realizare sf [At: BĂLCESCU, M. V. 3 / P: re-a~ / Pl: ~zări / E: realiza] 1 Aducere la îndeplinire Si: împlinire, înfăptuire, (înv) realizație (1). 2 (Ccr; mpl) Lucru realizat. 3 Obținere a ceva Si: reușită (2). 4 Creare a unor opere de artă. 5 Creație artistică. 6 (Ccr) Operă de artă, științifică etc. 7 Izbândă.

REALIZARE, realizări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) realiza și rezultatul ei; îndeplinire, înfăptuire, împlinire. Inima lui se contrase cu violență, căci el înțălese sensul, dar și neputința realizării viselor lui. EMINESCU, N. 71. 2. Lucru realizat, înfăptuire. În realizările naturii orice om e un exemplar unic și inedit. CAMIL PETRESCU, U. N. 111. ♦ Creație, operă. Eminescu aprofundează trecutul istoric, social și cultural, mai ales în ceea ce privește realizările literare ale poporului. BENIUC, P. 27. Literatura, zicea el, trebuie să fie numai estetică și numai realizare artistică. SADOVEANU, E. 173.

REALIZARE s.f. 1. Acțiunea de a (se) realiza și rezultatul ei; înfăptuire. 2. Lucru realizat. 3. Reușită, succes. ♦ Creație. [< realiza].

REALIZARE s. f. 1. acțiunea de a (se) realiza. 2. lucru realizat. ◊ creație, operă de artă, științifică etc. 3. reușită, succes. (< realiza)

REALIZARE ~ări f. 1) v. A REALIZA. 2) Rezultat al unei munci; lucru realizat. [G.-D. realizării; Sil. re-a-] /v. a realiza

REALIZA, realizez, vb. I. Tranz. 1. A aduce (ceva) la îndeplinire, a face să devină real; a atinge (un scop), a înfăptui. 2. Spec. A crea, a plăsmui (o operă de artă). ♦ Refl. (Despre o persoană, mai ales despre un artist) A se dezvolta pe deplin, a se desăvârși, a-și pune în valoare capacitatea de creație. 3. A obține, a dobândi, a câștiga (ceva); a încasa prețurile (la mărfurile vândute). 4. A-și face o idee precisă despre..., a reuși să înțeleagă, să pătrundă înțelesul unui lucru. [Pr.: re-a-] – Din fr. réaliser.

realiza [At: I. GOLESCU, C. / P: re-a~ / S și: ~isa / Pzi: ~zez, (nob): 3 realiză / E: fr réaliser] 1 vt A aduce (ceva) la îndeplinire Si: a îndeplini, a înfăptui, (înv) a obârși. 2 vt A face să devină real (2). 3-4 vrt A (se) materializa. 5 vt A obține ceva. 6 vt (Spc) A crea o operă de artă. 7 vt (Rar; îe) A-și ~ viața A reuși în viață. 8 vr (D. o persoană, mai ales d. un artist) A se dezvolta pe deplin din punct de vedere profesional. 9 vr (D. o persoană, mai ales d. un artist) A-și pune în valoare capacitatea de creație. 10 vt A reuși să pătrundă înțelesul unui lucru. 11 vt A-și face idee precisă despre... 12 vt (Rar) A transforma în bani. 13 vt A încasa prețurile (la mărfurile vândute).

REALIZA, realizez, vb. I. Tranz. 1. A aduce (ceva) la îndeplinire, a face să devină real; a atinge (un scop), a înfăptui. 2. Spec. A crea, a plăsmui o operă de artă. ♦ Refl. (Despre o persoană, mai ales despre un artist) A se dezvolta pe deplin, a se desăvârși, a-și pune în valoare capacitatea de creație. 3. A obține, a dobândi, a câștiga (ceva); a încasa prețurile (la mărfurile vândute). 4. A-și face o idee precisă despre..., a reuși să înțeleagă, să pătrundă înțelesul unui lucru. [Pr.: re-a-] – Din fr. réaliser.

REALIZA, realizez, vb. I. Tranz. 1. A aduce (ceva) la îndeplinire, a face (ca ceva) să devină real; a înfăptui, a îndeplini. Sub conducerea partidului nostru, să realizăm scopul măreț pentru care au luptat și au căzut sute și mii din cei mai buni fii ai poporului nostru – societatea socialistă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 175. În curs de doi ani, principele nostru realiză visul domnilor celor mai mari. HASDEU, I. V. 49. ◊ Absol. Dar nu e capabil să treacă la fapte, să realizeze. SADOVEANU, E. 237. ◊ Refl. Deci mi se schimbă și mie starea și dorința mea se va realiza. SADOVEANU, P. M. 155. Voințele ți se realizează după gîndirea ta. EMINESCU, N. 54. 2. (Cu privire la idei sau opere artistice) A crea, a plăsmui, a întruchipa, a înfăptui. Eroii sînt mai mult ca niște pretexte pentru a putea pune în joc toate sentimentele omenești, și cine se amănunțește prea mult în a-i descrie nu realizează o poemă. MACEDONSKI, O. IV 92. ♦ Refl. (Despre o persoană, mai ales despre un artist) A se dezvolta pe deplin, a se forma, a se desăvîrși; a-și pune în valoare posibilitățile de creație. Și un cap ca ăsta – privește pe Danton – pleacă din lume fără să se realizeze. CAMIL PETRESCU, T. II 620. Să-mi găsesc o posibilitate de existență prin scris și să mă realizez. C. PETRESCU, C. V. 149. 3. A obține, a dobîndi, a cîștiga ceva (ca rezultat al unui schimb sau al unei vînzări). (Refl. pas.) Îndulciți de cîștigurile ce se realizează cu arendășia, nu pot să se lase de a fi și fermieri! I. IONESCU, D. 216.

REALIZA vb. I. tr. 1. A înfăptui, a face ceva. 2. A crea, a plăsmui; a desăvîrși; a întruchipa. ♦ refl. A se dezvolta deplin, a se desăvîrși; a-și pune în valoare capacitățile creatoare. 3. A obține, a cîștiga (ceva). [< fr. réaliser].

REALIZA vb. I. tr. 1. a înfăptui, a face ceva; a-și îndeplini obligațiile, planul etc. 2. a crea, a elabora; a desăvârși; a întruchipa. 3. a obține, a câștiga (ceva). 4. a-și da bine seama, a reuși să înțeleagă. II. refl. a se dezvolta deplin, a se desăvârși; a-și pune în valoare capacitățile creatoare. (< fr. réaliser, /I, 4/ engl. realize)

realiza vb. I ♦ 1. A lucra, a înfăptui, a efectua ◊ „Un grup de cercetători francezi și-a propus construirea unui oraș în miniatură în care toate elementele să fie realizate pe bază de materiale plastice.” Sc. 3 XII 66 p. 4. ◊ „La noi s-a organizat o rețea oncologică și prin intermediul ei se realizează depistarea precoce a celor bolnavi.” Fl. 2 VIII 79 p. 9; v. și construcții-montaj, recuplare. ♦ 2. A produce, a fabrica, a confecționa ◊ „La fabrica de încălțăminte și mase plastice «Victoria» din Timișoara se realizează un variat sortiment de produse.” R.l. 7 XII 66 p. 1; v. și afiș-panou, corelatron, metrol, piesă gigant, relotin, rotisor, terilenă (1960), termocontractabil. ♦ 3. A alcătui, a elabora ◊ „Emisiune concurs realizată de Redacția pentru tineret.” Pr.R.TV 410 VII 71 p. 7; v. și fotodocumentar, pneumoencefalografie. ♦ 4. A stabili ◊ „La Opera din București comuniunea dintre public și scenă se realizează încă de la primele arii.” Cont. 10 XII 65 p. 7. ♦ 5. A publica ◊ „Se va edita un ghid al orașului București și se vor realiza materiale de popularizare a obiectivelor importante din acest punct de vedere.” I.B. 18 X 66 p. 3. ♦ 6. A duce la capăt, a duce la bun sfârșit ◊ „Propunându-ne tema acestei anchete, am bănuit de la început dificultățile de a o realiza: vastitatea inepuizabilă a aspectelor concrete.” Sc. 30 XII 65 p. 7. ♦ 7. A lua v. reportaj-interviu (1974). ♦ 8. A picta ◊ „La Londra, la galeriile Sotheby’s, Picasso a înregistrat [...] un succes personal – natura moartă: «Sticla de vin», realizată în 1925, a fost adjudecată de un cumpărător elvețian, pentru o jumătate de milion lire sterline.” R.l. 5 VII 79 p. 6. ♦ 9. A concepe, a imagina v. sitografie (1975). ♦ 10. A scrie v. reportaj-anchetă (1972). ♦ 11. A înțelege ◊ „Nu pot să realizez ce înseamnă cu adevărat aproape 500 de milioane de copii care suferă de foame.” Fl. 25 I 77 p. 9. ◊ „Abia noaptea, în tăcerea hotelului, putem realiza locul înalt și incomparabil pe care l-am cercetat.” R.lit. 10 V 79 p. 24. ◊ „Realizam că acționaseră cu bună-credință și nu înțelegeam de ce erau reduși la tăcere.” Fl. 2 VIII 79 p. 9 (din fr. réaliser; sensul 11 calchiat – și în fr. – după engl. to realize; Fl. Dimitrescu în RRL 4/75 p. 333336, C. Lupu în SCL 6/82 p. 504; DN, DEX, DN3 – unele sensuri)

A SE REALIZA mă ~ez intranz. (în special despre artiști) A-și pune în valoare capacitatea, aptitudinile; a se împlini. [Sil. re-a-] /<fr. réaliser

A REALIZA ~ez tranz. 1) (planuri, idei, obligații etc.) A face să devină real; a duce la îndeplinire; a transforma în fapt; a înfăptui; a executa. 2) (lucrări, opere etc.) A produce în urma unui efort susținut; a crea; a plăsmui. [Sil. re-a-] /<fr. réaliser

realizà v. 1. a da realitate sau ființă: omul realizează abstracțiunile minții; 2. a face: a realiza beneficii mari; 3. a deveni real, a se împlini: visul său s’a realizat.

*realizéz v. tr. (fr. ráliser). Fac real, împlinesc, execut: a-țĭ realiza dorințele. Adun, strîng, mă aleg cu: a realiza cîștigurĭ, averĭ.

realizare (desp. re-a-) s. f., g.-d. art. realizării; pl. realizări

realizare (re-a-) s. f., g.-d. art. realizării; pl. realizări

realizare s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. realizării; pl. realizări

realiza (a ~) (desp. re-a-) vb., ind. prez. 1 sg. realizez, 3 realizează; conj. prez. 1 sg. să realizez, 3 să realizeze

realiza (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 3 realizează

realiza vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. realizez, 3 sg. și pl. realizează

realizez.

REALIZARE s. 1. v. executare. 2. v. creare. 3. (concr.) înfăptuire, lucrare, operă. (O mare ~.) 4. v. creație. 5. executare, execuție, facere, făurire. (~ unei opere durabile.) 6. v. concretizare. 7. v. turnare. 8. v. obținere. 9. v. inventare. 10. v. făurire. 11. v. înfăptuire. 12. v. repurtare. 13. v. stabilire. 14. v. îndeplinire. 15. îndeplinire, înfăptuire, (înv.) realizație. (~ unui vechi vis.)

REALIZARE s. 1. efectuare, executare, execuție, facere, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, săvîrșire, (înv.) săvîrșit. (~ unei anumite lucrări.) 2. alcătuire, compunere, creare, elaborare, întocmire, redactare, scriere, scris, (înv.) izvodire, redacție, redijare. (~ unei opere științifice.) 3. (concr.) înfăptuire, operă. (O mare ~.) 4. (concr.) creație, operă. (Tot ce vezi aici e ~ mea.) 5. executare, execuție, facere, făurire. (~ unei opere durabile.) 6. concretizare, incarnare, întruchipare, întrupare, materializare, (rar) sensibilizare. (~ unei idei.) 7. producere, turnare. (~ unui film.) 8. obținere, scoatere. (~ unei recolte bogate.) 9. concepere, creare, elaborare, imaginare, inventare, născocire, plănuire, plăsmuire, proiectare, scornire, (înv. și pop.) izvodire. (~ unei metode noi pentru...) 10. creare, făurire, înfăptuire, întemeiere. (~ unui stat național unitar.) 11. înfăptuire, producere. (~ Unirii.) 12. cîștigare, cucerire, dobîndire, obținere, repurtare. (~ unei strălucite victorii.) 13. obținere, stabilire. (~ unui nou record.) 14. împlinire, îndeplinire, satisfacere, (rar) satisfacție. (~ dorinței cuiva.) 15. îndeplinire, înfăptuire, (înv.) realizație. (~ unui vechi vis.)

REALIZA vb. 1. v. executa. 2. a efectua, a executa, a face, a împlini, a îndeplini, a înfăptui, a săvârși, (înv. și pop.) a plini. (Am ~ tot ce mi-ai dat.) 3. a înfăptui, (pop.) a isprăvi. (Ce ai ~?) 4. a efectua, a executa, a face, a făuri, a înfăptui, a săvârși. (A ~ o lucrare durabilă.) 5. v. crea. 6. v. desăvârși. 7. a se desăvârși. (S-a ~ ca poet.) 8. v. alcătui. 9. v. concretiza. 10. v. turna. 11. v. obține. 12. v. aduce. 13. v. inventa. 14. v. ajunge. 15. v. înfăptui. 16. v. făuri. 17. a se înfăptui, a se produce. (Când s-a ~ Unirea?) 18. v. repurta. 19. v. stabili. 20. a obține, (pop.) a cunoaște, a vedea. (Au ~ unele progrese.) 21. a împlini, a îndeplini, a satisface, (înv.) a plini, (rar fig.) a sătura. (I-a ~ dorința.) 22. a se împlini, a se îndeplini, a se înfăptui, (pop.) a se întâmpla, (înv. și reg.) a se plini. (Prorocirea lui s-a ~.) 23. v. adeveri.

REALIZA vb. 1. a executa, a face, (pop. și fam.) a meșteri, a meșterui. (~ tot felul de nimicuri.) 2. a efectua, a executa, a face, a împlini, a îndeplini, a înfăptui, a săvîrși, (înv. și pop.) a plini. (Am ~ tot ce mi-ai dat.) 3. a înfăptui, (pop.) a isprăvi. (Ce ai ~ ?) 4. a efectua, a executa, a face, a făuri, a înfăptui, a săvîrși. (A ~ o lucrare durabilă.) 5. a alcătui, a compune, a crea, a elabora, a întocmi, a redacta, a scrie, (înv.) a izvodi, a redija, a tocmi. (A ~ o operă valoroasă.) 6. a desăvîrși, a împlini, a îndeplini, a înfăptui. (Și-a ~ opera.) 7. a se desăvîrși. (S-a ~ ca poet.) 8. a alcătui, a concepe, a întocmi, a plăsmui, (fig.) a urzi. (~ o colecție de folclor.) 9. a (se) concretiza, a (se) incarna, a (se) întruchipa, a (se) întrupa, a (se) materializa, (rar) a (se) sensibiliza. (Iată cum s-a ~ acest element.) 10. a produce, a turna. (A ~ un nou film.) 11. a obține, a scoate. (Au ~ o recoltă bogată.) 12. a aduce, a crea, a produce. (A ~ mari beneficii.) 13. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a elabora, a face, a găsi, a gîndi, a imagina, a inventa, a născoci, a plănui, a plăsmui, a proiecta, a scorni, (înv. și pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a închipui, (reg.) a tocmi, (înv.) a unelti, (fig.) a naște, a urzi, a zămisli. (A ~ un nou sistem de...) 14. a(-și) ajunge, a(-și) atinge, a(-și) îndeplini, a(-și) înfăptui. (Și-a ~ scopul.) 15. a îndeplini, a înfăptui, (înv. și reg.) a sfîrși, (înv.) a obîrși. (Și-a ~ misiunea.) 16. a crea, a făuri, a înfăptui, a întemeia. (A ~ un stat național unitar.) 17. a se înfăptui, a se produce. (Cînd s-a ~ Unirea?) 18. a cîștiga, a cuceri, a dobîndi, a obține, a repurta, (Transilv.) a mirui, (înv.) a purta. (A ~ o frumoasă victorie, biruință.) 19. a obține, a stabili. (A ~ un nou record atletic.) 20. a obține, (pop.) a cunoaște, a vedea. (Au ~ unele progrese.) 21. a împlini, a îndeplini, a satisface, (înv.) a plini, (rar fig.) a sătura. (I-a ~ dorința.) 22. a se împlini, a se îndeplini, a se înfăptui, (pop.) a se întîmpla, (înv. și reg.) a se plini. (Prorocirea lui s-a ~.) 23. a se adeveri, a se confirma, a se împlini, a se îndeplini. (Previziunile lui s-au ~ întocmai.)