2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

băcănit3, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: băcăni] 1 Care a fost vopsit cu băcan2. 2 Fardat. 3 (Psr; d. oi) Care a fost însemnat cu vopsea.

băcănit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: băcăni] (îvr) 1 Băcănire (1). 2 Fardare. 3 Băcănire (3).

băcăní1 [At: HEM 2816 / Pzi: ~nesc / E: băcan1] (Înv) 1 vt A vopsi cu băcan2. 2 vr A se farda. 3 vt (Psr) A însemna oile cu vopsea.

BĂCĂNÍ, băcănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vopsi cu băcan2 (2). – Din băcan2.

BĂCĂNÍ, băcănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vopsi cu băcan1 (2). – Din băcan1.

BĂCĂNÍ, băcănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vopsi, a roși cu băcan. ♦ Refl. (Despre femei, ironic) A-și drege fața cu suliman roșu, a-și da cu roșu pe față. Ca o paparudă se băcănește cu roșu pe obraz. STANCU, D. 168.

băcănì v. a se drege cu băcan, a-și da cu roșu pe față (de femei).

băcănésc v. tr. (d. băcan 2). Munt. Colorez cu băcan: a băcăni oŭăle.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

băcăní (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băcănésc, imperf. 3 sg. băcăneá; conj. prez. 3 să băcăneáscă

băcăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băcănésc, imperf. 3 sg. băcăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. băcăneáscă

Intrare: băcănit
băcănit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băcănit
  • băcănitul
  • băcănitu‑
  • băcăni
  • băcănita
plural
  • băcăniți
  • băcăniții
  • băcănite
  • băcănitele
genitiv-dativ singular
  • băcănit
  • băcănitului
  • băcănite
  • băcănitei
plural
  • băcăniți
  • băcăniților
  • băcănite
  • băcănitelor
vocativ singular
plural
Intrare: băcăni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băcăni
  • băcănire
  • băcănit
  • băcănitu‑
  • băcănind
  • băcănindu‑
singular plural
  • băcănește
  • băcăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băcănesc
(să)
  • băcănesc
  • băcăneam
  • băcănii
  • băcănisem
a II-a (tu)
  • băcănești
(să)
  • băcănești
  • băcăneai
  • băcăniși
  • băcăniseși
a III-a (el, ea)
  • băcănește
(să)
  • băcănească
  • băcănea
  • băcăni
  • băcănise
plural I (noi)
  • băcănim
(să)
  • băcănim
  • băcăneam
  • băcănirăm
  • băcăniserăm
  • băcănisem
a II-a (voi)
  • băcăniți
(să)
  • băcăniți
  • băcăneați
  • băcănirăți
  • băcăniserăți
  • băcăniseți
a III-a (ei, ele)
  • băcănesc
(să)
  • băcănească
  • băcăneau
  • băcăni
  • băcăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

băcăni

  • 1. rar A vopsi cu băcan.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. reflexiv ironic (Despre femei) A-și drege fața cu suliman roșu, a-și da cu roșu pe față.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ca o paparudă se băcănește cu roșu pe obraz. STANCU, D. 168.
        surse: DLRLC

etimologie: