2 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

adaptare sf [At: MAIORESCU, CR. I, 138 / Pl: ~tări / E: adapta] 1 Potrivire Si: acomodare. 2 (Blg; îs) ~ la mediu Capacitate a organismelor vii de a se modifica în raport cu schimbările condițiilor de viață.

ADAPTÁRE, adaptări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) adapta și rezultatul ei; (concr.) lucru modificat, ajustat; adaptație. 2. (Biol.) Proces de modificare a organismelor vii, în urma căruia rezultă o corelare a structurii morfologice și a funcțiunilor fiziologice ale viețuitoarelor în raport cu mediul înconjurător. 3. (În sintagma) Adaptare literară = dramatizare, ecranizare etc. a unui text literar, în vederea reprezentării lui pe scenă, la radio, într-un film. – V. adapta.

ADAPTÁRE, adaptări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) adapta și rezultatul ei; (concr.) lucru modificat, ajustat; adaptație. 2. (Biol.) Proces de modificare a organismelor vii, în urma căruia rezultă o corelare a structurii morfologice și a funcțiunilor fiziologice ale viețuitoarelor în raport cu mediul înconjurător. 3. (În sintagma) Adaptare literară = dramatizare, ecranizare etc. a unui text literar, în vederea reprezentării lui pe scenă, la radio, într-un film. – V. adapta.

ADAPTÁRE, adaptări, s. f. Acțiunea de a (se) adapta și rezultatul ei. 1. Modificare, transformare a unui lucru, pentru a-l face să corespundă unor anumite cerințe. ◊ (Concretizat) Adaptare radiofonică. Adaptare muzicală. Adaptare scenică. ♦ Ajustare a unui lucru pentru a-l aplica la altul; potrivire. 2. (Adesea determinat prin «la mediu») Deprindere, a organismelor, a organelor, a simțurilor etc. cu condițiile mediului înconjurător. ◊ Adaptarea ochiului = proprietatea pe care o are ochiul de a-și potrivi sensibilitatea funcțională după cum se schimbă intensitatea luminii.

ADAPTÁRE, adaptări, s. f. Acțiunea de a (se) adapta și rezultatul ei; modificare, ajustare, transformare a unui lucru; (concr.) lucru modificat, ajustat. ♦ Acomodare a organismelor, a simțurilor etc. la mediul înconjurător.

ADAPTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) adapta și rezultatul ei; adaptație; modificare ajustare; (concr.) lucru ajustat. ♦ acomodare a organismelor, a simțurilor etc. la mediul înconjurător. ♦ Prelucrare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică sau cinematografică a unei idei sau a unei opere literare. [Pl. -tări. / < adapta].

ADAPTÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) adapta; adaptație. 2. modificare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică, radiofonică sau cinematografică a unei opere literare. (< adapta)

adapta [At: MAIORESCU, CR. II, 125 / Pzi: ~tez / E: fr adapter, lat adaptare] 1 vt A transforma pentru a face să se potrivească. 2-3 vtr A se acomoda. 4 vr (Blg) A se transforma pentru a rezista condițiilor de mediu.

ADAPTÁ, adaptez, vb. I. 1. Tranz. A transforma pentru a corespunde anumitor cerințe; a face potrivit pentru întrebuințare în anumite împrejurări; a face să se potrivească. 2. Tranz. și refl. (Biol.) A (se) transforma prin adaptare (2). 3. Refl. și tranz. A (se) acomoda, a (se) deprinde, a (se) obișnui. – Din fr. adapter, lat. adaptare.

ADAPTÁ, adaptez, vb. I. 1. Tranz. A transforma pentru a corespunde anumitor cerințe; a face potrivit pentru întrebuințare în anumite împrejurări; a face să se potrivească. 2. Tranz. și refl. (Biol.) A (se) transforma prin adaptare (2). 3. Refl. și tranz. A (se) acomoda, a (se) deprinde, a (se) obișnui. – Din fr. adapter, lat. adaptare.

ADAPTÁ, adaptez, vb. I. 1. Tranz. (De obicei cu determinări introduse prin prep. «la») A transforma, a modifica pentru a corespunde unor anumite cerințe; a face bun pentru întrebuințare în anumite împrejurări. O dată cu terminarea victorioasă a războiului antihitlerist, întreprinderi din acest sector industrial [al industriei metalurgice], afectate aproape în întregime producției de război s-au văzut mai mult decît oricare altă ramură industrială în fața necesității de a-și adapta utilajul la nevoi noi și de a începe fabricația de noi produse. GHEORGHIU-DEJ, Art. CUV. 47 ◊ A face să se potrivească, să corespundă; a potrivi. Diversele procedee întrebuințate de d. Sadoveanu în transfigurările din această bucată [«Dumbrava minunată»] sînt adaptate perfect la scop. IBRĂILEANU, S. 14. ◊ (Cu privire la piese mecanice izolate) A ajusta, potrivind la un tot; a monta. Vom adapta un difuzor nou la aparatul de radio. 2. Refl. A se obișnui cu ceva, a se acomoda. Animalele și plantele care trăiesc permanent în tundră au fost nevoite să se adapteze la condiții foarte aspre de existență. GEOGRAFIA FIZ. 36.

ADAPTÁ, adaptez, vb. I. 1. Tranz. A transforma pentru a corespunde anumitor cerințe; a face potrivit pentru întrebuințare în anumite împrejurări; a face să se potrivească. ♦ A ajusta o piesă la un tot; a monta. 2. Refl. A se acomoda. – Fr. adapter (lat. lit. adaptare).

ADAPTÁ vb. I. 1. tr. A transforma, a potrivi pentru a corespunde anumitor condiții, împrejurări etc. ♦ A ajusta, a potrivi. 2. refl. A se obișnui, a se deprinde. [< fr. adapter, cf. lat. adaptare].

ADAPTÁ vb. I. tr. a transforma pentru a corespunde anumitor condiții. II. tr., refl. a (se) acomoda. (< fr. adapter, lat. adaptare)

A SE ADAPTÁ mă ~éz intranz. 1) (despre plante, animale) A se obișnui cu climatul nou; a se aclimatiza; a se acomoda. 2) (despre persoane) A se obișnui cu noi condiții de viață; a se acomoda; a se aclimatiza. /<fr. adapter, lat. adaptare

A ADAPTÁ ~éz tranz. 1) A face să se potrivească; a potrivi. 2) (opere literare) A transpune dintr-un gen în altul. 3) A face să se adapteze. /<fr. adapter, lat. adaptare

adaptà v. 1. a potrivi un lucru cu altul; 2. fig. a întrebuința potrivit cu destinațiunea sa.

*adaptațiúne f. (lat. adaptátio, -ónis). Acțiune de a adapta. – Și -áție, dar ob. -áre.

*adaptéz v. tr. (lat. adaptare, d. aptus, apt, potrivit). Ajustez, potrivesc: adaptez un cadru. Fig. Deprind, obișnuĭesc, acomodez: nevoĭa l-a adaptat la mediŭ, animalele s’aŭ adaptat climeĭ în care aŭ trăit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

adaptáre s. f., g.-d. art. adaptắrii; pl. adaptắri

adaptáre s. f., g.-d. art. adaptării; pl. adaptări

adaptá (a ~) vb., ind. prez. 3 adapteáză

arată toate definițiile

Intrare: adaptare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adaptare
  • adaptarea
plural
  • adaptări
  • adaptările
genitiv-dativ singular
  • adaptări
  • adaptării
plural
  • adaptări
  • adaptărilor
vocativ singular
plural
Intrare: adapta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adapta
  • adaptare
  • adaptat
  • adaptatu‑
  • adaptând
  • adaptându‑
singular plural
  • adaptea
  • adaptați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adaptez
(să)
  • adaptez
  • adaptam
  • adaptai
  • adaptasem
a II-a (tu)
  • adaptezi
(să)
  • adaptezi
  • adaptai
  • adaptași
  • adaptaseși
a III-a (el, ea)
  • adaptea
(să)
  • adapteze
  • adapta
  • adaptă
  • adaptase
plural I (noi)
  • adaptăm
(să)
  • adaptăm
  • adaptam
  • adaptarăm
  • adaptaserăm
  • adaptasem
a II-a (voi)
  • adaptați
(să)
  • adaptați
  • adaptați
  • adaptarăți
  • adaptaserăți
  • adaptaseți
a III-a (ei, ele)
  • adaptea
(să)
  • adapteze
  • adaptau
  • adapta
  • adaptaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

adaptare

  • 1. Acțiunea de a (se) adapta și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Modificare, transformare a unui lucru, pentru a-l face să corespundă unor anumite cerințe.
      surse: DLRLC sinonime: modificare transformare
      • 1.1.1. Ajustare a unui lucru pentru a-l aplica la altul.
        surse: DLRLC sinonime: potrivire
    • 1.2. concretizat Lucru modificat, ajustat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: adaptație un exemplu
      exemple
      • Adaptare radiofonică. Adaptare muzicală. Adaptare scenică.
        surse: DLRLC
  • 2. biologie Proces de modificare a organismelor vii, în urma căruia rezultă o corelare a structurii morfologice și a funcțiunilor fiziologice ale viețuitoarelor în raport cu mediul înconjurător.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 2.1. Adaptarea ochiului = proprietatea pe care o are ochiul de a-și potrivi sensibilitatea funcțională după cum se schimbă intensitatea luminii.
      surse: DLRLC
  • 3. Prelucrare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică sau cinematografică a unei idei sau a unei opere literare.
    surse: DN
    • 3.1. (în) sintagmă Adaptare literară = dramatizare, ecranizare etc. a unui text literar, în vederea reprezentării lui pe scenă, la radio, într-un film.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi adapta
    surse: DEX '98 DEX '09

adapta

  • 1. tranzitiv A transforma pentru a corespunde anumitor cerințe; a face potrivit pentru întrebuințare în anumite împrejurări; a face să se potrivească.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: modifica potrivi transforma 2 exemple
    exemple
    • O dată cu terminarea victorioasă a războiului antihitlerist, întreprinderi din acest sector industrial [al industriei metalurgice], afectate aproape în întregime producției de război s-au văzut mai mult decît oricare altă ramură industrială în fața necesității de a-și adapta utilajul la nevoi noi și de a începe fabricația de noi produse. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 47.
      surse: DLRLC
    • Diversele procedee întrebuințate de d. Sadoveanu în transfigurările din această bucată [«Dumbrava minunată»] sînt adaptate perfect la scop. IBRĂILEANU, S. 14.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Cu privire la piese mecanice izolate) A ajusta, potrivind la un tot.
      surse: DLRLC DN sinonime: ajusta monta un exemplu
      exemple
      • Vom adapta un difuzor nou la aparatul de radio.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv biologie A (se) transforma prin adaptare.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. reflexiv tranzitiv A (se) acomoda, a (se) deprinde, a (se) obișnui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: acomoda deprinde obișnui un exemplu
    exemple
    • Animalele și plantele care trăiesc permanent în tundră au fost nevoite să se adapteze la condiții foarte aspre de existență. GEOGRAFIA FIZ. 36.
      surse: DLRLC

etimologie: