3 intrări

40 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FEREÁSTRĂ, ferestre, s. f. 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, al unui vehicul etc. pentru a permite să intre aerul și lumina; ansamblu format dintr-un cadru fix și din cercevele în care se fixează geamuri, montat în deschizătura amintită; ansamblu format de această deschizătură, împreună cu cercevelele care o încadrează și cu geamul fixat în cercevele. ◊ Fereastră oarbă v. orb.Expr. A arunca banii pe fereastră = a cheltui în mod exagerat, a fi risipitor. 2. Loc în care se întâlnește un puț de mină cu o rampă subterană. 3. Fig. (Fam.) Oră liberă intercalată între două ore de curs în programul zilnic al unui profesor sau al unui student. – Lat. fenestra.

FEREÁSTRĂ, ferestre, s. f. 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, al unui vehicul etc. pentru a permite să intre aerul și lumina; ansamblu format dintr-un cadru fix și din cercevele în care se fixează geamuri, montat în deschizătura amintită; ansamblu format de această deschizătură, împreună cu cercevelele care o încadrează și cu geamul fixat în cercevele. ◊ Fereastră oarbă v. orb.Expr. A arunca banii pe fereastră = a cheltui în mod exagerat, a fi risipitor. 2. Loc în care se întâlnește un puț de mină cu o rampă subterană. 3. Fig. (Fam.) Oră liberă intercalată între două ore de curs în programul zilnic al unui profesor sau al unui student. – Lat. fenestra.

FERÍ, feresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) păzi de o primejdie, de o greșeală, de un risc; a (se) apăra. ◊ Absol. (În construcții exclamative) Doamne ferește! Ferească Dumnezeu!Refl. A evita să întâlnească pe cineva, să fie văzut de cineva; a se ascunde; a fugi. 2. Refl. și tranz. A (se) da deoparte, a (se) trage înapoi (pentru a evita ceva). – Et. nec.

FERÍ, feresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) păzi de o primejdie, de o greșeală, de un risc; a (se) apăra. ◊ Absol. (În construcții exclamative) Doamne ferește! Ferească Dumnezeu!Refl. A evita să întâlnească pe cineva, să fie văzut de cineva; a se ascunde; a fugi. 2. Refl. și tranz. A (se) da deoparte, a (se) trage înapoi (pentru a evita ceva). – Et. nec.

-fer1 [At: DN3 / E: it -fero, fr -fère] Element secund de compunere savantă cu semnificația: 1 Care poartă. 2 Care produce.

fereastră sf [At: BIBLIA (1688) 6/1 / V: ~stă (Pl: ~rești, ~reste) / Pl: ~re, (rar) ~ești / E: ml fenestra] 1 Deschizătură de formă regulată în peretele unei clădiri, vehicul etc., pentru a lăsa să intre aerul și lumina. 2 Ansamblu format dintr-un cadru fix și din cercevele în care se fixează geamuri, montat în fereastră (1). 3 Ansamblu format din fereastră (1) împreună cu cercevelele care o încadrează și cu geamul fixat în cercevele. 4 (Îvr; îs) ~ de Soare Foișor. 5 (Îvp) Trecere între două stânci Cf portiță, scară, strungă. 6 (Îe) A arunca banii pe ~ A fi risipitor. 7 (Îae) A cheltui bani pe un lucru nefolositor sau de calitate slabă. 8 Loc în care se întâlnește un puț de mină cu o rampă subterană. 9 (Fam; fig) Oră liberă între orele de curs. 10 (Îs) ~ oarbă Adâncitură în perete de forma unei ferestre (1). 11 Deschidere în peretele unui burlan dintr-o sondă petrolieră, pentru a săpa o gaură deviată. 12 (Fiz) Fantă. 13 Spațiul dintre coloanele unui transformator electric. 14 (Glg; îs) ~ tectonică Apariție la suprafața Pământului a unor formațiuni geologice mai noi între altele mai vechi, datorită eroziunii. 15 (Inf) Zonă rectangulară pe un ecran de vizualizare în care se înscriu informații. 16 (Ast; îs) ~ de lansare Perioadă în care este posibilă sau favorabilă lansarea unei rachete spațiale.

feri1 [At: COD. VOR. 118/11 / Pzi: ~resc / Imt: (Trs; Buc) feri! / E: nct] 1 vt (Înv; c.i. o sărbătoare sau datinile obișnuite la zile anumite) A respecta (cu strictețe). 2 vt (Înv; complementul este o poruncă, un obicei etc.) A se conforma. 3 vt (Înv) A păstra ceva (neatins). 4-5 vtr (Urmat de o complinire introdusă prin pp „de” indicând primejdia) A (se) păzi. 6-7 vtr A (se) apăra. 8 vt A ocroti. 9 vta (Îe) Doamne ferește, Ferească (ferit-a) Dumnezeu (Domnul, Sfântul etc.) Exclamație prin care se invocă un sprijin, un ajutor etc. în fața primejdiei. 10-12 vta (Îae) Exclamație care exprimă surprinderea, opoziția, dezaprobarea. 13 vta (Îae; afirmativ) Foarte tare. 14 vta (Îae; mai ales negativ) Cu nici un preț Si: deloc, nici vorbă. 15 (Îe) A trăi ca Doamne ferește A trăi foarte rău. 16-17 vtr A (se) ascunde. 18 vt (Înv) A cruța (6). 19 vr A evita ceva sau pe cineva. 20 vr A fugi (1). 21-22 vtr (Șfg) A (se) da (iute) deoparte (pentru a evita ceva) Si: a (se) da în lături, a (se) da înapoi, a (se) da din drum, (înv) a se codi. 23 vt (Îrg) A se da la o parte pentru a proteja ceva. 24 vr (Înv) A se adăposti. 25 vr (Înv) A cere protecția cuiva.

FEREÁSTĂ s. f. v. fereastră.

FEREÁSTĂ s. f. v. fereastră.

FEREÁSTRĂ, ferestre, s. f. 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, al unui vehicul etc. pentru a permite să intre aerul și lumina; ansamblu format dintr-un cadru fix (v. toc) și din cercevele în care se fixează geamuri; ansamblu format din această deschizătură împreună cu cercevelele care o încadrează și cu sticla fixată în cercevele. V. geam. Dinlăuntru licărea prin fereastra, jumătate de sticlă, jumătate de hîrtie, o lumină slabă spre afară HOGAȘ, M. N. 77. Așa, ca o poveste, pribeagă și măiastră, Cumplitul vînt de iarnă îmi cîntă la fereastră. DEMETRESCU, O. 59. Acea casă n-avea nici fereastră, nici ușă. ISPIRESCU, L. 59. Gerul vine de la munte, la fereastră se oprește. ALECSANDRI, P. A. 113. ◊ Fereastră oarbă = adîncitură în perete, avînd forma unei ferestre și constituind un motiv arhitectonic. ◊ Expr. A arunca banii pe fereastră = a cheltui fără socoteală, a fi risipitor. 2. Locul în care se întîlnește un puț de mină cu o rampă subterană. 3. Fig. (Familiar) Oră neocupată din programul zilnic al unui profesor sau al unui student, intercalată între două ore de curs. – Variantă: fereástă, fereste și ferești (COȘBUC, P. II 141, CREANGĂ, P. 255, EMINESCU, O. I 130), s. f.

FERÍ, feresc, vb. IV. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. «de» sau exprimate prin propoziții cu verbul la conjunctiv) 1. Tranz. (Cu privire la ființe) A lua sub scutul său, a apăra, a proteja, a păzi de o împrejurare neplăcută, de o greșeală sau de o primejdie, reală sau posibilă. Boul acesta năzdrăvan păzea și ferea cirezile ca să nu le prindă și să nu le mănînce zmeii. SBIERA, P. 188. Aceștia [cîinii] trebuie să fie... cu coama măruntă pe grumaz, nu prea stufoasă, dar îndestulă ca să-i ferească de frig. ODOBESCU, S. III 65. Și te-oi coperi, De foc te-oi feri. ALECSANDRI, P. P. 8. ◊ (Mai ales la conjunctiv, în invocații; popular) Mi că nu va vrea să meargă, iar eu, ferească-mă d-zeu să-l fac cu puterea să se ducă. RETEGANUL, P. I 15. Se încinse o luptă de să te ferească dumnezeu. ISPIRESCU, L. 28. Dumnezeu să te ferească De cutremur și de foc. ALECSANDRI, T. I 127. ◊ Intranz. (La conjunctiv, cu valoare de interjecție). De-abia pot merge caii... lunecă, doamne ferește! ALECSANDRI, T. 306. (Cu valoare de negație) Ferească dumnezeu!... să cuget eu, om bătrîn, la una ca asta! CREANGĂ, P. 83. Ferească dumnezeu, au răspuns căpitanul, de a lua mită de la voi. DRĂGHICI, R. 23. ♦ Refl. A se păzi, a se ascunde, a fugi. Tu mi-ai zis să viu la moară Pe-nsărat... Dar la moară dau de prieteni Și de prieteni mă feresc. COȘBUC, P. I 76. Ea se feri să nu o vază nimeni și fugi, și fugi pînă ce ieși din împărăția tatălui său. ISPIRESCU, L. 308. De agie Eu mă tem și mă feresc. ALECSANDRI, T. I 139. Ferește-te de proști și de nebuni! NEGRUZZI, S. I 248. ◊ Refl. reciproc. Umblau pe uliță... și se fereau unii de alții. DUMITRIU, N. 189. 2. Tranz. (Cu privire la un obiect sau la o persoană) A pune la adăpost; a evita sau a ocoli, pentru a scuti de un risc sau de o primejdie. Moș Chirilă, c-o mînă, își feri mai bine ghioaga, iar cu cealaltă se scărpină în capu-i pleșuv. SADOVEANU, O. VII 32. Își ridică picioarele să le ferească de apă. C. PETRESCU, S. 58. Observînd îndărătnicia copilului, șoferul dădu să-l ferească la dreapta. REBREANU, R. II 32. Îl privi cam mirată și, fără grabă, își feri mîna într-o parte. HOGAȘ, DR. II 143. ♦ (Cu privire la un obiect, o situație etc. care prezintă o primejdie, un risc) A evita, a ocoli cu prudență. O voce se aude strigînd somnoroasă: ferește linia, ferește linia. SEBASTIAN, T. 188. Prin centrul orașului, ferește grupurile de tineri și se uită mereu în urmă. SAHIA, N. 94. ◊ Refl. Șireata de vulpe știe cum să se ferească de mînia ursului. CREANGĂ, O. A. 296. 3. Refl. A se da deoparte, a se trage înapoi. C-un ștergar acoperi masa și se feri la o parte. SADOVEANU, B. 28. Se feri un pas căutîndu-și batista. BART, E. 251. Soarele și luna să feriră din calea ei. RETEGANUL, P. I 40. ◊ Refl. pas. Se face o turtă... și, ferindu-se focul de pe vatră, se pune turta acolo. ȘEZ. V 51. ◊ Tranz. Frunză feri portița într-o latură. CAMILAR, TEM. 29. ◊ Intranz. Agenți în goana cailor treceau strigînd: Feriți... feriți... Și ei abia apucau a se feri. CAMILAR, N. I 8. – Forme gramaticale: imperativ pers. 2 sg. ferește și (regional) féri (CAMILAR, N. I 215, EMINESCU, O. I 164.

FEREÁSTRĂ feréstre f. 1) Deschizătură în pereții unei clădiri sau ai unui vehicul, făcută pentru a lăsa să pătrundă în interior lumina și aerul. 2) Rama împreună cu geamul fixată în această deschizătură. 3) fig. fam. Oră liberă în orar. [G.-D. ferestrei] /<lat. fenestra

A SE FERÍ mă ~ésc intranz. A se da din cale. /<lat. ferire

A FERÍ ~ésc tranz. (ființe, lucruri) A apăra pe toate căile (punând la adăpost); a păzi /<lat. ferire

fereastră f. deschizătură în pereții casei prin care intră lumină și aer. [Lat. FENESTRA].

ferì v. 1. a protege: o feria de lovituri; 2. a prezerva: ferească D-zeu! 3. a se da laoparte spre a evita o lovire: ferește-te! [Origină necunoscută].

fereástră f., pl. ferestre (lat. fĕnĕstra, it. cat. finestra. Milano, pv. fenestra, fr. fenêtre, sp. hiniestra [= ventana]). Deschizătură făcută în părețiĭ caseĭ ca să intre lumina și aeru. A arunca baniĭ pe fereastră, a-ĭ cheltui fără socoteală. – În est fereastă, pl. fereștĭ.

ferésc v. tr. (lat. fĕrire, a lovi?). Apăr, protejez, depărtez de pericul: feresc corabia de stîncĭ. V. refl. Evit, mă păzesc: ferește-te de loviturĭ. Ferească Dumnezeŭ saŭ Doamne, ferește! Dumnezeŭ să apere, Doamne apără; nicĭ de cum (ca protestare): Aĭ fost la cîrcĭumă! – Ferească Dumnezeŭ saŭ Doamne ferește! – Imper. ferește și ferĭ se întrebuințează și ca o prescurtare îld. ferește-te!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fereástră s. f., g.-d. art. feréstrei; pl. feréstre

ferí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferésc, imperf. 3 sg. fereá; conj. prez. 3 să fereáscă

fereástră s. f., g.-d. art. feréstrei; pl. feréstre

ferí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferésc, imperf. 3 sg. fereá; conj. prez. 3 sg. și pl. fereáscă

arată toate definițiile

Intrare: Ferești
Ferești nume propriu
nume propriu (I3)
  • Ferești
Intrare: fereastră
fereastră substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fereastră
  • fereastra
plural
  • ferestre
  • ferestrele
genitiv-dativ singular
  • ferestre
  • ferestrei
plural
  • ferestre
  • ferestrelor
vocativ singular
plural
fereastă1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fereastă
  • fereasta
plural
  • fereste
  • ferestele
genitiv-dativ singular
  • fereste
  • ferestei
plural
  • fereste
  • ferestelor
vocativ singular
plural
fereastă2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fereastă
  • fereasta
plural
  • ferești
  • fereștile
genitiv-dativ singular
  • ferești
  • fereștii
plural
  • ferești
  • fereștilor
vocativ singular
plural
Intrare: feri (vb.)
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • feri
  • ferire
  • ferit
  • feritu‑
  • ferind
  • ferindu‑
singular plural
  • ferește
  • feriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • feresc
(să)
  • feresc
  • feream
  • ferii
  • ferisem
a II-a (tu)
  • ferești
(să)
  • ferești
  • fereai
  • feriși
  • feriseși
a III-a (el, ea)
  • ferește
(să)
  • ferească
  • ferea
  • feri
  • ferise
plural I (noi)
  • ferim
(să)
  • ferim
  • feream
  • ferirăm
  • feriserăm
  • ferisem
a II-a (voi)
  • feriți
(să)
  • feriți
  • fereați
  • ferirăți
  • feriserăți
  • feriseți
a III-a (ei, ele)
  • feresc
(să)
  • ferească
  • fereau
  • feri
  • feriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fereastră fereastă

  • 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, al unui vehicul etc. pentru a permite să intre aerul și lumina; ansamblu format dintr-un cadru fix și din cercevele în care se fixează geamuri, montat în deschizătura amintită; ansamblu format de această deschizătură, împreună cu cercevelele care o încadrează și cu geamul fixat în cercevele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC diminutive: ferestruică attach_file 4 exemple
    exemple
    • Dinlăuntru licărea prin fereastra, jumătate de sticlă, jumătate de hîrtie, o lumină slabă spre afară. HOGAȘ, M. N. 77.
      surse: DLRLC
    • Așa, ca o poveste, pribeagă și măiastră, Cumplitul vînt de iarnă îmi cîntă la fereastră. DEMETRESCU, O. 59.
      surse: DLRLC
    • Acea casă n-avea nici fereastră, nici ușă. ISPIRESCU, L. 59.
      surse: DLRLC
    • Gerul vine de la munte, la fereastră se oprește. ALECSANDRI, P. A. 113.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Fereastră oarbă = adâncitură în perete, având forma unei ferestre și constituind un motiv arhitectonic.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. expresie A arunca banii pe fereastră = a cheltui în mod exagerat, a fi risipitor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Loc în care se întâlnește un puț de mină cu o rampă subterană.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. figurat familiar Oră liberă intercalată între două ore de curs în programul zilnic al unui profesor sau al unui student.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

feri (vb.)

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) păzi de o primejdie, de o greșeală, de un risc; a (se) apăra.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: apăra proteja păzi attach_file 4 exemple
    exemple
    • Boul acesta năzdrăvan păzea și ferea cirezile ca să nu le prindă și să nu le mănînce zmeii. SBIERA, P. 188.
      surse: DLRLC
    • Aceștia [câinii] trebuie să fie... cu coama măruntă pe grumaz, nu prea stufoasă, dar îndestulă ca să-i ferească de frig. ODOBESCU, S. III 65.
      surse: DLRLC
    • Și te-oi coperi, De foc te-oi feri. ALECSANDRI, P. P. 8.
      surse: DLRLC
    • popular Mai ales la conjunctiv, în invocații:
      exemple
      • Mi că nu va vrea să meargă, iar eu, ferească-mă d-zeu să-l fac cu puterea să se ducă. RETEGANUL, P. I 15.
        surse: DLRLC
      • Se încinse o luptă de să te ferească dumnezeu. ISPIRESCU, L. 28.
        surse: DLRLC
      • Dumnezeu să te ferească De cutremur și de foc. ALECSANDRI, T. I 127.
        surse: DLRLC
    • 1.1. absolut Este folosit în construcții exclamative.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Doamne ferește! Ferească Dumnezeu!
        surse: DEX '09
      • De-abia pot merge caii... lunecă, doamne ferește! ALECSANDRI, T. 306.
        surse: DLRLC
      • Cu valoare de negație:
        exemple
        • Ferească dumnezeu!... să cuget eu, om bătrîn, la una ca asta! CREANGĂ, P. 83.
          surse: DLRLC
        • Ferească dumnezeu, au răspuns căpitanul, de a lua mită de la voi. DRĂGHICI, R. 23.
          surse: DLRLC
    • 1.2. reflexiv A evita să întâlnească pe cineva, să fie văzut de cineva; a se ascunde.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ascunde evita fugi attach_file 5 exemple
      exemple
      • Tu mi-ai zis să viu la moară Pe-nsărat... Dar la moară dau de prieteni Și de prieteni mă feresc. COȘBUC, P. I 76.
        surse: DLRLC
      • Ea se feri să nu o vază nimeni și fugi, și fugi pînă ce ieși din împărăția tatălui său. ISPIRESCU, L. 308.
        surse: DLRLC
      • De agie Eu mă tem și mă feresc. ALECSANDRI, T. I 139.
        surse: DLRLC
      • Ferește-te de proști și de nebuni! NEGRUZZI, S. I 248.
        surse: DLRLC
      • reciproc Umblau pe uliță... și se fereau unii de alții. DUMITRIU, N. 189.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv tranzitiv A (se) da deoparte, a (se) trage înapoi (pentru a evita ceva), a ocoli cu prudență.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: evita ocoli attach_file 13 exemple
    exemple
    • Moș Chirilă, c-o mînă, își feri mai bine ghioaga, iar cu cealaltă se scărpină în capu-i pleșuv. SADOVEANU, O. VII 32.
      surse: DLRLC
    • Își ridică picioarele să le ferească de apă. C. PETRESCU, S. 58.
      surse: DLRLC
    • Observînd îndărătnicia copilului, șoferul dădu să-l ferească la dreapta. REBREANU, R. II 32.
      surse: DLRLC
    • Îl privi cam mirată și, fără grabă, își feri mîna într-o parte. HOGAȘ, DR. II 143.
      surse: DLRLC
    • O voce se aude strigînd somnoroasă: ferește linia, ferește linia. SEBASTIAN, T. 188.
      surse: DLRLC
    • Prin centrul orașului, ferește grupurile de tineri și se uită mereu în urmă. SAHIA, N. 94.
      surse: DLRLC
    • Șireata de vulpe știe cum să se ferească de mînia ursului. CREANGĂ, O. A. 296.
      surse: DLRLC
    • C-un ștergar acoperi masa și se feri la o parte. SADOVEANU, B. 28.
      surse: DLRLC
    • Se feri un pas căutîndu-și batista. BART, E. 251.
      surse: DLRLC
    • Soarele și luna să feriră din calea ei. RETEGANUL, P. I 40.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Se face o turtă... și, ferindu-se focul de pe vatră, se pune turta acolo. ȘEZ. V 51.
      surse: DLRLC
    • Frunză feri portița într-o latură. CAMILAR, TEM. 29.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Agenți în goana cailor treceau strigînd: Feriți... feriți... Și ei abia apucau a se feri. CAMILAR, N. I 8.
      surse: DLRLC
  • comentariu regional Forme gramaticale: imperativ persoana a 2-a sg. și: feri.
    surse: DLRLC

etimologie: