REUNÍ, reunesc, vb. IV. Tranz. A aduna, a strînge laolaltă, a întruni. Hrisant reunea multe însușiri în persoana sa activă și dibace. IORGA, L. I 45.

REUNÍ vb. IV. tr., refl. A (se) aduna, a (se) întruni. [Cf. fr. réunir].

REUNÍ vb. tr., refl. a (se) aduna, a (se) întruni. (< fr. réunir)

A REUNÍ ~ésc tranz. 1) A face să se reunească. 2) A strânge într-un tot; a masa; a îngrămădi. [Sil. re-u-] /<fr. réunir

A SE REUNÍ mă ~ésc intranz. A se uni din nou. [Sil. re-u-] /<fr. réunir

reunì v. a strânge la un loc.

*reunésc v. tr. (d. unesc, după fr. réunir). Adun, strîng, întrunesc: a reuni niște oamenĭ, o societate. V. refl. Mă adun: eĭ s’aŭ reunit la club.

reuní (a ~) (re-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reunésc, imperf. 3 sg. reuneá; conj. prez. 3 să reuneáscă

reuní vb. (sil. re-u-) uni

REUNÍ vb. 1. v. aduna. 2. v. convoca. 3. v. regrupa. 4. v. asambla. 5. v. uni. 6. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) suda, a (se) uni. (Două elemente ale vorbirii se pot ~.) 7. v. agrega. 8. a (se) aduna, a (se) înmănunchea, a (se) strânge. (Și-a ~ versurile într-un volum.) 9. v. conexa. 10. v. unifica.

REUNI vb. 1. a (se) aduna, a (se) întruni, a (se) strînge, (reg.) a (se) întroloca, a (se) soborî, (Olt. și Munt.) a (se) închelba, a (se) închelbăra. (S-au ~ cu toții.) 2. a aduna, a convoca, a întruni, a strînge. (I-a ~ pe toți ai săi.) 3. a (se) regrupa. (Cele două companii s-au ~ dincolo de pădure.) 4. a asambla, a fixa, a îmbina, a împreuna, a monta, a uni. (A ~ elementele componente ale unui sistem.) 5. a (se) îmbina, a (se) împreuna, a (se) lega, a (se) uni. (A ~ elementele într-un tot.) 6. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) suda, a (se) uni. (Două elemente ale vorbirii se pot ~.) 7. (TEHN.) a se agrega, a se lipi, a se uni. 8. a (se) aduna, a (se) înmănunchea, a (se) strînge. (Și-a ~ versurile într-un volum.) 9. a conexa. (~ cele două pricini pentru a da o soluție unică.) 10. a (se) uni, a (se) unifica. (A ~ provinciile într-o singură țară.)