opțiuni
  • info

7 definiții pentru iscat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

iscat1 sn [At: DA ms / Pl: (nob) ~uri / E: isca] 1 Înființare. 2 Iscare (2).

iscat2, ~ă a [At: MAIOR, IST. 189/15 / V: es~ / Pl: ~ați, ~e / E: isca] 1 Care s-a înființat. 2 Ivit pe neașteptate. 3 Născocit.

ISCA, isc, vb. I. Refl. A se naște, a lua ființă, a se ivi, a se produce, a apărea (pe neașteptate, deodată). ♦ Tranz. A face să se nască, să se ivească, a scoate la iveală, a provoca (pe neașteptate); p. ext. a născoci, a inventa. – Din bg. iskam (iska mi se).

A ISCA isc tranz. 1) A face să se iște. 2) A face să se producă; a avea drept efect; a pricinui; a provoca; a produce; a cauza. /<bulg. iskam

A SE ISCA mă isc intranz. A-și face brusc apariția; a se lăsa văzut pe neașteptate; a apărea; a se arăta; a se ivi. /<bulg. iskam

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

isca vb., ind. prez. 3 sg. iscă; conj. prez. 3 sg. și pl. iște

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ISCA vb. 1. v. stârni. 2. v. provoca. 3. v. dezlănțui. 4. a apărea, a se ivi, a începe, a se porni, a se produce, a se stârni, (înv. și reg.) a se scociorî, (fig.) a se naște. (S-a ~ din senin o furtună.)

Intrare: iscat
iscat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iscat
  • iscatul
  • iscatu‑
  • iscată
  • iscata
plural
  • iscați
  • iscații
  • iscate
  • iscatele
genitiv-dativ singular
  • iscat
  • iscatului
  • iscate
  • iscatei
plural
  • iscați
  • iscaților
  • iscate
  • iscatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

isca, iscverb

  • 1. A se naște, a lua ființă, a se ivi, a se produce, a apărea (pe neașteptate, deodată). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: apărea începe
    • format_quote Curînd, între focurile ațîțate-n pripă s-au iscat vorbe, șoapte, rîsete, amestecate cu sforăitul domol al apei din ceaune. GALAN, Z. R. 370. DLRLC
    • format_quote Cînd se isca sfadă între dînșii, la acest împărat mergeau mai întîi la judecată. ISPIRESCU, L. 183. DLRLC
    • format_quote rar (Despre oameni) Bogat e izvorul oamenilor!... În locul celor ce pleacă se iscă alții, ca din pămînt. STANCU, D. 411. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A face să se nască, să se ivească, a scoate la iveală, a provoca (pe neașteptate). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cauza pricinui produce provoca
      • format_quote Bîrnovă, cu Lie și cu Ispas, iscaseră larma cea cumplită pe ulițele tîrgului. SADOVEANU, O. VII 99. DLRLC
      • format_quote Plecarea lui... a iscat un mic scandal. VLAHUȚĂ, O. A. 100. DLRLC
      • format_quote Din toate chestiile cîte s-au discutat de la glorioasele evenimente din 11 iunie încoa, cea mai grea, cea mai delicată și totdeodată aceea care a iscat mai multe patimi în țară este fără îndoială chestia d-a face pe țăran proprietar. BĂLCESCU, O. I 233. DLRLC
      • format_quote figurat Pe colinele cu lanuri Lin lumina plouă-n ore, Vîntul iscă vechi aleanuri. BENIUC, V. 51. DLRLC
      • format_quote neobișnuit Luna și-a iscat iar secerea galbenă deasupra dealului Zvorîștii. GALAN, Z. R. 378. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.