11 definiții pentru surpare
din care- explicative (4)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SURPARE, surpări, s. f. Acțiunea de a (se) surpa și rezultatul ei. – V. surpa.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SURPARE, surpări, s. f. Acțiunea de a (se) surpa și rezultatul ei. – V. surpa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel
- acțiuni
surpare sf [At: 1688 BIBLIA, 561/22 / V: (îrg) ~rup~ / Pl: ~pări / E: surpa] 1 Lăsare spre bază (bruscă, cu violență, cu zgomot etc.) a unei construcții, a unor elemente de construcție sau a unor forme de relief etc., dezmembrându-se, măcinându-se, ruinându-se etc. Si: surupătură (1), (îvp) stricare, (reg) huruire (6), îmburdare, sodomire. 2 (Pex) Deplasare a unor porțiuni de sol sau a unor obiecte aflate la nivelul solului sub acesta Si: dărâmare (1), năruire, prăbușire, prăvălire, scufundare, surpătură Vz cădere (1), picare. 3 (Înv; mpl) Ruină (1). 4 (Îvr; șîs ~ din scaun) Detronare (1). 5 (Pex) Uzurpare. 6 Distrugere (1). 7 (Rar; fig) Cantitate mare (împrăștiată) Si: abundență, avalanșă (3) , belșug (1), revărsare. 8 (Med; îrg) Hernie (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SURPARE, surpări, s. f. Acțiunea de a (se) surpa și rezultatul ei. 1. Prăbușire, surpătură; fig. ruinare, nimicire. Numai prostimea... nu părea supărată pentru surparea unor case boierești. SADOVEANU, Z. C. 160. ♦ (Rar) Revărsare, risipire. Surpările de bomboane ce dau afară din cutii ori din coșuri cu împletituri aurite. MACEDONSKI, O. III 84. 2. Fig. Doborîre dintr-un rang, dintr-o demnitate (prin uneltiri ascunse). Surparea părintelui meu se datorește măritului domn de astăzi. SADOVEANU, Z. C. 74. 3. (Rar, învechit) Uzurpare. A mînca fără a produce este, vorbind obștește, o surpare tiranică asupra dreptului altuia. KOGĂLNICEANU, S. A. 79.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
surupare sf vz surpare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
surpare s. f., g.-d. art. surpării; pl. surpări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
surpare s. f., g.-d. art. surpării; pl. surpări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
surpare s. f., g.-d. art. surpării; pl. surpări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SURPARE s. l. v. prăbușire. 2. prăbușire, scufundare. (~ pământului.) 3. (GEOL.) surpătură. (S-a produs o ~ de teren.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SURPARE s. v. dărăpănătură, dărâmătură, detronare, hernie, mazilire, mazilit, năruitură, paragină, prăbușitură, ruină, surpătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SURPARE s. 1. cădere, dărăpănare, dărîmare, dărîmat, năruire, năruit, prăbușire, prăvălire, risipire, surpat, (rar) prăbușeală, (înv.) risipă. (~ unei case.) 2. prăbușire, scufundare. (~ pămîntului.) 3. (GEOL.) surpătură. (S-a produs o ~ de teren.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
surpare s. v. DĂRĂPĂNĂTURĂ. DĂRÎMĂTURĂ. DETRONARE. HERNIE. MAZILIRE. MAZILIT. NĂRUITURĂ. PARAGINĂ. PRĂBUȘITURĂ. RUINĂ. SURPĂTURA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
surpare, surpărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) surpa și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- surpa DEX '98 DEX '09