3 intrări

27 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEGRADÁT, -Ă, degradați, -te, adj. (Despre persoane) Care a pierdut gradul pe care l-a avut. ♦ Decăzut sub raport moral sau social; înjosit; stricat, corupt, vicios. ♦ (Despre obiecte, materiale etc.) Care și-a pierdut calitățile; stricat, deteriorat. ♦ (Despre terenuri) Care și-a pierdut calitățile, devenit neproductiv. – V. degrada.

degradat2, ~ă [At: CR (1832), 2991/12 / V: (înv) ~răd~, desg~ / Pl: ~ați, ~e / E: degrada] 1 a Dezonorat. 2-3 smf, a (Persoană) care a fost pus(ă) în mod nemeritat într-o situație inferioară. 4 a Disprețuit. 5-10 smf, a (Persoană) deposedat(ă) (de un rang social sau) de un titlu (și care rămâne într-un rang mai mic). 11-12 smf, a (Mil) (Persoană) care a fost pedepsit(ă) prin luarea gradului. 13-16 smf, a (Persoană) care a ajuns într-o stare de decădere (morală sau) materială. 17-20 a (D. un sistem tehnic, un obiect, un material etc.) Care și-a pierdut (însușirile sau) aspectul inițial (prin acțiunea agenților fizici sau) prin folosință îndelungată. 21 a (D. terenuri agricole) Care și-a pierdut fertilitatea. 22 a (D. lumină) Care și-a slăbit treptat intensitatea. 23 a (D. culori) Care s-a decolorat treptat. 24 a (Rar; d. sunete) Care se aude din ce în ce mai slab.

degradat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: degrada] 1-19 Degradare (1-9, 11-18, 21-22).

DEGRADÁT, -Ă, degradați, -te, adj. (Despre persoane) Care a pierdut gradul pe care l-a avut. ♦ Decăzut sub raport moral sau social; înjosit; stricat, corupt, vicios. ♦ (Despre obiecte, materiale etc.) Care și-a pierdut calitățile; stricat, deteriorat, ruinat. ♦ (Despre terenuri) Care și-a pierdut calitățile, devenit neproductiv. – V. degrada.

DEGRADÁT, -Ă, degradați, -te, adj. Decăzut sub raportul moral sau social. Corupți și degradați... [boierii] pierdură pînă și virtuțile militare cu care se făleau odinioară. BĂLCESCU, O. II 23. ♦ (Concret) Deteriorat, stricat, ruinat. Unelte degradate. ♦ (Despre terenuri) Care și-a pierdut calitățile, devenit neproductiv. Trebuie organizată în primul rînd munca țărănimii... comasări, îmbunătățiri ale terenurilor degradate. SADOVEANU, E. 31.

DEGRADÁT, -Ă adj. 1. (Despre persoane) Care a pierdut gradul pe care l-a avut. ♦ Înjosit; corupt, stricat, vicios. 2. (Despre materiale, soluri etc.) Care și-a pierdut calitățile; stricat, deteriorat grav. [Cf. fr. dégradé].

DEGRADÁ, degradez, vb. I. 1. Tranz. A înjosi. 2. Tranz. (Mil.) A pedepsi prin luarea gradului, a lua gradele. 3. Refl. A ajunge într-o stare de decădere. 4. Refl. (Despre sisteme tehnice, obiecte, materiale) A se strica, a se deteriora, a se ruina. 5. Tranz. și refl. (Despre terenuri) A deveni sau a face să devină neproductiv. – Din fr. dégrader, lat. degradare.

DEGRADÁ, degradez, vb. I. 1. Tranz. A înjosi. 2. Tranz. (Mil.) A pedepsi prin luarea gradului, a lua gradele. 3. Refl. A ajunge într-o stare de decădere. 4. Refl. (Despre sisteme tehnice, obiecte, materiale) A se strica, a se deteriora, a se ruina. 5. Tranz. și refl. (Despre terenuri) A deveni sau a face să devină neproductiv. – Din fr. dégrader, lat. degradare.

degrada [At: HELIADE, O. II, 37 / V: (înv) desg~, (reg) ~rădea, (îvr) ~răda, ~rădi, desgrăda / Pzi: ~dez și (înv) ~rad / E: fr dégrader, lat degradare] 1 vt (C.i. oameni) A dezonora. 2-3 vtr (D. oameni) A (se) pune într-o situație inferioară nemeritată Si: a (se) desconsidera. 4 vt A disprețui. 5-7 vt (C.i. oameni) A deposeda (de un rang social sau) de un titlu (și a trece într-un rang mai mic). 8-9 vt (C.i. oameni) (A destitui dintr-o funcție sau) a trece într-o funcție inferioară. 10 vt (Mil) A pedepsi prin luarea gradului Si: (îvr) a degradarisi, a degradelui. 11-12 vtr A face să ajungă (sau a ajunge) într-o stare de decădere. 13-16 vr (D. sisteme tehnice, obiecte, materiale) A pierde (însușirile sau) aspectul inițial (prin acțiunea agenților fizici sau) prin folosință îndelungată Si: a se deteriora, a se strica, a se uza. 17 vt (Subiectul sunt agenții fizici) A distruge în timp. 18 vr (D. terenuri agricole) A deveni neproductiv. 19 vt (Înv; c.i. lumină) A slăbi treptat în intensitate. 20 vt (Înv; c.i. culori) A se decolora treptat.

DEGRADÁ, degradez, vb. I. 1. Tranz. A înjosi. Și nașterea-mi în ochii iubiți ai degradat... Bastard ți-ai numit fiul pe care l-ai creat! MACEDONSKI, O. I 252. 2. Tranz. (Mil.) A pedepsi prin luarea gradului. ◊ Refl. pas. Fig. Toate stăruințele lui Leonida pentru a face din Mizil capitala unuia dintre cele trei județe limitrofe au rămas infructuoase: era peste putință a se degrada, fără nici un motiv plauzibil, Ploieștii, Buzăul ori Călărașii. CARAGIALE, O. II 183. 3. Refl. A ajunge într-o stare de decădere; a se strica, a se deteriora, a se ruina, a-și pierde calitatea; (despre un teren) a deveni neproductiv.

DEGRADÁ vb. I. 1. tr. A înjosi. ♦ A strica. 2. tr. A destitui pe cineva dintr-o funcție, dintr-o demnitate; (spec.; mil.) a ridica cuiva gradul (ca pedeapsă). 3. tr., refl. A decădea; a (se) strica, a (se) deteriora. ♦ (Despre un teren) A deveni sau a face să devină neproductiv. [< fr. dégrader, it., lat. degradare].

DEGRADÁ vb. I. tr. 1. a înjosi. ◊ a strica. 2. a destitui pe cineva dintr-o funcție, dintr-o demnitate; (mil.) a ridica cuiva gradul (ca pedeapsă). II. tr., refl. a decădea; a (se) altera, a (se) deteriora; a (se) dezonora, a (se) deprava. 2. (despre soluri, terenuri) a deveni, a face să devină neproductiv, a (se) defertiliza[1]. (< fr. dégrader, it. degradare) corectată

  1. În original: a (se) fertiliza. — cata

A SE DEGRADÁ mă ~éz intranz. 1) A ajunge în stare de declin moral; a decădea; a se corupe; a se perverti; a se vicia; a se declasa; a degenera. 2) (despre sisteme tehnice sau obiecte materiale) A înceta să funcționeze normal; a se deteriora; a se strica. 3) (despre terenuri agricole) A-și pierde productivitatea. /<fr. dégrader, lat. degradare

A DEGRADÁ ~éz tranz. (militari) A lipsi de grad sau a coborî în grad. /<fr. dégrader, lat. degradare

degradà v 1. a destitui dintr’un grad, dintr’o demnitate; 2. fig. a înjosi: vițiul degradă.

*degradéz v. tr. (mlat. de-gradare, fr. dégrader. V. grad, gradez, retrogradez). Despoĭ de grad, destituĭ (maĭ ales în armată): a degrada un sergent. Deteriorez, stric: mașina se degradează. Fig. Înjosesc: vițiu te degradează.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

degrada (a ~) (de-gra-) vb., ind. prez. 3 degradea

degradá vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg. degradéz, 3 sg. și pl. degradeáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEGRADÁT adj. 1. v. ruinat. 2. v. deteriorat. 3. v. ponosit. 4. v. depreciat. 5. v. decăzut. 6. v. înjosit.

DEGRADAT adj. 1. dărăpănat, măcinat, părăginit, prăpădit, ruinat, stricat, (reg. și fam.) părăduit, (reg.) răntuit. (O casă ~.) 2. deteriorat, învechit, stricat, uzat, (Mold.) hrentuit, (fam.) hîrbuit, hodorogit, paradit, rablagit, (fam. rar) răblărit. (Un obiect ~.) 3. deteriorat, ponosit, ros, stricat, tocit, uzat. (Haine ~.) 4. depreciat. (O marfă perisabilă ~.) 5. decăzut, declasat. (Un actor ~.) 6. înjosit, umilit, (rar). scăzut, (înv. și reg.) rușinat. (Om ~.)

