9 definiții pentru consumare (folosire)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONSUMÁRE1, consumări, s. f. Acțiunea de a consuma1 și rezultatul ei; consumație. – V. consuma1.

CONSUMÁRE1, consumări, s. f. Acțiunea de a consuma1 și rezultatul ei; consumație. – V. consuma1.

consumare1 sf [At: DEX2 / Pl: ~mări / E: consuma1] Consumație (1).

consumare2 sf [At: RALEA, E. O. / Pl: ~mări / E: consuma2] 1 Epuizare. 2 Nimicire.

CONSUMÁRE, consumări, s. f. Acțiunea de a (s e) consuma. 1. Întrebuințare, folosire, consum. Consumarea proviziilor. 2. Fig. Istovire, sleire, epuizare. Consumarea forțelor.

CONSUMÁRE1 s.f. Acțiunea de a (se) consuma1 și rezultatul ei; întrebuințare, folosire, consumație; epuizare, terminare, isprăvire. [< consuma1].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

consumáre s. f., g.-d. art. consumắrii; pl. consumắri

consumáre s. f., g.-d. art. consumării; pl. consumări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONSUMÁRE s. 1. consum, consumație, folosire, întrebuințare, utilizare. (~ unei mari cantități de cherestea pentru...) 2. v. mâncare. 3. epuizare, isprăvire, sfârșire, sfârșit, terminare. (~ tuturor proviziilor.)

CONSUMARE s. 1. consum, consumație, folosire, întrebuințare, utilizare. (~ unei mari cantități de cherestea pentru...) 2. mîncare, mîncat, (înv. și reg.) mîncătură, (fam.) halire. (~ unui codru de pîine.) 3. epuizare, isprăvire, sfîrșire, sfîrșit, terminare. (~ tuturor proviziilor.)

Intrare: consumare (folosire)
consumare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consumare
  • consumarea
plural
  • consumări
  • consumările
genitiv-dativ singular
  • consumări
  • consumării
plural
  • consumări
  • consumărilor
vocativ singular
plural

consumare (folosire)

etimologie: