7 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOGÁT, -Ă, bogați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) care dispune de multe mijloace materiale, care are mulți bani; (om) avut. 2. Adj. Care se află, care conține ceva în cantitate mare. Fructele sunt bogate în vitamine. ♦ (Despre flori) Învolt. ♦ Mănos, roditor. 3. Adj. (Despre lucruri) Scump, de mare valoare; fastuos, luxos. – Din sl. bogatŭ.

bogat, ~ă [At: COD. VOR. 117/14 / V: (reg) bâg~ / Pl: ~ați, ~e / E: vsl бгатъ[1]] 1-2 smf, a (Om) care are mulți bani Si: (îvp) avut, (îvp) cuprins. 2[2] a (Îe) Putred de ~ Foarte bogat. 3 a Care conține ceva în cantitate mare. 4 a Rodnic. 5 a (D. flori) Învoit. 6 a (Îe) Gură ~ă Guraliv. 7 a (Reg; îf băgat) Corpolent. 8 a (Înv) Numeros. 9 a Scump 10 a Fastuos. 11 a Luxos. 12 sf (Îrg) Bucată de minereu de aur sau argint.

  1. Etimonul corect ortografiat este: богатъ, provenit din protoslavul *bogъ (avere, parte; dumnezeu) + suf. adjectival *-atъ (caracteristică a ceva) — Ladislau Strifler
  2. Numerotare greșită a sensurilor – se reia sensul 2. — Ladislau Strifler

bogat, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f., adj. (Om) care dispune de multe mijloace materiale, care are mulți bani; (om) avut. ◊ Expr. (A fi) putred de bogat = a fi foarte bogat. A fi (bogat) ca un stup v. stup. 2 adj. Care se află sau care conține ceva în cantitate mare. Fructele sînt bogate în vitamine. ** (despre flori) Învolt ** (despre pămînt) Mănos, roditor. ** (despre vegetație) Luxuriant. 3 adj. (despre lucruri) Scump, de mare valoare; fastuos, luxos. • pl. -ți, -te. $/<sl. veche богатъ.

BOGÁT, -Ă, bogați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) care dispune de multe și mari mijloace materiale, care are mulți bani; (om) avut. 2. Adj. Care se află, care conține ceva în cantitate mare. Fructele sunt bogate în vitamine. ♦ (Despre flori) Învolt. ♦ Mănos, roditor. 3. Adj. (Despre lucruri) Scump, de mare valoare; fastuos, luxos. – Din sl. bogatŭ.

BOGÁT, -Ă, bogați, -te, adj. 1. (Despre indivizi izolați) Care are avere mare, bani mulți sau bunuri numeroase, care a acumulat bogății. E lung pămîntul, ba e lat, Dar ca Săgeată de bogat Nici astăzi domn pe lume nu-i. COȘBUC, P. I 53. Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgîrcită. CREANGĂ, P. 37. ◊ Expr. A fi putred de bogat v. putred. Fig. ◊ (Substantivat) Îi place bogatului să-și desfășure comorile. SLAVICI, O. II 192. Nemernic e bogatul cu sacii lui de bani! BOLLIAC, O. 69. ◊ (Despre colectivități organizate) Care dispune din abundență de bunuri materiale. Care dintre voi se simte destoinic a împărați peste o țară așa de mare și bogată... CREANGĂ, P. 184. 2. (Despre lucruri concrete și despre noțiuni abstracte) Care se află în cantitate mare, îmbelșugat, mult, numeros; care cuprinde sau conține ceva (exprimat sau subînțeles) în cantitate mare. Păr bogat.Niciodată mîndrul vultur ce-n văzduh se cumpănește... De o prad-așa bogată încă nu s-a-ndestulat. ALEXANDRESCU, P. 138. ◊ Fig. Peste tot scaldă un soare dogoritor și bogat. SAHIA, N. 17. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «în» și arătînd natura avuției) Iarna era bogată în zăpadă și troiene. SADOVEANU, M. C. 114. ◊ (Adverbial) Două jilțuri din școala lu Palladio, adică linii simple cu nuri bogat sculptate. CAMIL PETRESCU, T. II 173. ♦ (Despre flori) Cu petale multe și dese; bătut, învoit. Mari roze bogate și grele Abia mai pot capul să-și țină. MACEDONSKI, O. I 193. ♦ Variat. Floră bogată. ♦ (Despre un veșmînt) Cu multe falduri, croit din plin; larg. Își luase o rochie nouă, încă neîmbrăcată, alb-liliachie, strînsă pe pieptu-i tineresc și bogată în poalele lungi, trecute de genunchi. MIHALE, O. 501. 3. (Despre lucruri) De mare preț; scump, luxos. Își alese... hainele cele mai mîndre și mai bogate. ISPIRESCU, L. 13. Ghirai, hanul cel bătrîn, Cu hamger bogat la sîn. ALECSANDRI, P. F. 77. ♦ Strălucitor, frumos, măreț, fastuos. Se bucură cu toții în sala cea bogată. MACEDONSKI, O. I 258.

