3 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împletit1 sn [At: PAMFILE, DUȘM. 117 / Pl: ~uri / E: împleti] 1-9 Împletire (1-9). 10 (Fig) Uneltire. 11 (Rar) Împletire (11).

împletit2, ~ă a [At: BIBLIA (1688) 68/1 / Pl: ~iți, ~e / E: împleti] 1 (D. fire sau mănunchiuri de fire) Așezat împreună cu altele, încrucișat sau înnodat după un anumit sistem. 2 (Fig; d. sentimente, intenții diferite) Amestecat2. 3 (D. păr) Pieptănat în cozi. 4 (D. colaci) Preparat din benzi de aluat, imitând cozile. 5 (D. flori sau alte podoabe) Legat în formă de cunună. 6 (D. coșuri, garduri, obiecte de mobilier) Confecționat din nuiele flexibile. 7 (D. rogojini) Confecționat din fascicule de plante uscate. 8 (D. obiecte de îmbrăcăminte sau de podoabă) Confecționat din fire înnodate, cu ajutorul andrelelor, croșetei sau altor unelte. 9 (D. plante) Care cresc răsucite unele de altele, dese, încurcate. 10 (Fig) Uneltit2. 11 (Rar; d. picioarele dansatorilor) Mișcat repede în timpul dansului.

ÎMPLETÍT1 s. n. Împletire. – V. împleti.

ÎMPLETÍT1 s. n. Împletire. – V. împleti.

ÎMPLETÍT2, -Ă, împletiți, -te, adj. 1. (Despre fire, jurubițe etc.) Reunit, încrucișat cu altele într-un anumit fel; (despre obiecte) lucrat din fire de lână, bumbac, cânepă etc. sau din nuiele, flori etc., dispuse într-un anumit fel. 2. (Despre păr) Strâns în cozi, făcut cozi. 3. (Adesea fig.) Încrucișat, încolăcit. – V. împleti.

ÎMPLETÍT2, -Ă, împletiți, -te, adj. 1. (Despre fire, jurubițe etc.) Reunit, încrucișat cu altele într-un anumit fel; (despre obiecte) lucrat din fire de lână, bumbac, cânepă etc. sau din nuiele, flori etc., dispuse într-un anumit fel. 2. (Despre păr) Strâns în cozi, făcut cozi. 3. (Adesea fig.) Încrucișat, încolăcit. – V. împleti.

ÎMPLETÍT2, -Ă, împletiți, -te, adj. 1. (Despre un obiect) Lucrat din fire de lînă, cînepă etc. sau din nuiele, papură, flori etc. prin împletire; (despre fir, nuia, papură etc.) reunit, îmbinat, încrucișat prin împletire. ◊ Fig. Zaharia Duhu îi asculta cu buzele strînse, cu o bucurie în care se amesteca împletit fir negru de amărăciune. C. PETRESCU, R. DR. 33. 2. (Despre păr) Strîns în cozi, făcut cozi. 3. Încrucișat; încolăcit. Cu brațele-mpletite mai stau și greu răsuflă. BELDICEANU, P. 63. ◊ Fig. Am stat în sara asta amîndoi, Cu gîndul și privirile-mpletite. D. BOTEZ, P. O. 71.

ÎMPLETÍT1 s. n. Împletire. Împletitul ciorapilor.

împleti [At: DOSOFTEI, V. S. 125 / V: (înv) ~pre~, pleti / Pzi: ~tesc / E: în- + vsl плетѫ, плести] 1 vt A așeza împreună mai multe fire sau mănunchiuri de fire, încrucișându-le sau înnodându-le după un anumit sistem. 2-3 vtr (Fig) A (se) amesteca sentimente, intenții etc. diferite. 4 vt A strânge părul în cozi. 5 vt A prepara colacii din benzi de aluat, imitând cozile. 6 vt A lega în formă de cununi flori sau alte ornamente. 7 vt A face din nuiele flexibile coșuri, garduri, obiecte de mobilier. 8 vt A face rogojini din fascicule de plante uscate. 9 vt A confecționa din fire înnodate, din nuiele, din flori etc. diferite obiecte de îmbrăcăminte sau de podoabă, cu ajutorul andrelei, croșetei etc. Si: a croșeta, a tricota. 10 vr (D. plante) A crește dese, încurcate, răsucite unele în jurul altora. 11 vt (Fig; înv) A unelti. 12 vi (Rar) A mișca repede picioarele în timpul dansului. 13 vrr (Fig) A se încrucișa. 14 vrr (Fig) A se îmbina.

ÎMPLETÍ, împletesc, vb. IV. 1. Tranz. A reuni, a împreuna mai multe fire, jurubițe etc. 2. Tranz. A strânge părul în cozi. 3. Tranz. A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; spec. a face o împletitură din fire de lână, de bumbac etc. prin tricotare cu andrele. ♦ A face colaci din bucăți de aluat. 4. Refl. recipr. Fig. A se încrucișa, a se întretăia; a se îmbina. 5. Intranz. (Rar; în expr.) A împleti din picioare = a mișca repede din picioare; a dansa. 6. Tranz. Fig. (Înv.) A unelti, a urzi. – În + pleată (pl. plete).

ÎMPLETÍ, împletesc, vb. IV. 1. Tranz. A reuni, a împreuna mai multe fire, jurubițe etc. 2. Tranz. A strânge părul în cozi. 3. Tranz. A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; spec. a face o împletitură din fire de lână, de bumbac etc. prin tricotare cu andrele. ♦ A face colaci din bucăți de aluat. 4. Refl. recipr. Fig. A se încrucișa, a se întretăia; a se îmbina. 5. Intranz. (Rar; în expr.) A împleti din picioare = a mișca repede din picioare; a dansa. 6. Tranz. Fig. (Înv.) A unelti, a urzi. – În + pleată (pl. plete).

ÎMPLETÍ, împletesc, vb. IV. 1. Tranz. A reuni, a împreuna mai multe fire, jurubițe etc. încrucișîndu-le după un sistem anumit pentru a forma un tot. Moș Nichifor avea o biciușcă de cele de cînepă, împletită de mîna lui. CREANGĂ, P. 107. (Fig.) Deasupra casei un cocor Își împletise cuiburi de lumină. D. BOTEZ, P. O. 134. ◊ Refl. pas. Cercînd ca să vadă de putea să se toarcă sau să se împletească ca inul, au văzut că cercarea lui era nemerită. DRĂGHICI, R. 52. ◊ Refl. Fig. Carnea și sîngele oamenilor se împletesc cu fierul mașinilor, formînd împreună o singură gigantică mașinărie pentru extras cărbunii. BOGZA, V. J. 175. 2. Tranz. A lucra diferite obiecte (o plasă, o dantelă, ciorapi etc.) din fire răsucite sau toarse, dispunîndu-le într-un anumit fel. A împleti mănuși.Avea un comănac sur de lînă împletită cu iglița. SADOVEANU, N. P. 84. ◊ Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «la») Dumitru, în dreptul șopronului, a adormit peste un năvod la care împletea. DAVIDOGLU, O. 15. ♦ A confecționa diferite obiecte din nuiele, flori, papură, paie, mlădițe etc. încrucișate după un sistem anumit. Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. EMINESCU, O. I 216. Iute, iute, copilițe, o ghirlandă-mi împletiți. BOLINTINEANU, O. 319. Te lasă, te lasă, Salcie pletoasă, Să te-apuc cu mîna, Să-mpletesc cununa. ANT. LIT. POP. I 161. ◊ Refl. Fig. Nouri vineți... Se-mpletesc într-o cunună. ALECSANDRI, P. II 123. ♦ (Cu schimbarea complementului) A împodobi cu cununi, ghirlande sau ornamente de flori. Acolo... subt via înflorită, A căria mlădițe cu mirți se mărită Și fruntea și-o-mpletește c-o boltă de lungi flori. ALEXANDRESCU, M. 158. ♦ A forma (colaci) din fîșii de aluat răsucite sau îmbinate în diverse feluri. Suflecă mînice largi Și-mpletește la colaci. ALECSANDRI, P. P. 97. 3. Tranz. (Cu privire la păr) A lega în cozi. Mînile-i mici, ca doi crini albi, încearcă În van a împleti părul de aur. EMINESCU, O. IV 107. Dragă, să te veselești Si cu flori cosița să ți-o împletești. BOLINTINEANU, O. 39. Păru-n flori și-l împletește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 286. ◊ Expr. A împleti cosiță albă v. cosiță. 4. Refl. Fig. A se încrucișa, a se întretăia (unul cu altul). Glasul ei de argint se împletea cu glasul lui de aramă. GALACTION, O. I 214. Glasurile se împleteau, se încurcau și se întreceau. REBREANU, R. II 39. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară. COȘBUC, P. I 191. 5. Intranz. (Neobișnuit, în expr.) A împleti din picioare = a mișca repede din picioare, a dansa. Mata știi să împletești din picioare? ALECSANDRI, T. 446. 6. Tranz. Fig. (Învechit) A urzi, a unelti. Lisandru... împletea un meșteșug ascuns, volnicia patriei să strice. ARHIVA R. I 161.

A ÎMPLETÍ ~ésc tranz. (fire, suvițe de păr, nuiele etc.) A împreuna într-un tot, punând alternativ și într-un anumit mod (pentru a forma o rețea). ~ un năvod. ~ colaci. /în + pleată

A SE ÎMPLETÍ pers. 3 se ~éște intranz. fig. (despre drumuri, linii etc.) A veni din diferite direcții, intersectându-se în mai multe puncte; a se întrețese; a se încrucișa; a se întretăia. Cărările se ~esc. /în + pleată

împletì v. 1. a dispune în formă de plete: a împleti o cosiță albă, a împleti o cunună; 2. a înfășură fire de păr sau de cânepă și a forma un tot: a împleti o funie; 3. a face ochiuri cu iglița sau undreaua: a împleti la ciorapi; 4. fig. a se întrețese: mânia se împletia cu râsul.

împletésc v. tr. (vsl. plesti-pleton, pletati, sîrb. plesti, a împleti. V. pleată). Fac (cu ață, cu sfoară orĭ cu alt-ceva) ochĭurĭ care formează un fel de țesătură compus din fire întortocheate și servindu-mă la această lucrare de igliță, acușor saŭ andrele saŭ și de mîna liberă cînd întrebuințez ramurĭ în loc de fire: a împleti păru din cap, cĭorapĭ, dantelă, o plasă de prins pește, un coș, o pălărie de paĭe ș. a. – Și pletesc (P. P.) – În ultimu timp s’a introdus barbarizmu croșetez și tricotez (d. fr. crochet, acușor, și tricoter, a împleti).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

împletí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împletésc, imperf. 3 sg. împleteá; conj. prez. 3 împleteáscă

împletí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împletésc, imperf. 3 sg. împleteá; conj. prez. 3 sg. și pl. împleteáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMPLETÍT s. v. tricotare.

ÎMPLETÍT adj. v. tricotat.

ÎMPLETIT s. împletire, tricotare, tricotat. (~ unui pulover.)

arată toate definițiile

Intrare: împletit (adj.)
împletit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împletit
  • ‑mpletit
  • împletitul
  • împletitu‑
  • ‑mpletitul
  • ‑mpletitu‑
  • împleti
  • ‑mpleti
  • împletita
  • ‑mpletita
plural
  • împletiți
  • ‑mpletiți
  • împletiții
  • ‑mpletiții
  • împletite
  • ‑mpletite
  • împletitele
  • ‑mpletitele
genitiv-dativ singular
  • împletit
  • ‑mpletit
  • împletitului
  • ‑mpletitului
  • împletite
  • ‑mpletite
  • împletitei
  • ‑mpletitei
plural
  • împletiți
  • ‑mpletiți
  • împletiților
  • ‑mpletiților
  • împletite
  • ‑mpletite
  • împletitelor
  • ‑mpletitelor
vocativ singular
plural
Intrare: împletit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împletit
  • ‑mpletit
  • împletitul
  • împletitu‑
  • ‑mpletitul
  • ‑mpletitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • împletit
  • ‑mpletit
  • împletitului
  • ‑mpletitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: împleti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împleti
  • ‑mpleti
  • împletire
  • ‑mpletire
  • împletit
  • ‑mpletit
  • împletitu‑
  • ‑mpletitu‑
  • împletind
  • ‑mpletind
  • împletindu‑
  • ‑mpletindu‑
singular plural
  • împletește
  • ‑mpletește
  • împletiți
  • ‑mpletiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împletesc
  • ‑mpletesc
(să)
  • împletesc
  • ‑mpletesc
  • împleteam
  • ‑mpleteam
  • împletii
  • ‑mpletii
  • împletisem
  • ‑mpletisem
a II-a (tu)
  • împletești
  • ‑mpletești
(să)
  • împletești
  • ‑mpletești
  • împleteai
  • ‑mpleteai
  • împletiși
  • ‑mpletiși
  • împletiseși
  • ‑mpletiseși
a III-a (el, ea)
  • împletește
  • ‑mpletește
(să)
  • împletească
  • ‑mpletească
  • împletea
  • ‑mpletea
  • împleti
  • ‑mpleti
  • împletise
  • ‑mpletise
plural I (noi)
  • împletim
  • ‑mpletim
(să)
  • împletim
  • ‑mpletim
  • împleteam
  • ‑mpleteam
  • împletirăm
  • ‑mpletirăm
  • împletiserăm
  • ‑mpletiserăm
  • împletisem
  • ‑mpletisem
a II-a (voi)
  • împletiți
  • ‑mpletiți
(să)
  • împletiți
  • ‑mpletiți
  • împleteați
  • ‑mpleteați
  • împletirăți
  • ‑mpletirăți
  • împletiserăți
  • ‑mpletiserăți
  • împletiseți
  • ‑mpletiseți
a III-a (ei, ele)
  • împletesc
  • ‑mpletesc
(să)
  • împletească
  • ‑mpletească
  • împleteau
  • ‑mpleteau
  • împleti
  • ‑mpleti
  • împletiseră
  • ‑mpletiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

împletit (adj.)

  • 1. (Despre fire, jurubițe etc.) Reunit, încrucișat cu altele într-un anumit fel; (despre obiecte) lucrat din fire de lână, bumbac, cânepă etc. sau din nuiele, flori etc., dispuse într-un anumit fel.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: tricotat un exemplu
    exemple
    • figurat Zaharia Duhu îi asculta cu buzele strînse, cu o bucurie în care se amesteca împletit fir negru de amărăciune. C. PETRESCU, R. DR. 33.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre păr) Strâns în cozi, făcut cozi.
    surse: DEX '09 DLRLC antonime: despletit
  • exemple
    • Cu brațele-mpletite mai stau și greu răsuflă. BELDICEANU, P. 63.
      surse: DLRLC
    • figurat Am stat în sara asta amîndoi, Cu gîndul și privirile-mpletite. D. BOTEZ, P. O. 71.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi împleti
    surse: DEX '09 DEX '98

împletit (s.n.)

etimologie:

  • vezi împleti
    surse: DEX '98 DEX '09

împleti împletire împletit

  • 1. tranzitiv A reuni, a împreuna mai multe fire, jurubițe etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: reuni împreuna antonime: despleti 4 exemple
    exemple
    • Moș Nichifor avea o biciușcă de cele de cînepă, împletită de mîna lui. CREANGĂ, P. 107.
      surse: DLRLC
    • figurat Deasupra casei un cocor Își împletise cuiburi de lumină. D. BOTEZ, P. O. 134.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Cercînd ca să vadă de putea să se toarcă sau să se împletească ca inul, au văzut că cercarea lui era nemerită. DRĂGHICI, R. 52.
      surse: DLRLC
    • reflexiv figurat Carnea și sîngele oamenilor se împletesc cu fierul mașinilor, formînd împreună o singură gigantică mașinărie pentru extras cărbunii. BOGZA, V. J. 175.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A strânge părul în cozi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Mînile-i mici, ca doi crini albi, încearcă În van a împleti părul de aur. EMINESCU, O. IV 107.
      surse: DLRLC
    • Dragă, să te veselești Si cu flori cosița să ți-o împletești. BOLINTINEANU, O. 39.
      surse: DLRLC
    • Păru-n flori și-l împletește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 286.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • A împleti mănuși.
      surse: DLRLC
    • Avea un comănac sur de lînă împletită cu iglița. SADOVEANU, N. P. 84.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Dumitru, în dreptul șopronului, a adormit peste un năvod la care împletea. DAVIDOGLU, O. 15.
      surse: DLRLC
    • Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. EMINESCU, O. I 216.
      surse: DLRLC
    • Iute, iute, copilițe, o ghirlandă-mi împletiți. BOLINTINEANU, O. 319.
      surse: DLRLC
    • Te lasă, te lasă, Salcie pletoasă, Să te-apuc cu mîna, Să-mpletesc cununa. ANT. LIT. POP. I 161.
      surse: DLRLC
    • reflexiv figurat Nouri vineți... Se-mpletesc într-o cunună. ALECSANDRI, P. II 123.
      surse: DLRLC
    • 3.1. prin specializare A face o împletitură din fire de lână, de bumbac etc. prin tricotare cu andrele.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: tricota
    • 3.2. A împodobi cu cununi, ghirlande sau ornamente de flori.
      surse: DLRLC sinonime: împodobi un exemplu
      exemple
      • Acolo... subt via înflorită, A căria mlădițe cu mirți se mărită Și fruntea și-o-mpletește c-o boltă de lungi flori. ALEXANDRESCU, M. 158.
        surse: DLRLC
    • 3.3. A face colaci din bucăți de aluat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Suflecă mînice largi Și-mpletește la colaci. ALECSANDRI, P. P. 97.
        surse: DLRLC
  • 4. reflexiv reciproc figurat A se încrucișa, a se întretăia; a se îmbina.
    exemple
    • Glasul ei de argint se împletea cu glasul lui de aramă. GALACTION, O. I 214.
      surse: DLRLC
    • Glasurile se împleteau, se încurcau și se întreceau. REBREANU, R. II 39.
      surse: DLRLC
    • Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară. COȘBUC, P. I 191.
      surse: DLRLC
  • 5. intranzitiv rar expresie A împleti din picioare = a mișca repede din picioare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dansa un exemplu
    exemple
    • Mata știi să împletești din picioare? ALECSANDRI, T. 446.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Lisandru... împletea un meșteșug ascuns, volnicia patriei să strice. ARHIVA R. I 161.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + pleată (plural plete).
    surse: DEX '09 DEX '98