DEGRADÁ vb. 1. v. ruina. 2. v. deteriora. 3. v. ponosi. 4. v. deprecia. 5. a se prosti. (Marfa asta s-a ~ de tot.) 6. v. decădea. 7. v. înjosi.

DEGRADA vb. 1. a (se) dărăpăna, a (se) măcina, a (se) părăgini, a (se) ruina, a (se) strica, (reg. și fam.) a (se) părădui, (Transilv.) a (se) dorovăi. (Zidul de la grădină s-a ~.) 2. a (se) deteriora, a (se) învechi, a (se) strica, a (se) uza, (Mold.) a (se) hrentui, (fam.) a (se) hîrbui, a (se) hodorogi, a (se) paradi, a (se) rablagi. (I s-a ~ mobila.) 3. a (se) deteriora, a (se) ponosi, a (se) strica, a (se) uza. (Hainele i s-au ~ de tot.) 4. a (se) deprecia. (O marfă perisabilă care s-a ~.) 5. a se prosti. (Marfa asta s-a ~ de tot.) 6. a decădea, a se declasa. (S-a ~ din cauza băuturii.) 7. a (se) dezonora, a (se) înjosi, a (se) umili, (fig.) a (se) coborî, a (se) scoborî. (Munca nu te ~.)

Intrare: degradat
degradat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • degradat
  • degradatul
  • degradatu‑
  • degrada
  • degradata
plural
  • degradați
  • degradații
  • degradate
  • degradatele
genitiv-dativ singular
  • degradat
  • degradatului
  • degradate
  • degradatei
plural
  • degradați
  • degradaților
  • degradate
  • degradatelor
vocativ singular
plural
Intrare: degrada
  • silabație: de-gra-da info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • degrada
  • degradare
  • degradat
  • degradatu‑
  • degradând
  • degradându‑
singular plural
  • degradea
  • degradați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • degradez
(să)
  • degradez
  • degradam
  • degradai
  • degradasem
a II-a (tu)
  • degradezi
(să)
  • degradezi
  • degradai
  • degradași
  • degradaseși
a III-a (el, ea)
  • degradea
(să)
  • degradeze
  • degrada
  • degradă
  • degradase
plural I (noi)
  • degradăm
(să)
  • degradăm
  • degradam
  • degradarăm
  • degradaserăm
  • degradasem
a II-a (voi)
  • degradați
(să)
  • degradați
  • degradați
  • degradarăți
  • degradaserăți
  • degradaseți
a III-a (ei, ele)
  • degradea
(să)
  • degradeze
  • degradau
  • degrada
  • degradaseră
degrăda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
degrădea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
degrădi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
desgrăda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
desgrada
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: degrădat
degrădat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

degradat, degradaadjectiv

  • 1. (Despre persoane) Care a pierdut gradul pe care l-a avut. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Decăzut sub raport moral sau social. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Corupți și degradați... [boierii] pierdură pînă și virtuțile militare cu care se făleau odinioară. BĂLCESCU, O. II 23. DLRLC
    • 1.2. (Despre obiecte, materiale etc.) Care și-a pierdut calitățile. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote Unelte degradate. DLRLC
    • 1.3. (Despre terenuri) Care și-a pierdut calitățile, devenit neproductiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Trebuie organizată în primul rînd munca țărănimii... comasări, îmbunătățiri ale terenurilor degradate. SADOVEANU, E. 31. DLRLC
etimologie:
  • vezi degrada DEX '98 DEX '09

degrada, degradezverb

  • 1. tranzitiv Înjosi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: înjosi
    • format_quote Și nașterea-mi în ochii iubiți ai degradat... Bastard ți-ai numit fiul pe care l-ai creat! MACEDONSKI, O. I 252. DLRLC
  • 2. tranzitiv A destitui pe cineva dintr-o funcție, dintr-o demnitate. DN
    sinonime: destitui
    • 2.1. (termen) militar A pedepsi prin luarea gradului, a lua gradele. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote reflexiv pasiv figurat Toate stăruințele lui Leonida pentru a face din Mizil capitala unuia dintre cele trei județe limitrofe au rămas infructuoase: era peste putință a se degrada, fără nici un motiv plauzibil, Ploieștii, Buzăul ori Călărașii. CARAGIALE, O. II 183. DLRLC
  • 3. reflexiv A ajunge într-o stare de decădere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: decădea
  • 4. reflexiv (Despre sisteme tehnice, obiecte, materiale) A se strica, a se deteriora, a se ruina. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 5. tranzitiv reflexiv (Despre terenuri) A deveni sau a face să devină neproductiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.