BOGÁT, -Ă, bogați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care are avere mare, care a adunat bogății. ♦ (Despre colectivități organizate) Care dispune din abundență de bunuri materiale. 2. Care se află în cantitate mare, îmbelșugat, numeros; care cuprinde sau conține ceva în cantitate mare, din belșug. Păr bogat. ♦ (Despre flori) Învolt. ♦ Mănos, roditor. Pămînt bogat. 3. (Despre lucruri) De mare preț; scump, luxos. – Slav (v. sl. bogatŭ).

BOGÁT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival (mai ales despre persoane) Care posedă mijloace materiale multe și mari; cu avere mare; avut. Țară ~tă. 2) Care are aparență de lucru scump; de mare valoare; somptuos; fastuos; luxos. Un covor ~. 3) (despre bunuri) Care este în cantitate mare; abundent; îmbelșugat. Un aliment ~ în vitamine. 4) Care conține elemente importante din abundență. O limbă ~tă. Pământ ~. 5) (despre flori) Care are petale multe și dese; bătut. /<sl. bogatu

bogat a. și m. 1. care are mult; 2. avut în producțiuni: țară bogată; 3. de mare preț: haine bogate. [Slav. BOGATŬ].

bogát, -ă adj. (vsl. bg. rus. bogátŭ). Care are multă avere: om bogat. Abundant, îmbelșugat: țară bogată. Mult, des: păr bogat. Limbă bogată, fecundă în cuvinte și întorsăturĭ. Rimă bogată, cînd se potrivește sunetu maĭ sus de accent ca: nulitate, calitate. V. baĭb.

bogăt, -ă adv., adj. v. bugăt.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bogat adj. m., s. m., pl. bogați; adj. f., s. f. bogată, pl. bogate

bogát adj. m., s. m., pl. bogáți; f. sg. bogátă, pl. bogáte

!gură-boga (pop., fam.) s. m. și f., g.-d. art. lui gură-boga; pl. gură-boga

!gură-boga (pop., fam.) s. m. și f., g.-d. lui gură-bogată; pl. gură-boga

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BOGÁT adj. 1. abundent, bun, îmbelșugat, îndestulat, mare, mănos, (înv. și reg.) belșugos, spornic, (înv.) sățios. (Recoltă ~.) 2. v. fertil. 3. prosper. (Regiune ~.) 4. avut, înstărit, situat (pop.) chiabur, cuprins, (reg.) bănos, (Transilv.) găzdac, (prin Munt.) taxidit. (Țăran ~.) 5. căpătuit, chivernisit, îmbogățit, înavuțit, înstărit, pricopsit, (pop. și depr.) ajuns. (Om ~.) 6. v. îmbelșugat. 7. abundent, copios, îmbelșugat, îndestulat, (fig.) princiar. (O masă ~.) 8. v. fastuos. 9. luxos, prețios, scump. (Haine ~.) 10. v. învolt. 11. des, îmbelșugat, învolt. (Cu păr ~.) 12. v. amplu. 13. întins, mare, vast. (Are o experiență ~.)

BOGAT adj. 1. abundent, bun, îmbelșugat, îndestulat, mare, mănos, (înv. și reg.) belșugos, spornic, (înv.) sățios. (Recoltă ~.) 2. fecund, fertil, gras, mănos, productiv, roditor, rodnic, (înv.) producător, rodit, rodos, spornic. (Pămînt ~.) 3. prosper. (Regiune ~.) 4. avut, înstărit, situat, (pop.) chiabur, cuprins, (reg.) bănos, (Transilv.) găzdac, (prin Munt.) taxidit. (Țăran ~.) 5. căpătuit, chivernisit, îmbogățit, înavuțit, înstărit, pricopsit, (pop. și depr.) ajuns. (Om ~.) 6. îmbelșugat, (livr.) opulent. (Viață ~.) 7. abundent, copios, îmbelșugat, îndestulat, (fig.) princiar. (O masă ~.) 8. fastuos, grandios, luxos, mare, pompos, somptuos, splendid, strălucit, strălucitor, (livr.) magnific, (fig.) sclipitor. (Un alai ~; o nuntă ~.) 9. luxos, prețios, scump. (Haine ~.) 10. bătut, înfoiat, învolt, rotat, (reg.) revărsat. (Flori ~.) 11. des, îmbelșugat, învolt. (Cu păr ~.) 12. amplu, cuprinzător, larg. (O perspectivă ~.) 13. întins, mare, vast. (Are o experiență ~.)

Bogat ≠ nevoiaș, sărac, sărman

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bogát (bogátă), adj.1. Avut, înstărit, cu dare de mînă. – 2. (Urmat de în sau de) Care are din belșug, plin. – 3. Luxos, foarte valoros. – 4. (Înv.) Numeros, în cantitate mare. – Var. (Mold., Trans.) bugăt, adv. (destul, suficient). Mr. îmbugat, megl. bogat. Sl. bogatŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Lexicon, 34; Cihac); cf. bg. bogat, alb. bugat. De remarcat că în nici o limbă romanică nu s-a păstrat cuvîntul lat. care exprimă această noțiune. Der. bogătan sau (Trans.) bocotan, s. m. (bogătaș); bogătaș, s. m. (persoană cu multă avere); bogătate, s. f. (Trans., bogăție); bogăție, s. f. (cantitate abundentă de bunuri materiale); îmbogăți, vb. (a deveni bogat); îmbogățitor, adj. (care îmbogățește, folositor).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BOGAT adj. 1. Bogat, D. (17 B II 207); -u, N. act.; -ești s. (Sd XXII). 2. Bogățoiu (Sc). 3. Cu fon. ucr. g >h: Bohățiel, ard.< adj. bogățel.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

A FI BOGAT a avea cheag, a fi gros la pungă, a fi tare în gușă, a înota în aur / în bani.

gură bogată / spartă expr. 1. persoană vorbăreață. 2. persoană indiscretă.

OM BOGAT barosan, baștan, burtan, elefant, gagistru, grande, grangur, grubăr, mahăr.

Intrare: Bogat
Bogat nume propriu
nume propriu (I3)
  • Bogat
Intrare: bogat (adj.)
bogat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bogat
  • bogatul
  • bogatu‑
  • boga
  • bogata
plural
  • bogați
  • bogații
  • bogate
  • bogatele
genitiv-dativ singular
  • bogat
  • bogatului
  • bogate
  • bogatei
plural
  • bogați
  • bogaților
  • bogate
  • bogatelor
vocativ singular
plural
Intrare: bogat (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bogat
  • bogatul
  • bogatu‑
plural
  • bogați
  • bogații
genitiv-dativ singular
  • bogat
  • bogatului
plural
  • bogați
  • bogaților
vocativ singular
  • bogatule
  • bogate
plural
  • bogaților
Intrare: bogăt
bogăt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bogât
bogât
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gură-bogată (s.f.)
gură-bogată2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gură-boga
  • gură-boga
plural
  • gură-boga
  • gură-boga
genitiv-dativ singular
  • gură-boga
  • gură-boga
plural
  • gură-boga
  • gură-boga
vocativ singular
plural
Intrare: gură-bogată (s.m.)
gură-bogată1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gură-boga
  • gură-boga
plural
  • gură-boga
  • gură-boga
genitiv-dativ singular
  • gură-boga
  • gură-boga
plural
  • gură-boga
  • gură-boga
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bogat, bogaadjectiv

  • 1. Care dispune de multe mijloace materiale, care are mulți bani. DEX '09 DLRLC
    sinonime: avut
    • format_quote E lung pămîntul, ba e lat, Dar ca Săgeată de bogat Nici astăzi domn pe lume nu-i. COȘBUC, P. I 53. DLRLC
    • format_quote Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgîrcită. CREANGĂ, P. 37. DLRLC
    • 1.1. (Despre colectivități organizate) Care dispune din abundență de bunuri materiale. DLRLC
      • format_quote Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată... CREANGĂ, P. 184.
  • 2. Care se află, care conține ceva în cantitate mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Fructele sunt bogate în vitamine. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Păr bogat. DLRLC
    • format_quote Niciodată mîndrul vultur ce-n văzduh se cumpănește... De o prad-așa bogată încă nu s-a-ndestulat. ALEXANDRESCU, P. 138. DLRLC
    • format_quote figurat Peste tot scaldă un soare dogoritor și bogat. SAHIA, N. 17. DLRLC
    • format_quote figurat Iarna era bogată în zăpadă și troiene. SADOVEANU, M. C. 114. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Două jilțuri din școala lu Palladio, adică linii simple cu rîuri bogat sculptate. CAMIL PETRESCU, T. II 173. DLRLC
    • 2.1. Despre flori: bătut, învolt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mari roze bogate și grele Abia mai pot capul să-și țină. MACEDONSKI, O. I 193. DLRLC
      • 2.1.1. Variat. DLRLC
        sinonime: variat
        • format_quote Floră bogată. DLRLC
    • 2.2. (Despre un veșmânt) Cu multe falduri, croit din plin. DLRLC
      sinonime: larg
      • format_quote Își luase o rochie nouă, încă neîmbrăcată, alb-liliachie, strînsă pe pieptu-i tineresc și bogată în poalele lungi, trecute de genunchi. MIHALE, O. 501. DLRLC
    • 2.3. Mănos, roditor. DEX '09 DEX '98
  • 3. (Despre lucruri) De mare valoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Își alese... hainele cele mai mîndre și mai bogate. ISPIRESCU, L. 13. DLRLC
    • format_quote Ghirai, hanul cel bătrîn, Cu hamger bogat la sîn. ALECSANDRI, P. F. 77. DLRLC
etimologie:

bogat, bogațisubstantiv masculin
boga, bogatesubstantiv feminin

  • 1. Om care dispune de multe mijloace materiale, care are mulți bani; om avut. DEX '09
    • format_quote Îi place bogatului să-și desfășure comorile. SLAVICI, O. II 192. DLRLC
    • format_quote Nemernic e bogatul cu sacii lui de bani! BOLLIAC, O. 69. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic