
      • Mult era frumos și bine aici, în fața valurilor ce se tăvăleau, greoaie, spre șesul depărtat. Venea cu ele și o adiere primăvăratică. SLAVICI, O. II 11.
        surse: DLRLC
    • Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Au mai pățit-o și alții. NEGRUZZI, S. I 69.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Cînd era de făcut ceva treabă, o cam răream de pe-acasă. CREANGĂ, A. 70.
        surse: DLRLC
      • Pune mîna pe iapă... și tunde-o. CREANGĂ, P. 47.
        surse: DLRLC

etimologie:

vrea vroi voi va

  • comentariu Este urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: intenționa voi (vb.) attach_file 3 exemple
    exemple
    • Însă dacă vrei și vrei numaidecît să te duci, eu nu te opresc. CREANGĂ, P. 193.
      surse: DLRLC
    • Floricică dintr-o mie, Pusu-și-o mîndra mînie, De dor nu vrea să mai știe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164.
      surse: DLRLC
    • Stăi, mîndruța mea, Nu te spăria, Că vrem să glumim Și să te zidim. ALECSANDRI, P. P. 190.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Vodă vrea și Hîncu ba, se spune când două persoane care au interese comune sunt în dezacord în ce privește calea de urmat pentru îndeplinirea unei acțiuni.
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie Vrea (sau va) să zică = înseamnă, are semnificația de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Eu știu ce vra să zică durerea de inimă. CREANGĂ, P. 172.
        surse: DLRLC
      • Avea ochi albaștri, ceea ce vra să zică mult. EMINESCU, N. 86.
        surse: DLRLC
      • Refluxul vra să zică cînd să umflă apa. DRĂGHICI, R. 43.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie Vrea (sau va) să zică (cu valoare de conjuncție) = așadar deci (conj.)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Va să zică nu poți!
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Ce vrea (sau va) să zică asta? = ce înseamnă, ce rost are?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ce va să zică aceea să plătesc? ISPIRESCU, L. 138.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie impersonal Cum (sau ce) va vrea = orice
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Întîmplă-se ce va vrea, Eu de badea voi tăcea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 55.
        surse: DLRLC
    • 1.6. intranzitiv A avea voință neclintită, a stărui într-o acțiune.
      exemple
      • Eu știu să vreau.
        surse: DLRLC
  • 2. A aștepta ceva de la cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cere dori pretinde attach_file un exemplu
    exemple
    • Eu vreau să-mi dai copilul zburdalnic, pe Arald. EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
    • 2.1. La persoana a 2-a singular, precedat de pronumele interogativ «ce» alcătuiește o formulă expletivă.
      exemple
      • Sînt un vinovat nevrednic de iubirea ei, dar ce vrei? suferințele ce am tras... mi-au stricat inima. NEGRUZZI, S. I 47.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Se folosește în tranzacții comerciale, subînțelegându-se complementul «bani».
      exemple
      • Cât vrei pe hainele astea?
        surse: DLRLC
  • 3. A-i plăcea ceva sau cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dori pofti attach_file un exemplu
    exemple
    • Vreau o stofă bună.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Folosit cu complementul indică o persoană, subînțelegându-se calitatea ei de soț sau de soție.
      exemple
      • Să-mi spui o dată, Să mă-ntrebi: Mă vrei tu, fată? Și plîngeam de supărată. COȘBUC, P. I 51.
        surse: DLRLC
      • Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. EMINESCU, O. I 92.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie Îi sătul de dulce, vrea și amar câteodată, se spune despre cel ce s-a săturat de bine.
      surse: DLRLC
    • 3.3. expresie Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină, se spune despre cel care cere lucruri peste putință.
      surse: DLRLC
    • 3.4. expresie Vrea să fie și cu varza unsă și cu slănina în pod, se spune despre cel care urmărește profituri cât mai multe.
      surse: DLRLC
    • 3.5. expresie Cât vrei = peste măsură.
      exemple
      • De-mbunătățiri rele cît vrei sîntem sătui. ALEXANDRESCU, P. 79.
        surse: DLRLC
    • 3.6. locuțiune adverbială Pe vrute, pe nevrute = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.7. expresie Vrei, nu vrei = de voie, de nevoie, fie că dorești, fie că nu dorești.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.8. expresie Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă, se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 3.9. expresie Vrând-nevrând = mai mult de silă decât de bunăvoie; constrâns de împrejurări.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Cu multe sănii De pe coastă vin țipînd Și se-mping și sar rîzînd: Prin zăpadă fac mătănii Vrînd-nevrînd. COȘBUC, P. I 224.
        surse: DLRLC
      • Dorea ca vrînd-nevrînd să împlinească slujba ce și-o luase asupră. ISPIRESCU, L. 17.
        surse: DLRLC
      • Acum, vrînd-nevrînd, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie. CREANGĂ, P. 212.
        surse: DLRLC
    • 3.10. expresie A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influență asupra cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.11. reflexiv A dori să fie, să devină ceva ori cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • E un băiat ciudat vînzătorul de cutii și tăblițe, de bureți și creioane, care s-ar vrea și vînzător de cărți într-un tîrg. STANCU, D. 381.
        surse: DLRLC
      • În nesațiul cosmic al adolescenței, fiecare s-a vrut mai bun. C. PETRESCU, V. 251.
        surse: DLRLC
  • 4. A se învoi, a fi de acord.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: consimți primi (verb) attach_file 3 exemple
    exemple
    • Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, să mă duc eu, dacă vrei. CREANGĂ, P. 187.
      surse: DLRLC
    • Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire! EMINESCU, O. I 134.
      surse: DLRLC
    • Asta mie mi-o plăcut, Numai maică-sa n-o vrut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.
      surse: DLRLC
  • 5. personificat (Mai ales în forma negativă) A fi în stare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: putea attach_file 2 exemple
    exemple
    • Focul nu vrea să ardă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • Stăi puțin cu carul... – Eu aș sta, dar nu prea vrea el să steie. CREANGĂ, P. 40.
      surse: DLRLC
    • 5.1. popular A fi gata, pe cale sau pe punctul de a...
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Când vru să moară își chemă feciorii. POP.
        surse: DEX '09 DLRLC
  • 6. A exista posibilitatea; a fi posibil.
    surse: NODEX sinonime: putea attach_file un exemplu
    exemple
    • Vrea să plouă.
      surse: NODEX
  • 7. Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • Mâine vei merge la teatru.
      surse: DEX '09
    • Cel din urmă voi veni la masă Chiar de n-ar mai fi pe ea pahare. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 525, 1/6.
      surse: DLRLC
    • Pînă a doua zi... simțeam că voi înnebuni. CAMIL PETRESCU, U. N. 154.
      surse: DLRLC
    • De-a pururea aproape vei fi de sînul meu... Mereu va plînge apa, noi vom dormi mereu. EMINESCU, O. I 129.
      surse: DLRLC
    • arhaizant poetic (Formele auxiliarului urmează după infinitiv) Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stînele de oi. EMINESCU, O. I 101.
      surse: DLRLC
    • 7.1. Forma de persoana a 3-a singular va se substituie tuturor persoanelor singular și plural pentru formarea viitorului cu conjunctivul prezent al verbelor de conjugat.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor, ție, Drept vestitorule apostol Al unei vremi ce va să vie. GOGA, P. 25.
        surse: DLRLC
    • 7.2. expresie Va să fiu (sau să fii etc.) = trebuie să fiu (sau să fii etc.)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ca să fii avocat iscusit și căutat, va să fii șiret, pișicher, chițibușar. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 43.
        surse: DLRLC
  • comentariu regional Formă flexionară prezent indicativ persoana I și: (regional) vreu.
    surse: DLRLC
  • comentariu Varianta vroi este nerecomandată.
    surse: DLRLC

etimologie: