CONSUM, consumuri, s. n. 1. Utilizarea de către populație și administrație a bunurilor materiale și a serviciilor în scopul satisfacerii nevoilor personale și colective. ◊ Consum productiv = folosire a mijloacelor de producție pentru crearea de noi bunuri materiale. Consum neproductiv = consum care nu are drept rezultat producerea de noi bunuri materiale. Bunuri (sau mărfuri) de larg consum = produse ale industriei ușoare sau alimentare destinate consumației individuale. 2. Cantitate de materiale, materii prime, combustibil sau energie folosite pentru a realiza un produs tehnic, o lucrare etc. ◊ Consum specific = cantitate de combustibil, de material și de energie consumată într-o unitate de timp pentru executarea unui produs, a unei operații etc. – Din consuma¹ (derivat regresiv).

consum sn [At: ZAHARESCU, E. R, ap. DA ms / Pl: ~uri / E: consuma] 1 Folosire a unor bunuri pentru satisfacerea nevoilor oamenilor. 2 (Îs) ~ productiv Folosire a mijloacelor de producție pentru crearea de bunuri materiale. 3 (Îs) ~ neproductiv Folosire a mijloacelor de producție în alt scop decât acela de producere a bunurilor materiale. 4 (Îs) Bunuri sau mărfuri de larg ~ Produse ale industriei ușoare sau alimentare care răspund necesităților individuale ale oamenilor și prin folosirea cărora nu rezultă produse noi. 5 Cantitate de materiale, materii prime, combustibil sau energie folosite pentru a realiza un produs tehnic, o lucrare etc. 6 (Îs) ~ specific Cantitate de combustibil, de material și de energie consumată într-o unitate de timp pentru executarea unui produs, a unei operații etc.

CONSUM, consumuri, s. n. 1. Folosire a unor bunuri rezultate din producție pentru satisfacerea nevoilor producției și ale oamenilor. ◊ Consum productiv = folosire a mijloacelor de producție pentru crearea de noi bunuri materiale. Consum neproductiv = consum care nu are drept rezultat producerea de noi bunuri materiale. Bunuri (sau mărfuri) de larg consum = produse ale industriei ușoare sau alimentare care intră în proporții mari în consumul individual al oamenilor și prin a căror folosire nu rezultă produse noi. 2. Cantitate de materiale, materii prime, combustibil sau energie folosite pentru a realiza un produs tehnic, o lucrare etc. ◊ Consum specific = cantitate de combustibil, de material și de energie consumată într-o unitate de timp pentru executarea unui produs, a unei operații etc. – Din consuma¹ (derivat regresiv).

CONSUM, consumuri, s. n. 1. Folosire de bunuri rezultate din producție, pentru satisfacerea unor trebuințe. În societatea medievală, mai ales în primele secole, producția era destinată în esență consumului propriu. Ea satisfăcea în mod precumpănitor numai trebuințele producătorului și ale familiei sale. MARX-ENGELS, O. A. II 128. Societatea socialistă este o asociație de producție și de consum a oamenilor muncii din industrie și agricultură. STALIN, O. VII 209. ◊ Bun (sau marfă) de larg consum = produs al industriei ușoare sau alimentare destinat consumației individuale. În timp ce în U.R.S.S. consumul producției crește continuu, în țările capitaliste are loc scăderea neîntreruptă a consumului la cele mai importante mărfuri de larg consum. GHEORGHIU-DEJ, C. XIX 35. În lupta pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, un rol de seamă și o mare răspundere revin muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din industria producătoare de bunuri de larg consum. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2570. A crescut cu mult producția de țesături, de tricotaje, de încălțăminte, producția industriei alimentare și a altor produse de larg consum. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2751. Consum specific = a) cantitate de combustibil, de ulei etc. consumată într-o unitate de timp (și raportată la un cal-putere efectivă); b) cantitate consumată dintr-o materie primă pentru obținerea unui produs. Muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii uzinelor «Vasile Roaită »... s-au angajat... să reducă consumul specific la foraje și turnătorie cu 6 la sută. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 1/2. ◊ Expr. A da în consum = a da în consumație, v. consumație. 2. (Învechit) Băcănie. ◊ (Astăzi) Cooperativă de desfacere și consum v. cooperativă.

CONSUM s.n. Folosirea de bunuri, de produse pentru satisfacerea diferitelor necesități. ◊ Bunuri de larg consum = produse ale industriei ușoare sau alimentare destinate consumației individuale; societate de consum = termen desemnînd societatea contemporană din țările capitaliste dezvoltate, în care există o aparentă abundență de mărfuri, produse peste cererea consumatorului, de marile monopoluri și impuse în mod artificial printr-o reclamă comercială exagerată; consum specific = cantitatea de material, de combustibil etc. consumată într-o lucrare tehnică ori pentru funcționarea unei mașini sau a unei instalații. [Cf. it. consumo, germ. Konsumverein].

CONSUM s. n. 1. folosire de bunuri, de produse pentru satisfacerea diferitelor necesități. ♦ bunuri de larg ~ = produse ale industriei ușoare sau alimentare destinate consumației individuale. 2. cantitate de combustibil, materii prime, materiale consumată pentru funcționarea unui sistem tehnic, pentru realizarea unui produs, a unei operații etc. ♦ ~ specific = consumul de combustibil, material, energie etc. raportat la o anumită unitate. (< germ. Konsum/verein/)

CONSUM ~uri n. 1) Folosire a produselor naturale sau industriale. 2) Cantitate de materiale, alimente, materii prime, energie etc. consumate în procesul de satisfacere a necesităților umane sau economice. Mărfuri de larg ~. /v. a consuma

consum n. consumație: magazin de consum.

*2) consúm, a -á v. tr. (lat. consummare, a împlini, d. summa, sumă; fr. consommer, „a împlini” și „a nimici mîncînd”, supt infl. luĭ consumer, a nimici pe cale chimică). Împlinesc o acțiune, duc la sfîrțit: a consuma un sacrificiŭ.

*1) consúm n., pl. urĭ (it. consumo = consumazione). Consumare, uzare, întrebuințare. Băcănie maĭ deosebită (în care se consumă și aperitive). Cooperativă de consum, asociațiune care vinde maĭ ales coloniale ș. a. și acordă un dividend membrilor care aŭ înființat-o.

*3) consúm, a -á v. tr. (fr. consommer [V. consum 1] și consumer, d. lat. consúmere, a consuma mîncînd, pin uz orĭ pe cale chimică). Mănînc (maĭ ales în localurĭ publice): a consuma o prăjitură. Trec, întrebuințez: a consuma multă apă, lemne, săpun, petrol, energie electrică. Cheltuĭesc, risipesc: șĭ-a consumat averea pin lux. Nimicesc pe cale chimică: focu a consumat coliba. Fig. Boala, doru l-a consumat.

CONSUMA¹, consum, vb. I. Tranz. A întrebuința, a folosi ceva pentru satisfacerea unor trebuințe proprii, pentru a obține alte produse etc. ♦ A întrebuința ca hrană; a mânca. – Din fr. consommer.

consuma² vtr [At: I. IONESCU, D. 238 / Pzi: ~sum / E: fr consumer, lat consumere] 1-2 A (se) distruge un lucru prin întrebuințare frecventă Si: uza. 3-4 A (se) slei de puteri Si: epuiza, istovi. 5-6 A (se) aduce la îndeplinire Si: a efectua, a executa, a termina. 7-8 A (se) perfecționa.

consuma¹ vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~sum / E: fr consommer] 1 A întrebuința ceva pentru satisfacerea nevoilor proprii sau pentru obținerea altor produse. 2 A mânca. 3 A bea.

CONSUMA¹, consum, vb. I. Tranz. A întrebuința, a folosi ceva pentru satisfacerea unor trebuințe proprii sau pentru a obține alte produse. ♦ A întrebuința ca hrană; a mânca. – Din fr. consommer.

CONSUMA, consum, vb. I. Tranz. 1. A întrebuința, a folosi ceva pentru satisfacerea unor trebuințe proprii sau pentru a obține alte produse. În producția însăși, el [muncitorul] consumă prin munca sa mijloace de producție și le transformă în produse de valoare mai mare decît aceea a capitalului avansat. MARX, C. I 514. 2. (Complementul indică un aliment) A întrebuința ca hrană, a mînca. Oamenii consumă pîine. 3. A nimici, a distruge, a pune capăt existenței unui lucru. Flăcările au consumat toată clădirea. 4. Fig. A istovi, a epuiza, a doborî. Spune-mi însă c-ai vrut să faci o glumă, C-o simplă aiurare de-o clipă te consumă. MACEDONSKI, O. II 28. ◊ Refl. Căci fragedul meu cuget se consuma-n durere Și ochii mei în lacrimi eterne se-nchidea. BOLINTINEANU, O. 6.

CONSUMA² vb. I. 1. tr. A nimici, a distruge. 2. tr., refl. (Fig.) A (se) istovi, a (se) epuiza. [P.i. consum. / < fr.consumer, it. consumare, lat. consumere – a nimici].

CONSUMA¹ vb. I. tr. 1. A întrebuința, a folosi (bunuri sau mărfuri). ♦ A întrebuința pentru hrană; a mînca. 2. A isprăvi, a epuiza, a termina. [P.i. consum. / < lat. consumere, cf. fr. consommer].

CONSUMA¹ vb. tr. 1. a întrebuința, a folosi (bunuri, mărfuri). ◊ a întrebuința ca hrană; a mânca, a bea. 2. a termina. (după fr. consommer)

CONSUMA² vb. I. tr. a nimici, a distruge. II. tr., refl. (fig.) a (se) epuiza. ◊ a (se) chinui, a (se) frământa. (< fr. consumer, lat. consumere)

societate de consum sint. s. 1974 Tip de societate în care sistemul economic împinge la consum și creează nevoi în sectoarele care îi sunt profitabile v. hippy, marketing (din fr. société de consommation)

A CONSUMA² consumă tranz. (despre foc, flăcări) A nimici prin ardere. /<fr. consumer, lat. consumere

A SE CONSUMA mă consum intranz. (despre persoane) A pierde toată forța și energia, ajungând într-o stare de slăbiciune totală; a nu mai avea puteri; a se epuiza; a se extenua; a se sfârși; a se istovi. /<fr. consumer, lat. consumere

A CONSUMA¹ consum tranz. 1) (bunuri materiale, mărfuri) A întrebuința în procesul de consum; a folosi pentru a-și satisface cerințele proprii sau pentru a obține alte produse. 2) (produse alimentare) A întrebuința în calitate de hrană; a mânca. 3) (băuturi) A bea în mod sistematic. 4) (combustibil, energie etc.) A folosi în mod curent. 5) (probleme, teme, discuții etc.) A trata sub toate aspectele. 6) A face să se consume; a epuiza; a extenua; a istovi; a sfârși. /<fr. consommer

consumà v. 1. a distruge cu totul, a nimici: focul consumă lemnele; 2. a distruge printr’o întrebuințare folositoare: a consuma proviziunile; 3. a risipi: și-a consumat puterile; 4. fig. a săvârși pe deplin, a desăvârși: a consuma o operă, o crimă; 5. a se slei din ce în ce mai mult, a se istovi: s’a consumat de atâta muncă.

consum s. n., pl. consumuri

consum s. n., pl. consumuri

consum s. n., pl. consumuri

consum, -mat prt.

consuma (a ~) (a întrebuința, a distruge) vb., ind. prez. 1 sg. consum, 3 consumă; conj. prez. 1 sg. să consum, 3 să consume

consuma (a ~) (a întrebuința, a distruge) vb., ind. prez. 3 consumă

consuma (a întrebuința,a distruge) vb., ind. prez. 1 sg. consum, 3 sg. și pl. consumă

CONSUM s. 1. v. consumare. 2. cheltuială, cheltuire. (~ de energie.)

CONSUM s. 1. consumare, consumație, folosire, întrebuințare, utilizare. (~ unei mari cantități de cherestea pentru...) 2. cheltuială, cheltuire. (~ de energie.)

CONSUMA vb. 1. a folosi, a întrebuința, a utiliza, (înv.) a metahirisi. (A ~ doi metri de sfoară pentru...) 2. v. pierde. (Și-a ~ toată ziua reparând bicicleta.) 3. v. mânca. 4. v. bea. 5. a cheltui. (~ energie.) 6. (fig.) a înghiți, a mânca. (Soba ~ multe lemne.) 7. a intra, a merge. (Se ~ mult unt la această mâncare.) 8. a (se) epuiza, a (se) isprăvi, a (se) sfârși, a (se) termina, (reg.) a (se) găti, (fig.) a (se) topi. (A ~ toate proviziile.)

CONSUMA vb. 1. v. zbuciuma. 2. v. chinui.

CONSUMA vb. 1. a se chinui, a se frămînta, a se zbate, a se zbuciuma, (reg.) a se marghioli, (Bucov.) a se frăsui, (fig.) a se sfărîma. (Nu te mai ~ atîta!) 2. a chinui, a frămînta, a munci, (fig.) a apăsa, a măcina, a mușca, a roade. (Îl ~ o dragoste neîmpărtășită.)

CONSUMA vb. 1. a folosi, a întrebuința, a utiliza, (înv.) a metahirisi. (A ~ doi metri de sfoară pentru...) 2. a folosi, a întrebuința, a pierde. (Și-a ~ toată ziua reparînd bicicleta.) 3. a mînca, (fam.) a hali. (~ repede întreaga pîine.) 4. a bea. (~ multe ceaiuri diuretice.) 5. a cheltui. (~ energie.) 6. (fig.) a înghiți, a mînca. (Soba ~ multe lemne.) 7. a intra, a merge. (Se ~ mult unt la această mîncare.) 8. a (se) epuiza, a (se) isprăvi, a (se) sfîrși, a (se) termina, (reg.) a (se) găti, (fig.) a (se) topi. (A ~ toate proviziile.)

A consuma ≠ a produce

A consuma ≠ a distona

consuma (consum, consumat), vb. – 1. A înfăptui, a comite. – 2. A cheltui, a folosi. Rezultat al confuziei cuvintelor fr. consommer și consumer. – Der. consum, s. n., din germ. Konsum (-Verein).

CONSUM SPECIFIC cantitatea de propergol consumat în unitatea de timp de către un motor cu reacție pentru a dezvolta o forță de tracțiune (v.) de 1N.