3 intrări

49 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

apar sm [At: CANTEMIR, IST. 259 / Pl: ~i / E: apă + -ar] 1 (Mol) Persoană care cară apă. 2 (Mol) Persoană care vinde apă Si: sacagiu. 3 (Îvr) Constelație așezată între zodia țapului și a peștelui. 4 (Îvr) Corăbier.

APÁR, apari, s. m. (Rar) Cel care vindea apă (aducând-o cu sacaua). – Apă + suf. -ar.

APÁR, apari, s. m. (Rar) cel care vindea apă (aducând-o cu sacaua). – Apă + suf. -ar.

APÁR, apari, s. m. (Rar) Cel care vinde apă din casă în casă (de obicei aducînd-o cu sacaua). V. sacagiu. Șahîn e un apar scurt, gros, cu mînile lungi. SADOVEANU, O. I 202.

APÁR, apari, s. m. (Rar) Cel care vindea apă (aducând-o cu sacaua). V. sacagiu. – Din apă + suf. -ar.

*2) apár, apărút, a apăreá v. intr. (lat. apparére. V. par 3). Mă arat: luna apare de după deal. Ĭes de supt tipar, îs publicat: a apărut o carte. Fig. Mă manifest: mila îĭ apare în toate acțiunile. – Fals va apáre îld. va apărea.

1) apár m. (d. apă). Mold. Aducător de apă cu cofele saŭ cu căldările. (Celebriĭ aparĭ din Iașĭ aŭ dispărut începînd din anu 1911, cînd s’a adus pe țevĭ apa de la Timișeștĭ). Vechĭ. Corăbier. Astr. Vărsătoru (lat. aquarius), o constelațiune. V. sacagiŭ.

apare sf [At: DOSOFTEI, ap. HEM 1294 / Pl: ~pări / E: lat aqualis, -em] (Înv) Vas în care se ține apă.

apăra [At: COD. VOR. 63/3 / Pzi: apăr / E: lat apparare] 1-2 vtr (Îrg) A (se) opri. 3-4 vtr A (se) respinge. 5-6 vtr A împiedica o acțiune. 7-8 vtr (Spc; păs; d. oi, vaci, cai etc.) A (se) abate de la un drum greșit. 9-10 vtr A se îndepărta de un loc îngrădit, apropiindu-se de locul unde se află păzitorii. 11 vt (Pex; înv; d. oameni) A încerca să determini pe cineva să se răzgândească. 12-13 vtr A (se) sfătui. 14-15 vtr (Fig; înv) A refuza ceva cuiva. 16 vr A se retrage. 17 vr A se da înapoi de la ceva. 18 vr A nu consimți. 19 vr A nu accepta. 20 vr (Jur; spc; înv) A refuza o tutelă. 21 vr A pretexta. 22-23 vr A evita ceva (sau pe cineva). 24-26 vtr(a) A(-și) garanta siguranța personală (sau avutul) prin ferire de o primejdie, prin adăpostire împotriva ploii, vântului, frigului etc., prin împotrivire la un atac. 27-28 vtr(a) (Fig) A (se) proteja. 29-30 vtr (Fig) A susține. 31-32 vtr (d. Dumnezeu) A ocroti. 33 (Pfm; îe) Doamne-apără! Cu nici un preț. 34 (Îae; euf) Dracul. 35-36 vir A (se) dezvinovăți. 37 vt (Jur; spc) A pleda înaintea instanțelor judecătorești o cauză. 38 vi A face o mișcare bruscă (în fața unei primejdii) Cf a para.

apărea vi [At: ALECSANDRI, P. III, 3 / V: (nrc) apare / Pzi: apar / E: lat. appareo, -ere] 1 (Îoc dispărea) A deveni vizibil. 2 A se ivi brusc. 3 A lua naștere. 4 A părea. 5 A ieși în evidență. 6 (Spc; d. publicații) A ieși de sub tipar.

APÁRE vb. III v. apărea.

APÁRE vb. III v. apărea.

APĂRÁ, ápăr, vb. I. Tranz. 1. A interveni în ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l susține împotriva unei acțiuni ostile. ♦ A păzi un teritoriu, un oraș etc.; a menține o poziție prin luptă. ♦ Refl. A se împotrivi unui atac, unei acțiuni ostile. 2. A pune la adăpost de o primejdie, de frig etc.; a feri, a ocroti. 3. A susține pe cineva sau ceva, respingând obiecțiile aduse; a pleda cauza cuiva înaintea justiției. ♦ Refl. A aduce în sprijinul său argumentele necesare spre a dovedi că este pe nedrept învinuit. – Lat. aparare „a pregăti, a dispune”.

APĂRÁ, ápăr, vb. I. Tranz. 1. A interveni în ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l susține împotriva unei acțiuni ostile. ♦ A păzi un teritoriu, un oraș etc.; a menține o poziție prin luptă. ♦ Refl. A se împotrivi unui atac, unei acțiuni ostile. 2. A pune la adăpost de o primejdie, de frig etc.; a feri, a ocroti. 3. A susține pe cineva sau ceva, respingând obiecțiile aduse; a pleda cauza cuiva înaintea justiției. ♦ Refl. A aduce în sprijinul său argumentele necesare spre a dovedi că este pe nedrept învinuit. – Lat. aparare „a pregăti, a dispune”.

APĂREÁ, apár, vb. II. Intranz. 1. A se arăta în fața cuiva, a deveni vizibil cuiva, a se ivi; a lua naștere. ♦ A se arăta (cuiva) sub o anumită înfățișare, a lua (pentru cineva) un anumit aspect. 2. (Despre publicații) A ieși de sub tipar. [Var.: apáre vb. III] – Din lat. apparere (după părea).

APĂREÁ, apár, vb. II. Intranz. 1. A se arăta în fața cuiva, a deveni vizibil cuiva, a se ivi; a lua naștere. ♦ A se arăta (cuiva) sub o anumită înfățișare, a lua (pentru cineva) un anumit aspect. 2. (Despre publicații) A ieși de sub tipar. [Var.: apáre vb. III.] – Din lat. apparere (după părea).

APĂRÁ, ápăr, vb. I. 1. Tranz. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. «de» sau «împotriva» și indicînd pe agresor) A interveni cu fapta în ajutorul cuiva pentru a-l susține împotriva unei acțiuni ostile; a proteja (pe cineva) printr-o intervenție promptă. Să fim cu băgare de seamă, să ne apărăm șantierul, hidrocentrala, ea este plinea și viața noastră. JIANU, C. 373. S-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de cîni nu mă tem! CREANGĂ, P. 188. ◊ (Complementul este un abstract) Alexandru cel Mare... apără vitejește independența. BĂLCESCU, O. II 13. ♦ (Cu privire la patrie, un oraș etc.) A păzi, respingînd atacul armat al inamicului; a menține, prin luptă, o poziție. Cînd țara s-o aperi îți cere, Pe gînduri o clipă nu sta, Tu viață îi dai și putere, Tu gloria ei vei purta. CORBEA, A. 75. ◊ Refl. A se împotrivi unui atac, a-i rezista; a se feri de... Au venit... și m-au lovit; m-am apărat cît am putut. SADOVEANU, N. F. 71. Care-i vedea-o că se apără [de albină] cu năframa, să știi că aceea este fata împăratului. CREANGĂ, P. 271. Ea se apără c-o mînă, Insă totuși lui se lasă. EMINESCU, O. I 67. Cei mai juni se apărau cu turbare. NEGRUZZI, S. I 152. 2. Tranz. A pune la adăpost (de o primejdie, de frig, de ploaie etc.), a proteja, a feri, a ocroti. Socot că domnul inginer nu-și închipuie c-am fugit de la Pașcani... ca să-mi apăr viața. SADOVEANU, N. F. 185. Eu? îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... EMINESCU, O. I 147. ◊ Expr. Doamne-apără! = cu nici un preț! o dată cu capul! Eu, de-aș fi femeie, nu l-aș lua, doamne-apără! NEGRUZZI, S. III 65. 3. Tranz. A interveni prin viu grai sau în scris în sprijinul cuiva (combătînd învinuirile care i se aduc). ♦ (Cu privire la împricinați sau la un proces) A pleda înaintea justiției cauza cuiva. Avocatul care-mi apărase procesul... nu-mi dăduse vești tocmai bune. SADOVEANU, O. VIII 16. Te-am apărat din oficiu, dar cît puteam să te apăr?... Procesul n-a durat mult. SAHIA, N. 83. ◊ Refl. A se dezvinovăți de anumite învinuiri sau bănuieli. Ce-ai strigat, mă, tu, guleratul ăla?...Eu, nimic! s-a apărat acesta. PAS, L. I 59. Cine se știe cu musca pe căciulă se apără.Fig. N-aveți de ce-mi mulțămi, s-a apărat uncheșul meu. SADOVEANU, N. F. 14. 4. Tranz. (Cu privire la o idee sau la un punct de vedere) A susține, respingînd obiecțiile aduse împotrivă. Stalin a apărat leninismul de numeroși dușmani și, în noile condiții istorice, a dezvoltat și îmbogățit învățătura lui Lenin. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 16. 5. Refl. (Rar) A ocoli, a evita (ceva sau pe cineva). Ce, pentru că o datorie... e anevoioasă, sîntem oare în drept a ne apăra de dinsa? BĂLCESCU, O. II 228.

APĂREÁ, apár, vb. II. Intranz. (în opoziție cu dispărea) 1. A se oferi vederii, a se ivi, a se arăta. Pe botul gros al lui Colțun apărură picături mari de sînge. SADOVEANU, N. F. 34. Cazaci Dibaci... Dispar, Și iar Apar Pe stînci. MACEDONSKI, O. I 172. Iată că în sala mare Un străin deodat-apare, Tînăr, mîndru, nalt, frumos, ALECSANDRI, O. 130. ◊ A se dezvălui ca... În toate țările lumii comuniștii apar tot mai mult în fața maselor populare ca adevărați patrioți, ca singura speranță a patriei. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 337, 1/1. ♦ (Rar) A părea. Dădaca îmi apărea oarecum comică. SADOVEANU, N. F. 133. 2. A lua naștere. A apărut și se dezvoltă o ordine socială nouă, socialistă, care se bazează pe muncă, pe libertatea și independența popoarelor, pe pace între popoare. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2614. 8. (Despre publicații) A ieși de sub tipar. Poemul «Vladimir Ilici Lenin» [de Maiakovski], unul din cele mai iubite de cititori, a fost editat în 20 de limbi și a apărut în 35 de ediții. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2714. – Variantă: (nerecomandabil) apáre vb. III.

APĂRÁ, ápăr, vb. I. Tranz. 1. A interveni în ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l susține împotriva unei acțiuni ostile. ♦ A păzi un teritoriu, un oraș etc., respingând atacul armat al inamicului; a menține o poziție prin luptă. Eu merg să apăr cetatea (ALECSANDRI). ♦ Refl. A se împotrivi unui atac; a se feri de... M-au lovit; m-am apărat cât am putut (SADOVEANU). 2. A pune la adăpost de o primejdie, de frig etc.; a feri, a ocroti. Eu ? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul (EMINESCU). 3. A susține pe cineva sau ceva, respingând obiecțiile aduse împotrivă; a pleda o cauză înaintea justiției. ♦ Refl. A se dezvinovăți. – Lat. apparare „a pregăti, a dispune”.

APĂREÁ, apár, vb. II. Intranz. 1. A se arăta, a se ivi; a lua naștere. ♦ A părea. 2. (Despre publicații) A ieși de sub tipar. – Lat. lit. apparere (după părea).

APĂREÁ vb. II. intr. 1. A se ivi, a lua naștere. ♦ A părea. 2. A ieși de sub tipar. [< lat. apparere, după părea].

arată toate definițiile

Intrare: apar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apar
  • aparul
  • aparu‑
plural
  • apari
  • aparii
genitiv-dativ singular
  • apar
  • aparului
plural
  • apari
  • aparilor
vocativ singular
  • aparule
  • apare
plural
  • aparilor
Intrare: apăra
verb (VT32)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apăra
  • apărare
  • apărat
  • apăratu‑
  • apărând
  • apărându‑
singular plural
  • apără
  • apărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • apăr
(să)
  • apăr
  • apăram
  • apărai
  • apărasem
a II-a (tu)
  • aperi
(să)
  • aperi
  • apărai
  • apărași
  • apăraseși
a III-a (el, ea)
  • apără
(să)
  • apere
  • apăra
  • apără
  • apărase
plural I (noi)
  • apărăm
(să)
  • apărăm
  • apăram
  • apărarăm
  • apăraserăm
  • apărasem
a II-a (voi)
  • apărați
(să)
  • apărați
  • apărați
  • apărarăți
  • apăraserăți
  • apăraseți
a III-a (ei, ele)
  • apără
(să)
  • apere
  • apărau
  • apăra
  • apăraseră
Intrare: apărea
verb (V503)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apărea
  • apărere
  • apărut
  • apărutu‑
  • apărând
  • apărându‑
singular plural
  • apari
  • apăreți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • apar
(să)
  • apar
  • apăream
  • apărui
  • apărusem
a II-a (tu)
  • apari
(să)
  • apari
  • apăreai
  • apăruși
  • apăruseși
a III-a (el, ea)
  • apare
(să)
  • apa
  • apărea
  • apăru
  • apăruse
plural I (noi)
  • apărem
(să)
  • apărem
  • apăream
  • apărurăm
  • apăruserăm
  • apărusem
a II-a (voi)
  • apăreți
(să)
  • apăreți
  • apăreați
  • apărurăți
  • apăruserăți
  • apăruseți
a III-a (ei, ele)
  • apar
(să)
  • apa
  • apăreau
  • apăru
  • apăruseră
verb (V604)
Variantă cu forme nerecomandate.
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apare
singular plural
  • apareți
  • apăreți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • aparem
(să)
  • aparem
a II-a (voi)
  • apareți
(să)
  • apareți
a III-a (ei, ele)
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

apar

  • 1. rar Cel care vindea apă (aducând-o cu sacaua).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: corăbier sacagiu un exemplu
    exemple
    • Șahîn e un apar scurt, gros, cu mînile lungi. SADOVEANU, O. I 202.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Apă + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09

apăra

  • 1. A interveni în ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l susține împotriva unei acțiuni ostile.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: proteja antonime: ataca 3 exemple
    exemple
    • Să fim cu băgare de seamă, să ne apărăm șantierul, hidrocentrala, ea este pîinea și viața noastră. JIANU, C. 373.
      surse: DLRLC
    • S-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de cîni nu mă tem! CREANGĂ, P. 188.
      surse: DLRLC
    • Alexandru cel Mare... apără vitejește independența. BĂLCESCU, O. II 13.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A păzi un teritoriu, un oraș etc.; a menține o poziție prin luptă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: păzi un exemplu
      exemple
      • Cînd țara s-o aperi îți cere, Pe gînduri o clipă nu sta, Tu viață îi dai și putere, Tu gloria ei vei purta. CORBEA, A. 75.
        surse: DLRLC
    • 1.2. reflexiv A se împotrivi unui atac, unei acțiuni ostile.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: rezista 4 exemple
      exemple
      • Au venit... și m-au lovit; m-am apărat cît am putut. SADOVEANU, N. F. 71.
        surse: DLRLC
      • Care-i vedea-o că se apără [de albină] cu năframa, să știi că aceea este fata împăratului. CREANGĂ, P. 271.
        surse: DLRLC
      • Ea se apără c-o mînă, Însă totuși lui se lasă. EMINESCU, O. I 67.
        surse: DLRLC
      • Cei mai juni se apărau cu turbare. NEGRUZZI, S. I 152.
        surse: DLRLC
  • 2. A pune la adăpost de o primejdie, de frig etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: feri (verb) ocroti proteja 2 exemple
    exemple
    • Socot că domnul inginer nu-și închipuie c-am fugit de la Pașcani... ca să-mi apăr viața. SADOVEANU, N. F. 185.
      surse: DLRLC
    • Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... EMINESCU, O. I 147.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Doamne-apără! = cu nici un preț! o dată cu capul!
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Eu, de-aș fi femeie, nu l-aș lua, doamne-apără! NEGRUZZI, S. III 65.
        surse: DLRLC
  • 3. A susține pe cineva sau ceva, respingând obiecțiile aduse; a pleda cauza cuiva înaintea justiției.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: susține 3 exemple
    exemple
    • Stalin a apărat leninismul de numeroși dușmani și, în noile condiții istorice, a dezvoltat și îmbogățit învățătura lui Lenin. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 16.
      surse: DLRLC
    • Avocatul care-mi apărase procesul... nu-mi dăduse vești tocmai bune. SADOVEANU, O. VIII 16.
      surse: DLRLC
    • Te-am apărat din oficiu, dar cît puteam să te apăr?... Procesul n-a durat mult. SAHIA, N. 83.
      surse: DLRLC
    • 3.1. reflexiv A aduce în sprijinul său argumentele necesare spre a dovedi că este pe nedrept învinuit.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dezvinovăți 3 exemple
      exemple
      • Ce-ai strigat, mă, tu, guleratul ăla?... – Eu, nimic! s-a apărat acesta. PAS, L. I 59.
        surse: DLRLC
      • Cine se știe cu musca pe căciulă se apără.
        surse: DLRLC
      • figurat N-aveți de ce-mi mulțămi, s-a apărat uncheșul meu. SADOVEANU, N. F. 14.
        surse: DLRLC
  • 4. reflexiv A ocoli, a evita (ceva sau pe cineva).
    surse: DLRLC sinonime: evita ocoli un exemplu
    exemple
    • Ce, pentru că o datorie... e anevoioasă, sîntem oare în drept a ne apăra de dînsa? BĂLCESCU, O. II 228.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină aparare „a pregăti, a dispune”.
    surse: DEX '09 DEX '98

apărea apare

  • 1. A se arăta în fața cuiva, a deveni vizibil cuiva, a se ivi; a lua naștere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: arăta isca ivi 4 exemple
    exemple
    • Pe botul gros al lui Colțun apărură picături mari de sînge. SADOVEANU, N. F. 34.
      surse: DLRLC
    • Cazaci Dibaci... Dispar, Și iar Apar Pe stînci. MACEDONSKI, O. I 172.
      surse: DLRLC
    • Iată că în sala mare Un străin deodat-apare, Tînăr, mîndru, nalt, frumos, ALECSANDRI, O. 130.
      surse: DLRLC
    • A apărut și se dezvoltă o ordine socială nouă, socialistă, care se bazează pe muncă, pe libertatea și independența popoarelor, pe pace între popoare. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2614.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A se arăta (cuiva) sub o anumită înfățișare, a lua (pentru cineva) un anumit aspect.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • În toate țările lumii comuniștii apar tot mai mult în fața maselor populare ca adevărați patrioți, ca singura speranță a patriei. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 337, 1/1.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Dădaca îmi apărea oarecum comică. SADOVEANU, N. F. 133.
        surse: DLRLC
  • 2. (Despre publicații) A ieși de sub tipar.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Poemul «Vladimir Ilici Lenin» [de Maiakovski], unul din cele mai iubite de cititori, a fost editat în 20 de limbi și a apărut în 35 de ediții. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2714.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină apparere (după părea).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN