10 definiții pentru bocăneală

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOCĂNEALĂ, bocăneli, s. f. Bocănit. – Bocăni + suf. -eală.

BOCĂNEALĂ, bocăneli, s. f. Bocănit. – Bocăni + suf. -eală.

bocănea sf [At: CONTEMPORANUL V, I, 294 / Pl: ~eli / E: bocăni + -eală] 1-4 Bocănit (1-4).

bocănea s.f. Bocănit. • pl. -eli. /bocăni + -eală.

BOCĂNEALĂ, bocăneli, s. f. Faptul de a bocăni; bocănit, bocănitură. După multă bocăneală se trezi și părintele Vasile. CONTEMPORANUL, VI 244.

BOCĂNEALĂ, bocăneli, s. f. Bocănit. – Din bocăni + suf. -eală.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bocănea s. f., g.-d. art. bocănelii; pl. bocăneli

bocănea s. f., g.-d. art. bocănelii; pl. bocăneli

bocănea s. f., g.-d. art. bocănelii; pl. bocăneli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BOCĂNEA s. 1. v. bocănit. 2. v. bătaie.

BOCĂNEA s. 1. bocănit, bocănitură, pocăneală, pocănit, pocănitură, (reg.) bontăneală bontănitură. (O ~ ritmică.) 2. bătaie, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, (reg.) tocănire, tocănit. (Se aude o ~ în ușă.)

Intrare: bocăneală
bocăneală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bocănea
  • bocăneala
plural
  • bocăneli
  • bocănelile
genitiv-dativ singular
  • bocăneli
  • bocănelii
plural
  • bocăneli
  • bocănelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bocănea, bocănelisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a bocăni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote După multă bocăneală se trezi și părintele Vasile. CONTEMPORANUL, VI 244. DLRLC
etimologie:
  • Bocăni + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.