3 intrări

40 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

alungí [At: DEX2 / Pzi: ~gesc / E: fr allonger] 1-2 vtr A (se) lungi. 3-4 vtr A (se) subția. 5-6 vt A (se) prelungi.

ALUNGÍ, alungesc, vb. IV. 1. Refl. A se mări în lungime, a se lungi, a se întinde (subțiindu-se). ♦ A se subția. 2. Tranz. A prelungi, a întinde. – După fr. allonger.

ALUNGÍ, alungesc, vb. IV. 1. Refl. A se mări în lungime, a se lungi, a se întinde (subțiindu-se). ♦ A se subția. 2. Tranz. A prelungi, a întinde. – După fr. allonger.

alungá [At: DOSOFTEI, ap. HEM 960 / V: (înv) l- / Pzi: alung / E: lat *al-longare] 1-2 vtr A (se) fugări. 3 vr (Fig) A se succeda. 4 vr A se repezi după... 5 vtr A goni. 6 vt (Îe) A ~ (pe cineva) din țară A expulza. 7 vr (D. vite) A fi în rut. 8 vtr A îndepărta. 9 vt (Fig) A elimina.

lungi [At: CORESI, EV. 401/20 / Pzi: ~ngesc / E: lung] 1-2 vtr A (se) face mai lung (1). 3 vr (Pop; îe) A i se ~ cureaua A i se mări averea. 4 vr (Pop; îe) A i se ~ (cuiva) mațul (sau urechile) (de foame) A fi foarte flămând. 5 vr (Pop; îe) A i se ~ (cuiva) nasul A se obrăznici. 6 vr (Pop; îe) A i se ~ (cuiva) ochii (sau căutarea) a drum A fi dornic de a pleca departe. 7 vt (Pop; îe) A ~ pasul A se grăbi. 8 vt (Înv; fig) A descrie amănunțit. 9 vr (Fam; d. ființe) A crește în înălțime Si: a se înălța. 10-11 vtr (D. mâncăruri, lichide) A (se) dilua, pentru a mări cantitatea. 12-13 vtr A (se) prelungi. 14-15 vt (Pop; îe) A (nu) ~ vorba A (nu) vorbi mai mult decât trebuie. 16 vi (Înv) A continua (1). 17-18 vir (Înv) A (se) amâna ceva. 19 vt (Înv) A avea origine îndepărtată. 20 vr (Fam) A se întinde pe ceva Si: a se culca.

ALUNGÁ, alúng, vb. I. Tranz. 1. (Adesea fig.) A sili pe cineva să părăsească un loc; a goni, a izgoni. 2. A se lua, a alerga după...; a fugări, a urmări. – Lat. *allongare (< longus).

ALUNGÁ, alúng, vb. I. Tranz. 1. (Adesea fig.) A sili pe cineva să părăsească un loc; a goni, a izgoni. 2. A se lua, a alerga după...; a fugări, a urmări. – Lat. *allongare (< longus).

LUNGÍ, lungesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) face mai lung; a (se) întinde în lungime. ◊ Expr. (Refl.) A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând. A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe). A i se lungi (cuiva) nasul = a se obrăznici. (Tranz.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi. ♦ Refl. (Fam.) A se înălța, a crește în înălțime. 2. Refl. (Fam.) A se întinde pe ceva; a se culca. 3. Tranz. A subția, a dilua (o mâncare, o băutură) pentru a mări cantitatea. 4. Tranz. și refl. A face să dureze sau a dura (mai) mult; a (se) mări, a (se) prelungi. ◊ Expr. (Tranz.) A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult decât trebuie, a (nu) lungi discuția. – Din lung.

LUNGÍ, lungesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) face mai lung; a (se) întinde. ◊ Expr. (Refl.) A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând. A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe). A i se lungi (cuiva) nasul = a se obrăznici. (Tranz.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi. ♦ Refl. (Fam.) A se înălța, a crește în înălțime. 2. Refl. (Fam.) A se întinde pe ceva; a se culca. 3. Tranz. A subția, a dilua (o mâncare, o băutură) pentru a mări cantitatea. 4. Tranz. și refl. A face să dureze sau a dura (mai) mult; a (se) mări, a (se) prelungi. ◊ Expr. (Tranz.) A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult decât trebuie, a (nu) lungi discuția. – Din lung.

ALUNGÁ, alúng, vb. I. Tranz. 1. A sili (pe cineva) să părăsească un loc, a goni, a îndepărta, a înlătura. M-alungați cu pietre ca pe cîine. BENIUC, V. 86. Uncheșul meu a alungat o viespe care-l bîzîia. SADOVEANU, N. F. 178. Alungă cioară cu perja-n gură tocmai dincolo, peste hotar. CREANGĂ, A. 72. ◊ Fig. Alungă mîhnirea ta... nu ai de ce fi supărat. CREANGĂ, P. 189. [Luceafărul] lucește c-un amor nespus Durerea să-mi alunge. EMINESCU, O. I 175. Sufletu-mi în taină șoptind inimii tale... Va alunga din ochii-ți oricare negri nori. ALECSANDRI, P. I 139 2. A alerga după..., a se lua după..., a goni din urmă, a urmări, a fugări. Vede ieșind dintr-o pădure... cele șepte iepe alungate de un roi nemărginit de țînțari. EMINESCU, N. 20. Zi de vară cît de lungă Vînătorul o alungă [pe căprioară]. ALECSANDRI, P. II 90. Iată pădurea unde alungam mierle. RUSSO, O. 120. Un dulce copilaș... alungă-un fluturaș. ALECSANDRI, P. P. 36. ◊ Fig. Cînd ne-am oprit, lumina alunga aburii peste oglinzile luminișurilor. SADOVEANU, N. F. 61. ◊ Refl. Nu te-a mai putea ajunge, măcar să se alunge el cît și cît după tine. SBIERA, P. 56. E un lup ce se alungă după prada-i Spăimîntată. ALECSANDRI, P. A. 115. ♦ Refl.reciproc. A se fugări unul pe altul. Patru surori gemene Scapără din cremene. Toată ziua se alungă Și nu-i chip să se ajungă (Roțile căruței). SADOVEANU, P. C. 8. Cît mi-a fost mie de drag... Să văd codrul plin de-areți Și cîrlanii cum s-alungă. COȘBUC, P. II 167. ◊ Fig. Domoale valuri se alungă, Recad cu spume argintii. POEZ. N. 265. Printr-un văzduh posomorît s-alungă nouri spulberați... de furtună. SADOVEANU, N. F. 26. Șoaptele curtenilor se alungau iute prin toate colțurile ca niște gîngănii veninoase. SADOVEANU, N. P. 27. Urlete de bătălie s-alungau după olaltă. EMINESCU, O. I 144.

LUNGÍ, lungesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre lucruri) A se face mai lung; a se întinde (ocupînd un spațiu mai mare). În dreapta se lungea un petic mare de pădure. DUMITRIU, N. 119. ◊ (Tranz. în expr.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi. Lupul... lungi pasul lupește. ISPIRESCU, L. 79. ♦ (Despre ființe sau părți ale corpului) A se face mai lung, a se întinde în sus; a se înălța. Așa se deșira și se lungea de grozav de ajungea cu mîna la lună. CREANGĂ, P. 245. Baba se smulse... lungindu-se slabă și mare pînă-n nori. EMINESCU, N. 10. ◊ Expr. A i se lungi (cuiva) urechile de foame = a fi foarte flămînd. El mănîncă cît un casier, și noi... Ian privește, mi s-au lungit urechile de foame. ALECSANDRI, T. I 440. A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a privi cu tristețe în gol, dornic de a pleca departe. De-abia îngăima cîte-o vorbă... și iar cădea pe gînduri, și ochii largi i se lungeau a drum. VLAHUȚĂ, N. 12. ◊ Tranz. Boii trăgeau înainte, clătinînd din cap și cu nările aburinde, și-și lungeau gîturile în jug. DUMITRIU, N. 87. 2. Refl. A se întinde pe jos, pe un pat etc.; a se culca. Așezai șaua la rădăcina unui brad, așternui mantaua, mă lungii cu fața-n sus și mă hotărîi să-mi închipui că nu mi-e foame. HOGAȘ, M. N. 110. Abia se lungi în pat și gîndurile începură, întîi blînde, prietenoase, ș-apoi îndoielnice, posomorîte. DELAVRANCEA, H. TUD. 20. 3. Tranz. (Cu privire la mîncări și băuturi) A subția cu apă, a dilua. A lungit supa. 4. Tranz. (Cu privire la diviziuni ale timpului, la fapte sau acțiuni care durează) A face mai lung, a prelungi, a face să dureze. În zadar, urgie crudă, lungești noaptea-ntunecoasă. ALECSANDRI, P. III 22. ◊ Expr. (Mai ales la forma negativă) A lungi vorba = a întinde vorba, a vorbi mai mult decît trebuie. Ce să mai lungim vorba? Îl îngriji ca pe lumina ochilor lui. ISPIRESCU, L. 235. Străjerul, știind porunca, nu mai lungește vorba. CREANGĂ, P. 80. Iaca leneșii!... – Hai, nu mai lungiți vorba și vă porniți acu-ndată la lemne. ALECSANDRI, T. I 262.

ALUNGÁ, alúng, vb. I. Tranz. 1. (Adesea fig.) A sili pe cineva să părăsească un loc; a goni, a îndepărta. Spune o vorbă grea, bate-mă, alungă-mă, mă duc! (SADOVEANU). 2. A se lua, a alerga după...; a urmări, a fugări. Un dulce copilaș... alungă un fluturaș (ALECSANDRI). – Lat. *allongare.

A ALUNGÁ alúng tranz. 1) (ființe) A forța să plece (în altă parte); a da afară; a fugări; a goni; a izgoni. 2) (ființe) A face să părăsească un loc, urmărind. 3) fig. (gânduri, stări sufletești etc.) A da la o parte; a înlătura. /<lat. allongare

A LUNGÍ ~ésc tranz. 1) A face să se lungească. * ~ pasul a merge mai repede. ~ vorba a vorbi mai mult decât trebuie. A nu ~ vorba a întrerupe discuția. 2) (mâncăruri, băuturi) A dilua cu apă (pentru a mări cantitatea). /Din lung

A SE LUNGÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni (mai) lung; a crește în lungime. * A i se ~ (cuiva) urechile de foame a flămânzi peste măsură. A i se ~ (cuiva) nasul a deveni obraznic. 2) A se prelungi în timp (mai mult decât este necesar); a se întinde. Adunarea s-a ~it. 3) fam. A crește în înălțime; a se înălța; a se ridica. 4) (despre ființe) A se întinde pentru a se odihni sau a dormi; a se culca. /Din lung

alungà v. 1. a goni de tot, a fugări: copilul alungă fluturele; 2. a lua la goană: un lup ce se alungă după prada-i spăimântată AL. [Lat. *ALLONGARE, din LONGUS, lit. a împinge în lung (cf. alerga)].

lungì v. l. a (se) face lung: a lungi masa; fig. a lungi vorba; 2. a se întinde pe jos.

alúng, a v. tr. (lat. allongare = elongare, de la longus, lung). Fugăresc: copilu alungă fluturiĭ. Exclud: a fost alungat din sală. V. refl. Mă ĭaŭ la goană: copiiĭ se alungă uniĭ pe alțiĭ, lupiĭ se alungă după pradă.

lungésc v. tr. (d. lung). Fac lung, întind: a lungi o bucată de pele. Trîntesc, întind pe pămînt: hoțu fu lungit la pămînt și bătut. Fig. Prelungesc în timp: a lungi vorba, prînzu. V. refl. Mă fac lung, mă întind: guma se lungește cînd o tragĭ. Mă tolănesc: leneșu se lungise la umbră. Fig. Mă prelungesc în timp: vorba s’a lungit pînă în seară.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alungí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. alungésc, imperf. 3 sg. alungeá; conj. prez. 3 să alungeáscă

arată toate definițiile

Intrare: alungi
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alungi
  • alungire
  • alungit
  • alungitu‑
  • alungind
  • alungindu‑
singular plural
  • alungește
  • alungiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • alungesc
(să)
  • alungesc
  • alungeam
  • alungii
  • alungisem
a II-a (tu)
  • alungești
(să)
  • alungești
  • alungeai
  • alungiși
  • alungiseși
a III-a (el, ea)
  • alungește
(să)
  • alungească
  • alungea
  • alungi
  • alungise
plural I (noi)
  • alungim
(să)
  • alungim
  • alungeam
  • alungirăm
  • alungiserăm
  • alungisem
a II-a (voi)
  • alungiți
(să)
  • alungiți
  • alungeați
  • alungirăți
  • alungiserăți
  • alungiseți
a III-a (ei, ele)
  • alungesc
(să)
  • alungească
  • alungeau
  • alungi
  • alungiseră
Intrare: alunga
verb (VT13)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alunga
  • alungare
  • alungat
  • alungatu‑
  • alungând
  • alungându‑
singular plural
  • alungă
  • alungați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • alung
(să)
  • alung
  • alungam
  • alungai
  • alungasem
a II-a (tu)
  • alungi
(să)
  • alungi
  • alungai
  • alungași
  • alungaseși
a III-a (el, ea)
  • alungă
(să)
  • alunge
  • alunga
  • alungă
  • alungase
plural I (noi)
  • alungăm
(să)
  • alungăm
  • alungam
  • alungarăm
  • alungaserăm
  • alungasem
a II-a (voi)
  • alungați
(să)
  • alungați
  • alungați
  • alungarăți
  • alungaserăți
  • alungaseți
a III-a (ei, ele)
  • alungă
(să)
  • alunge
  • alungau
  • alunga
  • alungaseră
verb (VT13)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lunga
  • lungare
  • lungat
  • lungatu‑
  • lungând
  • lungându‑
singular plural
  • lungă
  • lungați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lung
(să)
  • lung
  • lungam
  • lungai
  • lungasem
a II-a (tu)
  • lungi
(să)
  • lungi
  • lungai
  • lungași
  • lungaseși
a III-a (el, ea)
  • lungă
(să)
  • lunge
  • lunga
  • lungă
  • lungase
plural I (noi)
  • lungăm
(să)
  • lungăm
  • lungam
  • lungarăm
  • lungaserăm
  • lungasem
a II-a (voi)
  • lungați
(să)
  • lungați
  • lungați
  • lungarăți
  • lungaserăți
  • lungaseți
a III-a (ei, ele)
  • lungă
(să)
  • lunge
  • lungau
  • lunga
  • lungaseră
Intrare: lungi
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lungi
  • lungire
  • lungit
  • lungitu‑
  • lungind
  • lungindu‑
singular plural
  • lungește
  • lungiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lungesc
(să)
  • lungesc
  • lungeam
  • lungii
  • lungisem
a II-a (tu)
  • lungești
(să)
  • lungești
  • lungeai
  • lungiși
  • lungiseși
a III-a (el, ea)
  • lungește
(să)
  • lungească
  • lungea
  • lungi
  • lungise
plural I (noi)
  • lungim
(să)
  • lungim
  • lungeam
  • lungirăm
  • lungiserăm
  • lungisem
a II-a (voi)
  • lungiți
(să)
  • lungiți
  • lungeați
  • lungirăți
  • lungiserăți
  • lungiseți
a III-a (ei, ele)
  • lungesc
(să)
  • lungească
  • lungeau
  • lungi
  • lungiseră
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alungi
  • alungire
  • alungit
  • alungitu‑
  • alungind
  • alungindu‑
singular plural
  • alungește
  • alungiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • alungesc
(să)
  • alungesc
  • alungeam
  • alungii
  • alungisem
a II-a (tu)
  • alungești
(să)
  • alungești
  • alungeai
  • alungiși
  • alungiseși
a III-a (el, ea)
  • alungește
(să)
  • alungească
  • alungea
  • alungi
  • alungise
plural I (noi)
  • alungim
(să)
  • alungim
  • alungeam
  • alungirăm
  • alungiserăm
  • alungisem
a II-a (voi)
  • alungiți
(să)
  • alungiți
  • alungeați
  • alungirăți
  • alungiserăți
  • alungiseți
a III-a (ei, ele)
  • alungesc
(să)
  • alungească
  • alungeau
  • alungi
  • alungiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

alungi

etimologie:

alunga lunga

  • 1. adesea figurat A sili pe cineva să părăsească un loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: goni izgoni îndepărta înlătura 6 exemple
    exemple
    • M-alungați cu pietre ca pe cîine. BENIUC, V. 86.
      surse: DLRLC
    • Uncheșul meu a alungat o viespe care-l bîzîia. SADOVEANU, N. F. 178.
      surse: DLRLC
    • Alungă cioara cu perja-n gură tocmai dincolo, peste hotar. CREANGĂ, A. 72.
      surse: DLRLC
    • figurat Alungă mîhnirea ta... nu ai de ce fi supărat. CREANGĂ, P. 189.
      surse: DLRLC
    • figurat [Luceafărul] lucește c-un amor nespus Durerea să-mi alunge. EMINESCU, O. I 175.
      surse: DLRLC
    • figurat Sufletu-mi în taină șoptind inimii tale... Va alunga din ochii-ți oricare negri nori. ALECSANDRI, P. I 139,
      surse: DLRLC
  • 2. A se lua, a alerga după...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fugări urmări 7 exemple
    exemple
    • Vede ieșind dintr-o pădure... cele șepte iepe alungate de un roi nemărginit de țînțari. EMINESCU, N. 20.
      surse: DLRLC
    • Zi de vară cît de lungă Vînătorul o alungă [pe căprioară]. ALECSANDRI, P. II 90.
      surse: DLRLC
    • Iată pădurea unde alungam mierle. RUSSO, O. 120.
      surse: DLRLC
    • Un dulce copilaș... alungă-un fluturaș. ALECSANDRI, P. P. 36.
      surse: DLRLC
    • figurat Cînd ne-am oprit, lumina alunga aburii peste oglinzile luminișurilor. SADOVEANU, N. F. 61.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Nu te-a mai putea ajunge, măcar să se alunge el cît și cît după tine. SBIERA, P. 56.
      surse: DLRLC
    • reflexiv E un lup ce se alungă după prada-i spăimîntată. ALECSANDRI, P. A. 115.
      surse: DLRLC
    • 2.1. reflexiv reciproc A se fugări unul pe altul.
      surse: DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Patru surori gemene Scapără din cremene. Toată ziua se alungă Și nu-i chip să se ajungă (Roțile căruței). SADOVEANU, P. C. 8.
        surse: DLRLC
      • Cît mi-a fost mie de drag... Să văd codrul plin de-areți Și cîrlanii cum s-alungă. COȘBUC, P. II 167.
        surse: DLRLC
      • figurat Domoale valuri se alungă, Recad cu spume argintii. POEZ. N. 265.
        surse: DLRLC
      • figurat Printr-un văzduh posomorît s-alungă nouri spulberați... de furtună. SADOVEANU, N. F. 26.
        surse: DLRLC
      • figurat Șoaptele curtenilor se alungau iute prin toate colțurile ca niște gîngănii veninoase. SADOVEANU, N. P. 27.
        surse: DLRLC
      • figurat Urlete de bătălie s-alungau după olaltă. EMINESCU, O. I 144.
        surse: DLRLC

etimologie:

lungi alungi

  • 1. reflexiv tranzitiv A (se) face mai lung; a (se) întinde în lungime.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întinde antonime: micșora scurta 2 exemple
    exemple
    • În dreapta se lungea un petic mare de pădure. DUMITRIU, N. 119.
      surse: DLRLC
    • Boii trăgeau înainte, clătinînd din cap și cu nările aburinde, și-și lungeau gîturile în jug. DUMITRIU, N. 87.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie reflexiv A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • El mănîncă cît un casier, și noi... Ian privește, mi s-au lungit urechile de foame. ALECSANDRI, T. I 440.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • De-abia îngăima cîte-o vorbă... și iar cădea pe gînduri, și ochii largi i se lungeau a drum. VLAHUȚĂ, N. 12.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A i se lungi (cuiva) nasul = a se obrăznici.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: obrăznici
    • 1.4. expresie tranzitiv A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: grăbi un exemplu
      exemple
      • Lupul... lungi pasul lupește. ISPIRESCU, L. 79.
        surse: DLRLC
    • 1.5. reflexiv familiar A se înălța, a crește în înălțime.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înălța 2 exemple
      exemple
      • Așa se deșira și se lungea de grozav de ajungea cu mîna la lună. CREANGĂ, P. 245.
        surse: DLRLC
      • Baba se smulse... lungindu-se slabă și mare pînă-n nori. EMINESCU, N. 10.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv familiar A se întinde pe ceva; a se culca.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: culca întinde 2 exemple
    exemple
    • Așezai șaua la rădăcina unui brad, așternui mantaua, mă lungii cu fața-n sus și mă hotărîi să-mi închipui că nu mi-e foame. HOGAȘ, M. N. 110.
      surse: DLRLC
    • Abia se lungi în pat și gîndurile începură, întîi blînde, prietenoase, ș-apoi îndoielnice, posomorîte. DELAVRANCEA, H. TUD. 20.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A subția, a dilua (o mâncare, o băutură) pentru a mări cantitatea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dilua un exemplu
    exemple
    • A lungi supa.
      surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv reflexiv A face să dureze sau a dura (mai) mult; a (se) mări, a (se) prelungi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mări prelungi un exemplu
    exemple
    • În zadar, urgie crudă, lungești noaptea-ntunecoasă. ALECSANDRI, P. III 22.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie tranzitiv A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult decât trebuie, a (nu) lungi discuția.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ce să mai lungim vorba? Îl îngriji ca pe lumina ochilor lui. ISPIRESCU, L. 235.
        surse: DLRLC
      • Străjerul, știind porunca, nu mai lungește vorba. CREANGĂ, P. 80.
        surse: DLRLC
      • Iaca leneșii!... – Hai, nu mai lungiți vorba și vă porniți acu-ndată la lemne. ALECSANDRI, T. I 262.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • lung
    surse: DEX '09 DEX '98