2 intrări

71 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cădere sf [At: CORESI, PS., 391 / V: ~eare / Pl: ~eri / E: cădea] 1 Deplasare de sus în jos sub acțiunea gravitației Si: prăbușire. 2-5 Apropiere, lăsare sau sosire a iernii, zăpezii, trăsnetului, serii etc. 6 Curgere rapidă a apelor de munte. 7 (Îs) ~ de apă Diferență de nivel între două puncte ale unui curs de apă. 8 (Cer; îas) Masă de apă care cade de la o oarecare înălțime Si: cascadă, cataractă. 9 Desprindere a unei părți componente dintr-un organism. 10 Deplasare a unui organ din locul lui fiziologic. 11 Deplasare a unui obiect în jos, continuând să fie parțial susținut. 12 Răsturnare. 13 Dărâmare. 14 Moarte (în luptă). 15-18 Coborâre, scădere bruscă și semnificativă a unei valori, a unei mărimi (fizice, monetare, comerciale etc.). 19 (Teh) Diferență dintre valorile pe care le are o mărime în două puncte sau în două locuri diferite. 20 (Med; îs) ~ de tensiune Scădere a tensiunii arteriale sub limita normală. 21 Insucces (la un examen, la o probă etc.). 22 Decadență. 23 (Îs) ~ de acord Ajungere la un acord, la o înțelegere. 24 Cuviință. 25 Competență. 26 (Grm) Caz. 27 Ocupare (a unui oraș, a unei țări etc.)

CĂDÉRE, căderi, s. f. Faptul de a cădea. 1. Deplasare, mișcare de sus în jos a unui lucru, coborâre spre pământ sub efectul gravitației. ◊ Cădere de apă = diferență de nivel între două puncte ale unui curs de apă; (concr.) masă de apă care cade de la o oarecare înălțime; cascadă, cataractă. ♦ Lăsare în jos a unui lucru care continuă să fie în parte susținut. ♦ Deplasare a unui organ din poziția sa normală. Căderea mușchilor. ♦ Diferența dintre valorile pe care le ia o mărime în două puncte diferite. Cădere de potențial. ♦ (Med.; în sintagma) Cădere de tensiune = coborâre a tensiunii arteriale sub limita normală. 2. Desprindere a unei părți componente dintr-un organism. Căderea dinților. 3. Răsturnare a unui corp; surpare. 4. Fig. Ocupare, cucerire. Căderea Cartaginei. 5. Fig. Insucces, nereușită. 6. Competență, drept. Nu e în căderea lui să mă judece. 7. Nereușită, eșec. – V. cădea.

CĂDÉRE, căderi, s. f. Faptul de a cădea. 1. Deplasare, mișcare de sus în jos a unui lucru, coborâre spre pământ sub efectul gravitației. ◊ Cădere de apă = diferență de nivel între două puncte ale unui curs de apă; (concr.) masă de apă care cade de la o oarecare înălțime; cascadă, cataractă. ♦ Lăsare în jos a unui lucru care continuă să fie în parte susținut. ♦ Deplasare a unui organ din poziția sa normală. Căderea mușchilor. ♦ Diferența dintre valorile pe care le ia o mărime în două puncte diferite. Cădere de potențial. ♦ (Med.; în sintagma) Cădere de tensiune = coborâre a tensiunii arteriale sub limita normală. 2. Desprindere a unei părți componente dintr-un organism. 3. Răsturnare a unui corp; surpare. 4. Fig. Ocupare, cucerire. Căderea Cartaginei. 5. Fig. Insucces, nereușită. 6. Competență, drept. Nu e în căderea lui să mă judece. 7. Nereușită, eșec. – V. cădea.

CĂDÉRE, căderi, s. f. Faptul de a cădea. 1. Deplasare, mișcare de sus în jos, coborîre spre pămînt (ca efect al gravitației). Căderea corpurilor. Căderea zăpezii.Culmea dulcii muzice de sfere, Ce-o aude cum se naște din rotire și cădere. EMINESCU, O. I 160. ◊ Fig. (Fiind vorba despre noapte, iarnă, ger etc.) Deasupra satului, văzduhul se întuneca, grăbind căderea negurilor serii. MIHALE, O. 503. Era, spre căderea iernii, o vreme de lacrimi. M. I. CARAGIALE, C. 9. ♦ Lăsare sau deplasare în jos (a unui lucru care continuă, să fie în parte susținut). A părăsit teatrul înainte de căderea cortinei. ♦ Deplasare a unui organ al corpului din poziția sa normală. Căderea stomacului. 2. Desprindere a unei părți componente dintr-un organism. Căderea părului. Căderea dinților. Căderea frunzelor. 3. Răsturnare a unui corp (care nu se mai poate menține în echilibru sau în poziția inițială); prăbușire, surpare. Negreșit că ceasul morții ar fi sunat pentru acel cutezător, dacă, în căderea sa, turbanul nu i s-ar fi. desfășurat. NEGRUZZI, S. I 21. ◊ Fig. Căderea imperiului roman.Fig. Insucces, nereușită. Căderea la examen. 4. (Urmat de determinări care arată orașul, fortăreața, locul cucerit) Ocupare, cucerire. Căderea Berlinului. 5. (În expr.) Cădere de apă = cascadă, cataractă. 6. (Numai în expr.) Cădere de acord = ajungere la un acord, la înțelegere după o discuție în contradictoriu. Din această măgulire sau din această cădere de acord, îți urmezi încet-încetinel drumul. MACEDONSKI, O. IV 89. 7. Drept de a hotărî sau de a face ceva; competință. Nu e în căderea ta să-l judeci.

CĂDÉRE, căderi, s. f. Faptul de a cădea. 1. Deplasare, mișcare de sus în jos, coborâre spre pământ (ca efect al gravitației). Căderea corpurilor. ♦ Lăsare în jos a unui lucru care continuă să fie în parte susținut. ♦ Deplasare a unui organ din poziția sa normală. Căderea mușchilor. 2. Desprinderea unei părți componente dintr-un organism. 3. Răsturnare a unui corp; surpare. 4. Fig. Ocupare, cucerire. Căderea Cartaginei. 5. Fig. Insucces, nereușită. 6. (În expr.) Cădere de apă = cascadă, cataractă. 7. (În expr.) Cădere de acord = ajungere la o înțelegere. 8. Competență, drept.

cădere f. 1. acțiunea de a cădea și rezultatul ei: căderea frunzelor; 2. fig. răsturnare: căderea ministerului; 3. ruină desăvârșită: căderea imperiului roman; 4. nereușita unei piese de teatru; 5. cascadă: căderea Rinului.

cădére f. Acțiunea de a cădea, (propriŭ și fig.): căderea frunzelor, a ministeruluĭ, a imperĭuluĭ roman, a uneĭ pĭese teatrale. Cascadă: căderea Rinuluĭ. Rar. Competență, drept: acest lucru nu e de căderea luĭ. V. cădință.

cădea [At: COD. VOR. 92/3 / Pzi: cad, (înv) caz / E: ml cado, ~ere] 1 vi A se deplasa de sus în jos, sub acțiunea gravitației Si: a pica, a se prăbuși. 2-5 vi (Fig; d. iarnă, ger, trăsnet, seară etc.) A se lăsa. 6-9 vi (Fig; d. iarnă, ger, trăsnet, seară etc.) A se apropia. 10 vi (D. ape de munte) A curge repede. 11-13 vi (D. dinți, păr, fulgi, frunze etc.) A se desprinde de pe locul de unde era fixat. 14 vi A se lăsa în jos, continuând să fie prins Si: a atârna, a se pleca. 15 vi A se răsturna. 16 vi A se dărâma. 17 vi (Îe) A ~ la pat (bolnav) A se îmbolnăvi. 18 vi (Îe) A ~ în picioare A ieși cu abilitate dintr-o situație grea. 19 vi (Cu determinarea în genunchi, cu rugăminte etc.) A se așeza în genunchi înaintea cuiva spre a-i cere iertare ori ajutor sau spre a-i arăta supunere. 20-21 vi (Cu aceleași determinări) A ruga pe cineva cu umilință sau cu stăruință. 22 vi A muri (în luptă). 23-24 vi (D. orașe, cetăți, puncte strategice etc.) A ajunge în mâna inamicului Si: a fi cucerit. 25 vi A avea un insucces Si: a nu reuși. 26 vi (D. guverne, legi etc.) A-și înceta existența, a nu mai fi în vigoare. 27 vi A nimeri, din întâmplare, pe neașteptate, într-un loc sau într-o situație. 28 vi (Îe) A ~ cuiva (cu) drag (sau la inimă) A stârni dragostea cuiva. 29 vi A se năpusti asupra cuiva. 30 vi A intra în..., a fi cuprins de... 31 vi (Îe) A ~ pe gânduri A deveni îngândurat. 32 vi A se apuca de ceva 33-34 vi (Îe) A-i ~ (rău) bine A (nu)-i plăcea. 35 vi (Îe) A-i ~ cuiva buricul A pofti la ceva. 36 vr A se situa. 37 vi (La ghicitul în cărți) A se arăta. 38 vi (Îe) A ~ la învoială (sau de acord) A ajunge la un acord, la o înțelegere. 39 vi (D. femei; șîe) A ~ la pat A accepta să întrețină relații sexuale. 40-41 vri A (se) cuveni (3). 42 vru A-i ședea bine. 43 vru A se potrivi.

CĂDEÁ, cad, vb. II. I. Intranz. 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutății, a se lăsa în jos; a pica. ♦ Fig. (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a veni, a se apropia. ♦ (Despre ape de munte) A curge repede. 2. (Despre dinți, păr, fulgi, frunze etc.) A se desprinde din locul unde era fixat. 3. A se lăsa în jos continuând să fie prins; a atârna, a se pleca. 4. A se răsturna, a se prăvăli; a se dărâma, a se surpa. ◊ Expr. A cădea (bolnav) la pat = a se îmbolnăvi. A cădea în picioare = a ieși cu abilitate dintr-o situație grea. ♦ (Determinat prin „în genunchi”, „cu rugăminte” etc.) A se așeza în genunchi înaintea cuiva spre a-i cere iertare ori ajutor sau pentru a-i arăta supunere; a ruga pe cineva cu umilință sau cu stăruință. II. Intranz. Fig. 1. A pieri, a muri (în luptă). 2. (Despre orașe, poziții strategice etc.) A ajunge în mâna adversarului, a fi cucerit. 3. A avea un insucces, a nu reuși. A căzut la examen. 4. (Despre guverne, legi etc.) A-și înceta existența, a nu mai fi în vigoare. 5. A nimeri din întâmplare, pe neașteptate într-un loc sau într-o situație. ◊ Expr. A-i cădea cuiva (cu) drag (sau la inimă) = a stârni dragostea cuiva, a-i deveni drag. ♦ A se arunca, a se năpusti asupra cuiva. 6. A intra în... (sau sub...), a fi cuprins de.... A căzut în extaz.Expr. A cădea pe gânduri = a deveni îngândurat. A-i cădea bine = a-i plăcea, a-i prii. A-i cădea rău = a nu-i conveni, a nu-i plăcea. 7. A se situa, a se afla. Satul cade pe malul Dunării. ♦ (La ghicitul în cărți) A se arăta, a se vedea, a reieși. 8. (În expr.) A cădea la învoială (sau de acord) = a ajunge la o înțelegere. III. Refl. unipers. A reveni cuiva, a se cuveni. Partea aceasta mi se cade mie. ♦ A ședea bine; a se potrivi. – Lat. cadere.

CĂDEÁ, cad, vb. II. I. Intranz. 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutății, a se lăsa în jos; a pica. ♦ Fig. (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a veni, a se apropia. ♦ (Despre ape de munte) A curge repede. 2. (Despre dinți, păr, fulgi, frunze etc.) A se desprinde din locul unde era fixat. 3. A se lăsa în jos continuând să fie prins; a atârna, a se pleca. 4. A se răsturna, a se prăvăli; a se dărâma, a se surpa. ◊ Expr. A cădea (bolnav) la pat = a se îmbolnăvi. A cădea în picioare = a ieși cu abilitate dintr-o situație grea. ♦ (Determinat prin „în genunchi”, „cu rugăminte” etc.) A se așeza în genunchi înaintea cuiva spre a-i cere iertare ori ajutor sau pentru a-i arăta supunere; a ruga pe cineva cu umilință sau cu stăruință. II. Intranz. Fig. 1. A pieri, a muri (în luptă). 2. (Despre orașe, poziții strategice etc.) A ajunge în mâna adversarului, a fi cucerit. 3. A avea un insucces, a nu reuși. A căzut la examen. 4. (Despre guverne, legi etc.) A-și înceta existența, a nu mai fi în vigoare. 5. A nimeri din întâmplare, pe neașteptate într-un loc sau într-o situație. ◊ Expr. A-i cădea cuiva (cu) drag (sau la inimă) = a stârni dragostea cuiva, a-i deveni drag. ♦ A se arunca, a se năpusti asupra cuiva. 6. A intra în... (sau sub...), a fi cuprins de.... A căzut în extaz.Expr. A cădea pe gânduri = a deveni îngândurat. A-i cădea bine = a-i plăcea, a-i prii. A-i cădea rău = a nu-i conveni, a nu-i plăcea. 7. A se situa, a se afla. Satul cade pe malul Dunării. ♦ (La ghicitul în cărți) A se arăta, a se vedea, a reieși. 8. (În expr.) A cădea la învoială (sau de acord) = a ajunge la o înțelegere. III. Refl. unipers. A reveni cuiva, a se cuveni. Partea aceasta mi se cade mie. ♦ A ședea bine; a se potrivi. – Lat. cadere.

CĂDEÁ, cad, vb. II. Intranz. I. 1. A se deplasa de sus în jos prin propria greutate, a se lăsa în jos, la pămînt; a pica. Semănătorul printre brazde lăsa sămînța lui să cadă. MACEDONSKI, O. I 61. Desfăcut Din pumnul strîns vîrtos, Spre-adîncuri, vîjîind în jos, Cuțitul a căzut. COȘBUC, P. I 231. ◊ Fig. Acuma tăceri lungi cădeau între un șir de vorbe schimbate și altul. SADOVEANU, O. IV 48. ◊ (Despre ploaie, zăpadă, grindină, fulger etc.) Țintirimul luminat de lună dormea sub zăpada căzută de curînd. ANGHEL, PR. 131. [Trăsnetul] în groaznica-i urgie Lucește, crapă, cade, detună-n vijelie Ș-un șir de copaci mîndri îi mistuie sub el. MACEDONSKI, O. I 252. De cînd căzu un trăsnet în dom... de-atunci în somn Ca plumbul surd și rece el doarme ziua toată. EMINESCU, O. I 96. Ah! E-atît de albă noaptea, parc-ar fi căzut zăpadă. EMINESCU, O. I 154. ♦ Fig. (Despre iarnă, ger, noapte, seară etc.) A se lăsa, a se apropia, a veni. Amurgul cădea. Turnurile fabricilor luceau în lumina roșiatică a asfințitului. DUNĂREANU, N. 19. Noaptea cade-ntunecată Pe cîmpie și pe munte. BOLINTINEANU, O. 9. ♦ (Despre soare) A coborî, a scăpăta. Soarele cădea la vale și părea pe vîrful bradului singuratec ca o frunte în raze pe umeri negri. EMINESCU, N. 50. ◊ (Despre ape de munte) A curge (repede), a coborî. Aud, tîrziu prin noapte, pîraiele ce cad Cu vuiet de pe dealuri. COȘBUC, P. I 258. Zburdalnic de pe coaste. Gureșe pîraie cad. COȘBUC, P. I 261. Pe cînd cu zgomot cad Izvoarele-ntr-una, Alunece luna Prin vîrfuri lungi de brad. EMINESCU, O. I 216. 2. (Despre părți ale unui organism: dinți, păr, fulgi) A se desprinde (din locul său), a se pierde. Părul meu de așteptare o s-albească sau să cadă. MACEDONSKI. O. I 71. De vorbit, nu poate vorbi, că măselele și dinții i-au căzut. CREANGĂ, P. 52. Fata, care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimărui, își suflecă minicile, calcă lut și lipi cuptiorul. CREANGĂ, P. 287. Măi bade, de dorul tău îmi tot cade părul meu. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 88. ♦ (Despre frunze și flori) A se scutura. Căzuseră frunzele și nu erau verzi decît cei doi molifți din dreptul ferestrelor. SAHIA, N. 55. Adormind de armonia Codrului bătut de gînduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. EMINESCU, O. I 75. Miroase florile-argintii Și cad, o dulce ploaie, Pe creștetele-a doi copii. EMINESCU, O. I 179. 3. (Despre părți ale corpului sau despre obiecte legate, prinse, care continuă a fi, în parte, susținute) A se lăsa în jos (sau într-o parte), a atîrna; a se pleca. Fără să-mi fi fost somn, pleoapele-mi căzură peste ochi. HOGAȘ, M. N. 17. Capu-i cade pe-a lui umăr. EMINESCU, O. I 104. Părul său negru ca nori de ploaie De-a lung pe umeri neted cădea. ALECSANDRI, P. I 20. [Tînărul] era încins cu un șal roș cu flori din care o poală i se slobozea pe coapsa stîngă, iar capetele... cădeau apoi peste papucii lui cei galbeni. NEGRUZZI, S. I 16. Postelnicul lăsă să cadă perdeaua pe care pîn-atunci sta încremenită mîna lui. NEGRUZZI S. I78. 4. A înceta de a mai sta vertical sau în picioare; a se răsturna, a se prăvăli. Cînd venea acasă, noaptea, tîrziu, cădea ca butucul. CAMILAR, N. I 19. Furtuna fîlfîie peste munți, iar în văile lor brazii cad unul după altul, smulși de ape sau de stîncile mari, rostogolite. BOGZA, C. O. 98. Fără să dejuge boii, începe a tăia copacul să cadă în car deodată. CREANGĂ, P. 46. Și în nesimțire cade pe-a jețului său spată. EMINESCU, O. I 95. Simțind picioarele-mi slăbind, am închis ochii și m-an ținut de strană, ca să nu cad. NEGRUZZI, S. I 54. ◊ Expr. A cădea la (sau pe) pieptul (sau în brațele ) cuiva. în brațele-mi întinse Să alergi, pe piept să-mi cazi, Să-ți desprind din creștet vălul, Să-l ridic de pe obraz. EMINESCU, O. I 75. A cădea (bolnav) la pat = a se îmbolnăvi greu. Ajunse acasă istovită, tremurînd. Căzu bolnavă la pat. BART, E. 238. [Baba] căzu la pat bolnavă de moarte. CREANGĂ, P. 13. A cădea în picioare = a ieși bine dintr-o situație grea. A cădea din (sau, regional, de pe) picioare (sau de-a-n picioarele) = a nu mai putea sta de oboseală, a fi mort de oboseală. (Rar) A cădea de-a pluta v. plută. ◊ A se dărîma, a se surpa, a se nărui. (În forma de conj. cază) Ajunse să i se pară că stă să cază coliba pe ei. ISPIRESCU, U. 95. ◊ Fig. (Despre oameni) Mai odihnește-te, că într-o zi ai să cazi.Fig. (Despre guverne, legi, valori etc.) A-și înceta existența, a nu mai fi în vigoare. Iobăgia a căzut. RETEGANUL, P. V 57. D. Odobescu, după ce declară guvernul căzut, se puse a numi altul nou. BOLINTINEANU, O. 249. Împărăția romîno-bulgară cade subt izbirile turcilor. BĂLCESCU, O. II 13. ◊ A avea un insucces, a nu reuși. A căzut la examen. Piesa a căzut. ♦ (Despre luptători) A pieri, a muri (în luptă). Soldați căzuți pe cîmpul de luptă.Lupta cea mare va veni... Știu, cîțiva dintre noi vor cădea. Vor cădea, însă, jertfe pentru cauza mișcării proletare. SAHIA, N. 40. Sărmana fată în zadar, vai! cată Pe iubitul său! El în foc căzuse După ce făcuse Vitejii de zmeu! ALECSANDRI, P. I 56. 5. (Despre un oraș, o fortăreață, o poziție etc.) A ajunge în mîna adversarului, a fi cucerit, a fi ocupat. În urma unui atac puternic, orașul a căzut în mîna armatei populare. 6. (Adesea complinit prin «în genunchi», «cu rugăminte» etc.) A se așeza în genunchi înaintea cuiva spre a-i arăta supunere sau a-i cere iertare ori ajutorare; a ruga pe cineva cu umilință sau cu stăruință. Au înțeles că trebuie să cadă la mila împăratului. SADOVEANU, D. P. 40. N-a rămas om știutor de carte pe valea aceea, căruia Ilinca să nu-i cadă cu rugăminte, ca să-i citească răvașul lui Radu. VLAHUȚĂ, O.A. 103. Fiul împăratului și mumă-sa căzu cu rugăciune la găinăreasă, ca să se facă cum era la nuntă. ISPIRESCU, L. 311. Ce-oi rămas? întrebă Lăpușneanu.Doamne! doamne! zise Moțoc căzînd în genunchi, nu ne pedepsi pre noi după fărădelegile noastre. NEGRUZZI, S. I 140. 7. A ajunge, a sosi, a nimeri, pe neașteptate sau din întîmplare, într-un Ioc sau într-o situație oarecare; a pica. Cădea între ei o informație neașteptată. SADOVEANU, P. M. 98. Femeie hăi! ia vezi de-nchipuie mai iute de cea masă, că uite, ne-o căzut la gazdă musafiri flămînzi. HOGAȘ, M. N. 228. Plecară zicîndu-i să se păzească a nu cădea în capcană. ISPIRESCU, L. 331. Am căzut la casă împărătească. CREANGĂ, P. 257. ◊ Expr. A cădea la (sau pe) mîna (sau mîinile) cuiva = a ajunge în puterea, la discreția cuiva. Ei! las', Pepelea, că mi-i cădea tu la mînă. ALECSANDRI, T. 248. Care rămînea pe urmă cădea în mînile moldovenilor. NEGRUZZI, S. I 171. A cădea cu vorba = a spune ceva pe neașteptate. Așa, soro, căzu cu vorba Ceaușanca, ca din senin. DELAVRANCEA, S. 40. A cădea pe capul cuiva sau a-i cădea (cuiva) belea (pe cap) = a veni nedorit, pe neașteptate la cineva. Nu e frumos să cazi pe capul oamenilor. PAS, Z. I 71. Viu, fără Luchi... să vă cad belea pe două-trei zile. CARAGIALE, O. VII 159. A cădea cuiva drag (sau la inimă) = a-i fi cuiva pe plac, a-i deveni drag. El iar privind de săptămîni, îi cade dragă fata. EMINESCU, O. 167. ◊ A se arunca, a se năpusti; a năvăli (asupra cuiva). Iarna călăreți moldoveni străbat codri, s-amestecă cu viforul și cad asupra cetăților. DELAVRANCEA, A. 18. Mihai cade cu o furie mare asupra armiei dușmane. BĂLCESCU, O, II 282. 8. (Complinirea introdusă, de obicei, prin greșeală, robie, grație, dizgrație, influență etc.) A cădea în... (sau sub...), a fi cuprins de... E la mijloc o femeie frumoasă pentru care ai căzut la patimă. SADOVEANU, D. P. 76. Arabul căzuse în aspră robie. MACEDONSKl, O. I 15. ◊ (Poetic) Rămas singur între orizonturi de cîmpie, îndepărtate, Oltul cade într-un somn adînc. BOGZA, C. O. 156. ◊ Expr. A cădea pe gînduri = a deveni îngîndurat. Căzură toți pe gînduri. Un lemn ars și destrămat de jăratec bufni în soba înaltă. DUMITRIU, N. 182. Cu perdelele lăsate Șed la masa mea de brad, Focul pîlpîie în sobă, Iară eu pe gînduri cad. EMINESCU, O. I 105. ◊ (Cu schimbarea construcției) Trase undița; cînd, ce să vezi: un pește mare, cu totul și cu totul de aur. Doar că nu-i căzu leșin de bucurie. ISPIRESCU, L. 380. Tocmai pe mine căzuse păcatul să fiu mai mare între frați. CREANGĂ, A. 64. ◊ Expr. A-i cădea (cuiva) rău = a nu-i conveni; a nu-i plăcea; a se întîmpla ceva rău. Rîzi tu, rîzi... dar unde te duci, fără de mine rău are să-ți cadă. CREANGĂ, P. 244. A-i cădea bine = a-i plăcea, a-i prii. 9. A fi, a se situa, a se afla. Într-un triunghi, înălțimea cade perpendicular pe bază. Comuna cade pe malul drept al Oltului. În limba maghiară, accentul cade pe prima silabă a cuvîntului. 1 ianuarie 1953 a căzut. într-o joi.Expr. A cădea în sarcina (sau în competența, în atribuțiile, în grija) cuiva = a reveni cuiva. Grija gospodăriei cade în sarcina mea. ◊ (La ghicitul în cărți) A se arăta, a se vedea, a reieși (din așezarea cărților). 10. (În expr.) A cădea la învoială sau a cădea de acord = a ajunge la înțelegere (după o discuție în contradictoriu). ◊ (Învechit) A cădea la pace = a se împăca. II. Refl. unipers. A reveni (cuiva, ca parte din ceva), a se cuveni. Partea aceasta mi se cade mie.El nici pricepere n-avea să ceară simbrie cît s-ar fi căzut. RETEGANUL, P. III 28. ◊ A ședea bine, a se potrivi. Tot ce-ar zice i se cade, tot ce face-i șade bine. EMINESCU, O. I 159. Mare nuntă se făcea, Cu nuntași nenumărați, Cum se cade la-mpărați. ALECSANDRI, P. 179. ◊ Expr. Așa mi se cade = așa-mi trebuie. Fă bine să-ți auzi rău, zise Gerilă. Dacă nu v-am lăsat să intrați aici înaintea mea, așa mi se cade; ba încă și mai rău. CREANGĂ, P. 253. – Prez. conj. și: (regional) pers. 1 caz, pers. 3 cază (ISPIRESCU, U. 95).

CĂDEÁ, cad, vb. II. I. Intranz. 1. A se deplasa de sus în jos prin propria greutate; a se lăsa în jos; a pica. ♦ Fig. (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a se apropia. ♦ (Despre ape de munte) A curge repede. 2. (Despre dinți, păr, fulgi, frunze etc.) A se desprinde din locul său. 3. A se lăsa în jos continuând să fie prins; a atârna; a se pleca. Pleoapele-mi căzură peste ochi (HOGAȘ). 4. A înceta de a mai sta vertical sau în picioare; a se răsturna, a se prăvăli; a se dărâma, a se surpa. ◊ Expr. A cădea (bolnav) la pat = a se îmbolnăvi. A cădea în picioare = a ieși cu abilitate dintr-o situație grea. A cădea din (sau, reg., de pe) picioare = a nu mai putea sta de oboseală. ♦ (Determinat prin „în genunchi”, „cu rugăminte” etc.) A se așeza în genunchi înaintea cuiva spre a-i cere iertare ori ajutor sau pentru a-i arăta supunere; a ruga pe cineva cu umilință sau cu stăruință. II. Intranz. Fig. 1. A pieri, a muri (în luptă). 2. (Despre orașe, poziții strategice etc.) A ajunge în mâna adversarului, a fi cucerit. 3. A avea un insucces, a nu reuși. A cădea la un examen. ♦ (Despre guverne, legi etc.) A-și înceta existența, a nu mai fi în vigoare. 4. A nimeri din întâmplare, pe neașteptate într-un loc sau într-o situație. ◊ Expr. A cădea pe (sau la) mâna cuiva = a ajunge în puterea, la discreția cuiva. A cădea pe capul cuiva sau a-i cădea (cuiva) belea (pe cap) = a veni nedorit, pe neașteptate la cineva. A-i cădea cuiva drag (sau la inimă) = a-i fi cuiva pe plac, a-i deveni drag. ♦ A se arunca, a se năpusti asupra cuiva. 5. A intra în... (sau sub...), a fi cuprins de.... Poporul iar căzuse în amorțire (SADOVEANU). ◊ Expr. A cădea pe gânduri = a deveni îngândurat. A-i cădea bine = a-i plăcea, a-i prii. A-i cădea rău = a nu-i conveni, a nu-i plăcea. 6. A se situa, a se afla. Satul cade pe malul Dunării.Expr. A cădea în sarcina (sau în competența, în atribuțiile) cuiva = a reveni cuiva. ♦ (La ghicitul în cărți) A se arăta, a se vedea, a reieși. 7. (În expr.) A cădea la învoială (sau de acord) = a ajunge la o înțelegere. (Înv.) A cădea la pace = a se împăca. III. Refl. unipers. A reveni cuiva, a se cuveni. Partea aceasta mi se cade mie. ♦ A ședea bine; a se potrivi. – Lat. cadere.

A SE CĂDEÁ se cáde intranz. 1) (despre sarcini, bunuri materiale etc.) A aparține în mod firesc; a reveni; a se impune; a incumba; a se cuveni. 2) A fi dator (din obligație morală); a se cuveni. ◊ Cum se cade cum se cere; cum trebuie. /<lat. cadere

A CĂDEÁ cad intranz. I. 1) A se mișca de sus în jos sub acțiunea forței de gravitație; a pica. 2) A-și pierde poziția verticală (răsturnându-se jos); a înceta de a mai sta drept; a pica; a se răsturna; a se prăvăli. ◊ ~ la pat a se îmbolnăvi grav. ~ din picioare a fi extrem de obosit. ~ în genunchi a) a se așeza în genunchi în față cuiva, pentru a cere ceva; b) a manifesta umilință. 3) A se lăsa în jos, fără a se desprinde; a atârna. Părul cade pe spate. 4) (despre fenomene ale naturii) A veni în curând; a fi aproape; a se apropia. 5) pop. (despre sărbători, date) A avea loc. 6) (despre ostași) A muri în luptă. 7) (despre orașe, fortificații etc.) A ajunge în mâna adversarului; a fi cucerit. 8) fig. A avea insucces; a nu reuși. ~ la examen. 9) (despre guverne) A înceta de a fi la putere. 10) A ajunge pe neașteptate (într-un loc sau într-o situație); a nimeri; a se pomeni; a se trezi; a pica. ◊ ~ pe mâna (sau în mâinile) cuiva a ajunge la discreția cuiva. A-i ~ cuiva drag (sau la inimă) a-i deveni drag cuiva. 11) A fi cuprins în întregime. ~ în delir. 12) A se situa pe un anumit loc. Accentul cade pe prima silabă. II. (împreună cu unele substantive formează locuțiuni verbale având sensul substantivului cu care se îmbină): ~ pe gânduri a se îngândura. ~ la învoială (sau de acord) a se învoi; a ajunge la o înțelegere. /<lat. cadere

cădeà v. 1. a fi târît de sus în jos prin propria greutate: a cădea de pe acoperiș; a-i cădea cu tronc, a-i plăcea cuiva dintr’o dată; 2. a fi tare dărăpănat: casa asta cade; 3. fig. a nu reuși: a căzut la examen; 4. a ajunge: a căzut în mâinile dușmanului; 5. a veni deodată: cade o noapte întunecoasă AL.; 6. a se nemeri, a fi: estimp Paștile cad în Martie; 7. despre fenomenele atmosferice: cade rouă, brumă, zăpadă; 8. a se cuveni (sub raportul moral): nu se cade, om prea cum se cade. [Lat. CADERE].

cad (est) și caz (vest), căzut, a cădeá v. intr. (lat. cádere, pop. cadére; it. cadére, pv. chazer, fr. choir, sp. caer, pg. cair. – Imper. cazĭ, nu cădea. V. scad, decad, caz). Îs împins de sus în jos pin propria mea greutate: merele cad din pom. Mă arunc: a cădea la picĭoarele cuĭva. Mă răped, mă precipit: a cădea pe dușmanĭ. Atîrn, îs atîrnat: păru-ĭ cade pe umerĭ. Îs așezat (croit) bine: haĭna cade bine. Fig. Devin, ajung: a cădea bolnav. Mă cuprinde o infirmitate: a cădea în letargie. Devin captiv: a cădea în puterea cuĭva. Nu reușesc: a cădea la examin, pĭesa a căzut la reprezentațiune. Încetez de a fi în uz: legea a căzut în desuetudine. Vin, mă întîmplu: sărbătoarea a căzut într’o joĭ. Degenerez, decad: acest om a căzut în ridicul. A-țĭ veni pin sorțĭ: Cînd s’a tras la sorțĭ averea, mie mĭ-a căzut casa. A-țĭ veni din întîmplare: scrisoarea mĭ-a căzut în mînă. A cădea din cer, a pica pe negîndite, a fi foarte surprins. A cădea în dizgrație, a perde favoarea, A cădea (în greșală), a păcătui (maĭ ales vorbind de femeĭ), A cădea în eroare, a te înșela. A cădea în uĭtare, a fi dat uĭtăriĭ. A cădea la pat, a te îmbolnăvi grav. A cădea în luptă, a muri în luptă. A cădea în ruină, a se dărama încet-încet (propriŭ și fig.). A cădea în zdrențe, a se nimici bucățĭ-bucățĭ (o haĭnă). Sorțu a căzut pe dînsu, asupra luĭ, sorțu l-a ales. A cădea de acord, a te învoi. A cădea în picĭoare, a scăpa bine dintr’un pericul. A cădea tronc (V. tronc). V. impers.: cade ploaĭa, roŭa, bruma. A se cădea v. refl. A se cuveni. A fi permis: La Jidanĭ nu se cade să mănînce carne de porc. Cum se cade, corect, cinstit, cum trebuĭe să fie (moral și material): om cum se cade, haĭnă cum se cade, s’a purtat cum se cade.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cădére s. f., g.-d. art. cădérii; pl. cădéri

cădére s. f., g.-d. art. cădérii; pl. cădéri

cădeá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cad, 1 pl. cădém, 2 pl. cădéți; conj. prez. 3 să cádă; imper. 2 sg. cazi, 2 pl. cădéți; ger. căzấnd; part. căzút

cădeá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cad, 1 pl. cădém, 2 pl. cădéți; conj. prez. 3 sg. și pl. cádă, imper. 2 sg. cazi, 2 pl. cădéți; part. căzút

arată toate definițiile

Intrare: cădere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cădere
  • căderea
plural
  • căderi
  • căderile
genitiv-dativ singular
  • căderi
  • căderii
plural
  • căderi
  • căderilor
vocativ singular
plural
Intrare: cădea
verb (V505)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cădea
  • cădere
  • căzut
  • căzutu‑
  • căzând
  • căzându‑
singular plural
  • cazi
  • cădeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cad
  • caz
(să)
  • cad
  • caz
  • cădeam
  • căzui
  • căzusem
a II-a (tu)
  • cazi
(să)
  • cazi
  • cădeai
  • căzuși
  • căzuseși
a III-a (el, ea)
  • cade
(să)
  • ca
  • ca
  • cădea
  • căzu
  • căzuse
plural I (noi)
  • cădem
(să)
  • cădem
  • cădeam
  • căzurăm
  • căzuserăm
  • căzusem
a II-a (voi)
  • cădeți
(să)
  • cădeți
  • cădeați
  • căzurăți
  • căzuserăți
  • căzuseți
a III-a (ei, ele)
  • cad
(să)
  • ca
  • ca
  • cădeau
  • căzu
  • căzuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cădere

  • 1. Faptul de a cădea.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. Deplasare, mișcare de sus în jos a unui lucru, coborâre spre pământ sub efectul gravitației.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Căderea corpurilor. Căderea zăpezii.
        surse: DLRLC
      • Culmea dulcii muzice de sfere, Ce-o aude cum se naște din rotire și cădere. EMINESCU, O. I 160.
        surse: DLRLC
      • figurat Deasupra satului, văzduhul se întuneca, grăbind căderea negurilor serii. MIHALE, O. 503.
        surse: DLRLC
      • figurat Era, spre căderea iernii, o vreme de lacrimi. M. I. CARAGIALE, C. 9.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Cădere de apă = diferență de nivel între două puncte ale unui curs de apă.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 1.1.2. Lăsare în jos a unui lucru care continuă să fie în parte susținut.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • A părăsit teatrul înainte de căderea cortinei.
          surse: DLRLC
      • 1.1.3. Deplasare a unui organ din poziția sa normală.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Căderea mușchilor.
          surse: DEX '09 DEX '98
        • Căderea stomacului.
          surse: DLRLC
      • 1.1.4. Diferența dintre valorile pe care le ia o mărime în două puncte diferite.
        surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
        exemple
        • Cădere de potențial.
          surse: DEX '09 DEX '98
      • 1.1.5. medicină (în) sintagmă Cădere de tensiune = coborâre a tensiunii arteriale sub limita normală.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Desprindere a unei părți componente dintr-un organism.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Căderea dinților. Căderea părului. Căderea frunzelor.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.3. Răsturnare a unui corp.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: prăbușire răsturnare surpare 2 exemple
      exemple
      • Negreșit că ceasul morții ar fi sunat pentru acel cutezător, dacă, în căderea sa, turbanul nu i s-ar fi desfășurat. NEGRUZZI, S. I 21.
        surse: DLRLC
      • figurat Căderea imperiului roman.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Căderea Cartaginei. Căderea Berlinului.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • exemple
      • Căderea la examen.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie Cădere de acord = ajungere la un acord, la înțelegere după o discuție în contradictoriu.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Din această măgulire sau din această cădere de acord, îți urmezi încet-încetinel drumul. MACEDONSKI, O. IV 89.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu e în căderea lui să mă judece.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • vezi cădea
    surse: DEX '09 DEX '98

cădea

  • 1. intranzitiv A se deplasa de sus în jos datorită greutății, a se lăsa în jos.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pica (1 pic) 7 exemple
    exemple
    • Semănătorul printre brazde lăsa sămînța lui să cadă. MACEDONSKI, O. I 61.
      surse: DLRLC
    • Desfăcut Din pumnul strîns vîrtos, Spre-adîncuri, vîjîind în jos, Cuțitul a căzut. COȘBUC, P. I 231.
      surse: DLRLC
    • figurat Acuma tăceri lungi cădeau între un șir de vorbe schimbate și altul. SADOVEANU, O. IV 48.
      surse: DLRLC
    • Țintirimul luminat de lună dormea sub zăpada căzută de curînd. ANGHEL, PR. 131.
      surse: DLRLC
    • figurat [Trăsnetul] în groaznica-i urgie Lucește, crapă, cade, detună-n vijelie Ș-un șir de copaci mîndri îi mistuie sub el. MACEDONSKI, O. I 252.
      surse: DLRLC
    • figurat De cînd căzu un trăsnet în dom... de-atunci în somn Ca plumbul surd și rece el doarme ziua toată. EMINESCU, O. I 96.
      surse: DLRLC
    • Ah! E-atît de albă noaptea, parc-ar fi căzut zăpadă. EMINESCU, O. I 154.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a se apropia.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: apropia lăsa veni 2 exemple
      exemple
      • Amurgul cădea. Turnurile fabricilor luceau în lumina roșiatică a asfințitului. DUNĂREANU, N. 19.
        surse: DLRLC
      • Noaptea cade-ntunecată Pe cîmpie și pe munte. BOLINTINEANU, O. 9.
        surse: DLRLC
    • 1.2. figurat Despre soare:
      exemple
      • Soarele cădea la vale și părea pe vîrful bradului singuratec ca o frunte în raze pe umeri negri. EMINESCU, N. 50.
        surse: DLRLC
    • 1.3. (Despre ape de munte) A curge repede.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: coborî 3 exemple
      exemple
      • Aud, tîrziu prin noapte, pîraiele ce cad Cu vuiet de pe dealuri. COȘBUC, P. I 258.
        surse: DLRLC
      • Zburdalnic de pe coaste. Gureșe pîraie cad. COȘBUC, P. I 261.
        surse: DLRLC
      • Pe cînd cu zgomot cad Izvoarele-ntr-una, Alunece luna Prin vîrfuri lungi de brad. EMINESCU, O. I 216.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv (Despre dinți, păr, fulgi, frunze etc.) A se desprinde din locul unde era fixat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Părul meu de așteptare o s-albească sau să cadă. MACEDONSKI. O. I 71.
      surse: DLRLC
    • De vorbit, nu poate vorbi, că măselele și dinții i-au căzut. CREANGĂ, P. 52.
      surse: DLRLC
    • Fata, care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimărui, își suflecă mînicile, călcă lut și lipi cuptiorul. CREANGĂ, P. 287.
      surse: DLRLC
    • Măi bade, de dorul tău îmi tot cade părul meu. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 88.
      surse: DLRLC
    • 2.1. (Despre frunze și flori) A se scutura.
      surse: DLRLC sinonime: scutura 3 exemple
      exemple
      • Căzuseră frunzele și nu erau verzi decît cei doi molifți din dreptul ferestrelor. SAHIA, N. 55.
        surse: DLRLC
      • Adormind de armonia Codrului bătut de gînduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. EMINESCU, O. I 75.
        surse: DLRLC
      • Miroase florile-argintii Și cad, o dulce ploaie, Pe creștetele-a doi copii. EMINESCU, O. I 179.
        surse: DLRLC
  • 3. intranzitiv A se lăsa în jos continuând să fie prins; a se pleca.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: atârna pleca 5 exemple
    exemple
    • Fără să-mi fi fost somn, pleoapele-mi căzură peste ochi. HOGAȘ, M. N. 17.
      surse: DLRLC
    • Capu-i cade pe-a lui umăr. EMINESCU, O. I 104.
      surse: DLRLC
    • Părul său negru ca nori de ploaie De-a lung pe umeri neted cădea. ALECSANDRI, P. I 20.
      surse: DLRLC
    • [Tânărul] era încins cu un șal roș cu flori din care o poală i se slobozea pe coapsa stîngă, iar capetele... cădeau apoi peste papucii lui cei galbeni. NEGRUZZI, S. I 16.
      surse: DLRLC
    • Postelnicul lăsă să cadă perdeaua pe care pîn-atunci sta încremenită mîna lui. NEGRUZZI S. I 78.
      surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv A se răsturna, a se prăvăli; a se dărâma, a se surpa.
    exemple
    • Cînd venea acasă, noaptea, tîrziu, cădea ca butucul. CAMILAR, N. I 19.
      surse: DLRLC
    • Furtuna fîlfîie peste munți, iar în văile lor brazii cad unul după altul, smulși de ape sau de stîncile mari, rostogolite. BOGZA, C. O. 98.
      surse: DLRLC
    • Fără să dejuge boii, începe a tăia copacul să cadă în car deodată. CREANGĂ, P. 46.
      surse: DLRLC
    • Și în nesimțire cade pe-a jețului său spată. EMINESCU, O. I 95.
      surse: DLRLC
    • Simțind picioarele-mi slăbind, am închis ochii și m-am ținut de strană, ca să nu cad. NEGRUZZI, S. I 54.
      surse: DLRLC
    • Ajunse să i se pară că stă să cază coliba pe ei. ISPIRESCU, U. 95.
      surse: DLRLC
    • figurat (Despre oameni) Mai odihnește-te, că într-o zi ai să cazi.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie A cădea la (sau pe) pieptul (sau în brațele) cuiva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • În brațele-mi întinse Să alergi, pe piept să-mi cazi, Să-ți desprind din creștet vălul, Să-l ridic de pe obraz. EMINESCU, O. I 75.
        surse: DLRLC
    • 4.2. expresie A cădea (bolnav) la pat = a se îmbolnăvi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îmbolnăvi 2 exemple
      exemple
      • Ajunse acasă istovită, tremurînd. Căzu bolnavă la pat. BART, E. 238.
        surse: DLRLC
      • [Baba] căzu la pat bolnavă de moarte. CREANGĂ, P. 13.
        surse: DLRLC
    • 4.3. expresie A cădea în picioare = a ieși cu abilitate dintr-o situație grea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 4.4. expresie A cădea din (sau, regional, de pe) picioare (sau de-a-n picioarele) = a nu mai putea sta de oboseală, a fi mort de oboseală.
      surse: DLRLC
    • 4.5. expresie rar A cădea de-a pluta.
      surse: DLRLC
    • 4.6. (Determinat prin „în genunchi”, „cu rugăminte” etc.) A se așeza în genunchi înaintea cuiva spre a-i cere iertare ori ajutor sau pentru a-i arăta supunere; a ruga pe cineva cu umilință sau cu stăruință.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Au înțeles că trebuie să cadă la mila împăratului. SADOVEANU, D. P. 40.
        surse: DLRLC
      • N-a rămas om știutor de carte pe valea aceea, căruia Ilinca să nu-i cadă cu rugăminte, ca să-i citească răvașul lui Radu. VLAHUȚĂ, O. A. 103.
        surse: DLRLC
      • Fiul împăratului și mumă-sa căzu cu rugăciune la găinăreasă, ca să se facă cum era la nuntă. ISPIRESCU, L. 311.
        surse: DLRLC
      • Ce-oi rămas? întrebă Lăpușneanu. – Doamne! doamne! zise Moțoc căzînd în genunchi, nu ne pedepsi pre noi după fărădelegile noastre. NEGRUZZI, S. I 140.
        surse: DLRLC
  • 5. intranzitiv figurat A pieri, a muri (în luptă).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: muri (verb) pieri 3 exemple
    exemple
    • Soldați căzuți pe câmpul de luptă.
      surse: DLRLC
    • Lupta cea mare va veni... Știu, cîțiva dintre noi vor cădea. Vor cădea, însă, jertfe pentru cauza mișcării proletare. SAHIA, N. 40.
      surse: DLRLC
    • Sărmana fată în zadar, vai! cată Pe iubitul său! El în foc căzuse După ce făcuse Vitejii de zmeu! ALECSANDRI, P. I 56.
      surse: DLRLC
  • 6. intranzitiv figurat (Despre orașe, poziții strategice etc.) A ajunge în mâna adversarului, a fi cucerit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • În urma unui atac puternic, orașul a căzut în mâna armatei populare.
      surse: DLRLC
  • 7. intranzitiv figurat A avea un insucces, a nu reuși.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • A căzut la examen. Piesa a căzut.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 8. intranzitiv figurat (Despre guverne, legi etc.) A-și înceta existența, a nu mai fi în vigoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Iobăgia a căzut. RETEGANUL, P. V 57.
      surse: DLRLC
    • D. Odobescu, după ce declară guvernul căzut, se puse a numi altul nou. BOLINTINEANU, O. 249.
      surse: DLRLC
    • Împărăția romîno-bulgară cade subt izbirile turcilor. BĂLCESCU, O. II 13.
      surse: DLRLC
  • 9. intranzitiv figurat A nimeri din întâmplare, pe neașteptate într-un loc sau într-o situație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pica (1 pic) 4 exemple
    exemple
    • Cădea între ei o informație neașteptată. SADOVEANU, P. M. 98.
      surse: DLRLC
    • Femeie hăi! ia vezi de-nchipuie mai iute de cea masă, că uite, ne-o căzut la gazdă musafiri flămînzi. HOGAȘ, M. N. 228.
      surse: DLRLC
    • Plecară zicîndu-i să se păzească a nu cădea în capcană. ISPIRESCU, L. 331.
      surse: DLRLC
    • Am căzut la casă împărătească. CREANGĂ, P. 257.
      surse: DLRLC
    • 9.1. expresie A cădea la (sau pe) mâna (sau mâinile) cuiva = a ajunge în puterea, la discreția cuiva.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ei! las’, Pepelea, că mi-i cădea tu la mînă. ALECSANDRI, T. 248.
      • Care rămînea pe urmă cădea în mînile moldovenilor. NEGRUZZI, S. I 171.
    • 9.2. expresie A cădea cu vorba = a spune ceva pe neașteptate.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Așa, soro, căzu cu vorba Ceaușanca, ca din senin. DELAVRANCEA, S. 40.
    • 9.3. expresie A cădea pe capul cuiva sau a-i cădea (cuiva) belea (pe cap) = a veni nedorit, pe neașteptate la cineva.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Nu e frumos să cazi pe capul oamenilor. PAS, Z. I 71.
        surse: DLRLC
      • Viu, fără Luchi... să vă cad belea pe două-trei zile. CARAGIALE, O. VII 159.
        surse: DLRLC
    • 9.4. expresie A-i cădea cuiva (cu) drag (sau la inimă) = a stârni dragostea cuiva, a-i deveni drag.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • El iar privind de săptămîni, Îi cade dragă fata. EMINESCU, O. 167.
        surse: DLRLC
    • 9.5. A se arunca, a se năpusti asupra cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: năvăli 2 exemple
      exemple
      • Iarna călăreți moldoveni străbat codri, s-amestecă cu viforul și cad asupra cetăților. DELAVRANCEA, A. 18.
        surse: DLRLC
      • Mihai cade cu o furie mare asupra armiei dușmane. BĂLCESCU, O, II 282.
        surse: DLRLC
  • 10. intranzitiv figurat A intra în... (sau sub...), a fi cuprins de....
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • A căzut în extaz.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • E la mijloc o femeie frumoasă pentru care ai căzut la patimă. SADOVEANU, D. P. 76.
      surse: DLRLC
    • Arabul căzuse în aspră robie. MACEDONSKl, O. I 15.
      surse: DLRLC
    • poetic Rămas singur între orizonturi de cîmpie, îndepărtate, Oltul cade într-un somn adînc. BOGZA, C. O. 156.
      surse: DLRLC
    • 10.1. expresie A cădea pe gânduri = a deveni îngândurat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Căzură toți pe gînduri. Un lemn ars și destrămat de jăratec bufni în soba înaltă. DUMITRIU, N. 182.
        surse: DLRLC
      • Cu perdelele lăsate Șed la masa mea de brad, Focul pîlpîie în sobă, Iară eu pe gînduri cad. EMINESCU, O. I 105.
        surse: DLRLC
      • Trase undița; cînd, ce să vezi: un pește mare, cu totul și cu totul de aur. Doar că nu-i căzu leșin de bucurie. ISPIRESCU, L. 380.
        surse: DLRLC
      • Tocmai pe mine căzuse păcatul să fiu mai mare între frați. CREANGĂ, A. 64.
        surse: DLRLC
    • 10.2. expresie A-i cădea bine = a-i plăcea, a-i prii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 10.3. expresie A-i cădea rău = a nu-i conveni, a nu-i plăcea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Rîzi tu, rîzi... dar unde te duci, fără de mine rău are să-ți cadă. CREANGĂ, P. 244.
        surse: DLRLC
  • 11. intranzitiv figurat A se situa, a se afla.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: afla fi (vb.) situa 2 exemple
    exemple
    • Satul cade pe malul Dunării.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Într-un triunghi, înălțimea cade perpendicular pe bază. Comuna cade pe malul drept al Oltului. În limba maghiară, accentul cade pe prima silabă a cuvântului. 1 ianuarie 1953 a căzut într-o joi.
      surse: DLRLC
    • 11.1. expresie A cădea în sarcina (sau în competența, în atribuțiile, în grija) cuiva = a reveni cuiva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Grija gospodăriei cade în sarcina mea.
        surse: DLRLC
    • 11.2. (La ghicitul în cărți) A se arăta, a se vedea, a reieși.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: arăta reieși vedea
  • 12. intranzitiv figurat expresie A cădea la învoială (sau de acord) = a ajunge la o înțelegere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 13. reflexiv unipersonal A reveni cuiva, a se cuveni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cuveni 2 exemple
    exemple
    • Partea aceasta mi se cade mie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • El nici pricepere n-avea să ceară simbrie cît s-ar fi căzut. RETEGANUL, P. III 28.
      surse: DLRLC
    • 13.1. A ședea bine; a se potrivi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: potrivi 2 exemple
      exemple
      • Tot ce-ar zice i se cade, tot ce face-i șade bine. EMINESCU, O. I 159.
        surse: DLRLC
      • Mare nuntă se făcea, Cu nuntași nenumărați, Cum se cade la-mpărați. ALECSANDRI, P. 179.
        surse: DLRLC
      • 13.1.1. expresie Așa mi se cade = așa-mi trebuie.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Fă bine să-ți auzi rău, zise Gerilă. Dacă nu v-am lăsat să intrați aici înaintea mea, așa mi se cade; ba încă și mai rău. CREANGĂ, P. 253.
          surse: DLRLC

etimologie: