3 intrări
65 de definiții
din care- explicative (38)
- morfologice (12)
- relaționale (10)
- etimologice (2)
- specializate (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MUSTRA, mustru, vb. I. Tranz. și refl. (recipr.) A (se) dojeni, a(-și) imputa, a(-și) reproșa. ◊ Expr. (Tranz.) A-l mustra (pe cineva) cugetul (sau conștiința) = a avea remușcări, a se căi. – Lat. monstrare.
MUSTRA, mustru, vb. I. Tranz. și refl. (recipr.) A (se) dojeni, a(-și) imputa, a(-și) reproșa. ◊ Expr. (Tranz.) A-l mustra (pe cineva) cugetul (sau conștiința) = a avea remușcări, a se căi. – Lat. monstrare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
mustra1 [At: VARLAAM, C. 254 / V: (reg) mușt~ / Pzi: mustru și (pop) ~rez / E: ml monstrare] 1 vrim (Olt) A se spune. 2 vrim (Olt) A se bănui. 3 vt A-și arăta prin cuvinte nemulțumirea față de atitudinea sau faptele cuiva Si: a certa, a dojeni Vz a dezaproba, a imputa, a reproșa, (pop) a probozi. 4 vt (Îlv) A-l ~ (pe cineva) cugetul (sau conștiința, inima) A-și face reproșuri. 5 vr A-și imputa singur, fără cuvinte faptele săvârșite, comportarea, atitudinea. 6 vt (Înv; c. i. atitudinea, faptele omului) A condamna. 7 vt (Reg; înv; îe) Mă ~ră nevasta cu... Mă ceartă nevasta și mă bănuiește că o înșel cu... 8 vrr (Mar) A se lua la întrecere. 9 vt (Îvr) A profera. 10 vi (Trs; sst) A striga. 11 vt (Înv) A insulta. 12 vt (Înv) A amenința. 13 vt (Înv) A pedepsi. 14 vt (Înv) A înfrunta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mustra2 vt [At: L. ROM. 1963, nr. 2, 154 / Pzi: mustru / E: ger mustern] (Reg) A zugrăvi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUSTRA, mustru, vb. I. Tranz. (Cu privire la persoane) A dojeni, a certa pe cineva; a reproșa cuiva. O mustra că o găsește în fiecare an mai slabă și mai lipsită de vlagă. C. PETRESCU, A. 399. Bătrînii, văzînd astă mare nenorocire și pe nora lor în așa hal, au început a o mustra. CREANGĂ, P. 89. Mult mă mustră măicuța Să las seara ulița. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 29. ◊ Expr. A-l mustra (pe cineva) cugetul (sau conștiința) = a-și face reproșuri, a simți remușcări, a se căi. Mă mustră cugetul de atîtea dovezi mincinoase ce-mi ceri să dau. ODOBESCU, S. III 45. Lasă-mă să fug... cugetul mă mustră. ALECSANDRI, T. I 207. Nu te mustră cugetul că ești necredincios femeii d-tale? id. T. 313. ◊ Refl. Vede... rînjetu ăsta și se mustră singur. DUMITRIU, N. 170. Iarăși se simțea crescut în casa Boarului și se mustra pentru greșelile ce le-a făcut. SLAVICI, N. I 67.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A MUSTRA mustru tranz. A trata cu reproșuri și observații aspre; a dojeni. * ~ pe cineva cugetul (sau conștiința) a avea remușcări; a-i părea rău pentru faptele comise. /<lat. monstrare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mustrà v. a certa cu vorbe aspre, a imputa cu severitate. [Lat. MONSTRARE, a arăta: restrâns românește la a arăta greșeli, abateri, de unde sensul modern].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MOSTRĂ, mostre, s. f. 1. Exemplar luat dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material etc., după care se pot aprecia anumite însușiri ale acestora; probă, eșantion. ♦ Model. ◊ Târg de mostre = târg la care un stat sau diverse întreprinderi expun mostre (1) pentru reclamă și pentru informarea cumpărătorilor. 2. Fig. Exemplu, pildă. [Var.: (reg.) mustră s. f.] – Din ngr. móstra.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MUSTRĂ2 s. f. v. mostră.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MUSTRĂ2 s. f. v. mostră.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MUSTRĂ1, mustre, s. f. (Înv. și pop.) Exercițiu militar; instrucție, manevră. [Var.: mustru, muștru s. n.] – Din pol. musztra, magh. mustra.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MUSTRĂ1, mustre, s. f. (Înv. și pop.) Exercițiu militar; instrucție, manevră. [Var.: mustru, muștru s. n.] – Din pol. musztra, magh. mustra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MUSTRU s. n. v. mustră1.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MUSTRU s. n. v. mustră1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MUȘTRU s. n. v. mustră1.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MUȘTRU s. n. v. mustră1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
monstră sf vz mostră corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mostră sf [At: (a. 1781) IORGA, S. D. VIII, 97 / V: (înv; nrc) mons~, (îvr) mus~ (Pl și: muștre), mustru (Pl: mustri) sm, muștră / Pl: ~re / E: ngr μόστρα] 1 (Înv) Ceea ce servește sau poate servi ca obiect de imitație în privința formei, a alcătuirii Si: model (1), exemplu. 2 (Reg) Alesătură. 3 (Înv) Exemplu care merită să fie urmat, imitat Si: pildă. 4 (Ban; Trs, îf mustră) Tipar pentru pieptare Vz model. 5 Obiect dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-un material, care poate să servească la determinarea anumitor caracteristici ale obiectelor respective sau ale întregului material din care face parte Si: eșantion, (reg) modă1 Vz probă. 6 (Îs) Târg de ~re Târg la care un stat, diverse întreprinderi etc. își expun produsele în cantități mici, pentru a le face cunoscute. 7 Formă particulară care, prin însușirile sale, ilustrează o categorie, un ansamblu de fenomene, o situație generală. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mustră2 sf vz mostră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mustră1 sf [At: IST. AM. 15718 / V: ~ru, (reg) muștăr, muștru sn, mușt~ / Pl: ~re / E: pn musztra, mg mustra] 1 (Îvp) Instrucție militară Si: (înv) ocenie, șmotru, (iuz) muștruluială (1), (nob) mustreală (1). 2 (Pex) Manevră (1). 3 Trecere în revistă (a unor unități militare) Si: inspecție. 4 (Rar) Militărie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mustru2 sn vz mustră1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mustru1 sm vz mostră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
muștăr sn vz mustră1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
muștra v vz mustra
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
muștră2 sf vz mustră1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
muștră1 sf vz mostră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
muștru sn vz mustră1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOSTRĂ, mostre, s. f. 1. Obiect dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material etc., după care se pot aprecia anumite însușiri ale acestora; probă, eșantion. ♦ Model. ◊ Târg de mostre = târg la care un stat sau diverse întreprinderi își expun mostre (1) pentru reclamă și pentru informarea cumpărătorilor. 2. Fig. Exemplu, pildă. [Var.: (reg.) mustră s. f.] – Din ngr. móstra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
MOSTRĂ, mostre, s. f. 1. Cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material, sau un obiect dintr-o serie de obiecte de același fel, după care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora; probă, eșantion, model. O mostră de stofă. ◊ Tîrg de mostre = tîrg la care diferitele industrii își expun produsele în cantități mici, pentru a le face cunoscute. 2. Fig. Exemplu, pildă, model. Am văzut pînă acuma cîteva mostre, pentru a înțelege felul cum critică d. Bogdan. GHEREA, ST. CR. II 15. – Variantă: (regional) mustră (COȘBUC, P. I 249) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUSTRĂ2, mustre, s. f. (Regional învechit; și în forma muștră) Exercițiu militar, instrucție. Odată împăratul a mers la muștră cu cătanele pe cîmp. RETEGANUL, P. II 22. N-au milă de viața noastră, Zice că ne-nvață mustră. BIBICESCU, P. P. 144. Să văz frunza cum se-ngustă Și pe badea scos la mustră. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 312. – Variante: muștră s. f., muștru (ALECSANDRI, T. 4), mustru (KOGĂLNICEANU, S. 42) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUSTRĂ1 s. f. v. mostră.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUSTRU s. n. v. mustră 2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUȘTRĂ s. f. v. mustră2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUȘTRU s. n. V. mustră2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOSTRĂ s.f. 1. Parte dintr-o cantitate de material sau de obiecte după care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora. ◊ Tîrg de mostre = tîrg la care diferitele industrii își expun produsele spre a le face cunoscute. 2. (Fig.) Exemplu, pildă, model. < it. mostra, cf. germ. Muster].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MOSTRĂ s. f. 1. cantitate mică de material sau de obiecte după care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora; eșantion. ♦ model. ◊ Târg de mostre = târg la care se expun mostre (1). 2. (fig.) exemplu, pildă. (< ngr., it. mostra)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mostră-etalon s. f. Eșantion-model ◊ „Acțiunea inițiată în cadrul întrecerii [...] pentru obținerea de produse la nivelul mostrei-etalon.” Sc. 17 IV 62 p. 1. ◊ „[Se constată] diminuarea calităților inițiale ale unor produse ale industriei alimentare față de mostra-etalon, diversificarea prea lentă a unor sortimente ce pot fi folosite rapid în bucătărie (semiindustrializatele, ketering etc.) [...]” I.B. 6 V 74 p. 1 (din mostră + etalon)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MOSTRĂ ~e f. 1) Parte dintr-un material sau dintr-o substanță după care se poate stabili calitatea întregului; probă; eșantion. 2) Obiect care servește drept orientare pentru o reproducere sau o imitație; exemplu; model. /<ngr. móstra, germ. Muster
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mostră f. probă, model (de stofă). [Nemț. MUSTER].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
muștră f. Tr. exercițiu militar: Badea scos la muștră POP. [Ung. MUSTRA, din nemț. Muster].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*móstră și (maĭ rar) mústră f., pl. e (ngr. móstra, it. mostra [d. mostrare, a arăta], de unde și germ. muster, ung. mustra, pol. mustra și musztra. V. mustru, monitor). Probă, bucată de marfă după care poțĭ aprecia restu mărfiĭ (fr. échantillon). – Vechĭ mustră și muștră (după pol. ung.) și mustru, muștru (după șmotru), exercițiŭ militar, șmotru, ucenie. Vechĭ muștră (după ung.), modă, model.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mústră, V. mostră.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mústru și mustréz, a -á v. tr. (lat. monstrare, a arăta, a înștiința, a sfătui, d. monstrum, minune, monstru, arătare, d. monére, a sfătui; it. mostrare, a arăta, cat. sp. pg. mostrar, V. monstru, monitor, monetă, mostră). Cert, dojenesc, judec, fac observațiunĭ, împut, reproșez: stăpînu îl mustră pe servitor, tata pe fiŭ pentru neglijență. A te mustra cugetu, a avea remușcărĭ, a te căi de o faptă rea. V. mogorogesc, ocărăsc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mustra (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. mustru, 3 mustră; conj. prez. 1 sg. să mustru, 3 să mustre
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mustra (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. mustru, 2 sg. mustri, 3 mustră
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mustra vb., ind. prez. 1 sg. mustru, 2 sg. mustri, 3 sg. și pl. mustră
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mostră (eșantion) s. f., g.-d. art. mostrei; pl. mostre
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mustră (manevră) (înv., pop.) s. f., g.-d. art. mustrei; pl. mustre
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mostră s. f., g.-d. art. mostrei; pl. mostre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mustră (înv., pop.) s. f., g.-d. art. mustrei; pl. mustre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mostră s. f., g.-d. art. mostrei; pl. mostre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mustră s. f., g.-d. art. mustrei; pl. mustre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mostră
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
mostră, -tre.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
mustru, mustri 2.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MUSTRA vb. v. blama, condamna, dezaproba, drăcui, înfiera, înjura, ocărî, proscrie, reproba, respinge, stigmatiza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MUSTRA vb. v. certa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mustra vb. v. BLAMA. CONDAMNA. DEZAPROBA. DRĂCUI. ÎNFIERA. ÎNJURA. OCĂRÎ. PROSCRIE. REPROBA. RESPINGE. STIGMATIZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MUSTRA vb. a admonesta, a certa, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, (pop. și fam.) a beșteli, a muștrului, a ocărî, a probozi, (pop.) a sfădi, a sudui, (înv. și reg.) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (reg.) a cîrti, a tolocăni, (prin Mold.) a(-i) bănui, (Olt.) a docăni, (prin Mold.) a mogorogi, (Mold. și Bucov.) a moronci, (Bucov.) a puțui, (Mold.) a șmotri, (Olt. și Ban.) a vrevi, (înv.) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (fam. fig.) a săpuni, a scutura. (L-a ~ cu asprime.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MOSTRĂ s. 1. v. eșantion. 2. exemplu, model, probă, specimen, tip. (Iată mai jos câteva ~ de...)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MOSTRĂ s. v. exemplu, model, pildă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MUSTRĂ s. v. instrucție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mostră s. v. EXEMPLU. MODEL. PILDĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MOSTRĂ s. 1. eșantion, model, probă, (reg.) modă. (O ~ dintr-un material.) 2. exemplu, model, probă, specimen, tip. (Iată mai jos cîteva ~ de...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mustră s. v. INSTRUCȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mustra (mustru, at), vb. – A certa, a dojeni, a admonesta. Lat. monstrāre (Pușcariu 1143; Candrea-Dens., 1188; REW 5665), cf. it. mostrare, cat., sp., port. mostrar. Pentru semantism, cf. Șeineanu, Semasiol., 183. – Der. mustrător, adj. (reprobativ).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mustră (mustre), s. f. – 1. Mostră, eșantion. – 2. (Trans.) Exercițiu militar. It. mostra › germ. Muster și, de aici, mag. mustra, cu sensul al doilea (Cihac, II, 517; Borcea 199; Gáldi, Dict., 146). Cu primul sens este dubletul lui mostră (mr. mostră), s. f. (probă), direct din it. sau prin intermediul tc. mostra, ngr. μόστρα (Graur, GS, VI, 330; Gáldi 212). Sensul al doilea (var. mustru și muștr, din rus. mustra, Sanzewitsch 205), cf. sp. muestra „inspecție; trupe gata de inspecție”. – Der. mustrului (var. muștrului), vb. (a face exerciții), din mag. mostrálni; mustreală, s. f. (înv., exercițiu); mustruluială, s. f. (exercițiu).[1]
- Varianta muștr, trebuie să fie muștru, iar etimonul maghiar este mustrálni, nu mostrálni — Ladislau Strifler
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mustra, vb. tranz., refl. – 1. A certa, a dojeni. 2. A se lua la întrecere (Papahagi, 1925; D. Pop, 1970). 3. A se înfrunta, a se certa: „Nu-i mândră ca mândrele, / Să mustră cu florile / Pân tăte grădinile” (Țiplea, 1906: 436). – Lat. monstrare „a arăta, a indica; a denunța, a acuza” (Șăineanu; Pușcariu, CDDE, cf. DER; DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mustra, vb. refl. – A se lua la întrecere (Papahagi 1925; D. Pop 1970). A se înfrunta, a se certa: „Nu-i mândră ca mândrele, / Să mustră cu florile / Pân tăte grădinile” (Țiplea 1906: 436). – Lat. monstrare (DEX, DER).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
muștră, muștre, s.f. (înv.) exercițiu militar.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT91) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M62) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N40) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N40) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mustra, mustruverb
- 1. A (se) dojeni, a(-și) imputa, a(-și) reproșa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- O mustra că o găsește în fiecare an mai slabă și mai lipsită de vlagă. C. PETRESCU, A. 399. DLRLC
- Bătrînii, văzînd astă mare nenorocire și pe nora lor în așa hal, au început a o mustra. CREANGĂ, P. 89. DLRLC
- Mult mă mustră măicuța Să las seara ulița. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 29. DLRLC
- Vede... rînjetu ăsta și se mustră singur. DUMITRIU, N. 170. DLRLC
- Iarăși se simțea crescut în casa Boarului și se mustra pentru greșelile ce le-a făcut. SLAVICI, N. I 67. DLRLC
- A-l mustra (pe cineva) cugetul (sau conștiința) = a avea remușcări, a se căi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: căi
- Mă mustră cugetul de atîtea dovezi mincinoase ce-mi ceri să dau. ODOBESCU, S. III 45. DLRLC
- Lasă-mă să fug... cugetul mă mustră. ALECSANDRI, T. I 207. DLRLC
- Nu te mustră cugetul că ești necredincios femeii d-tale? ALECSANDRI, T. 313. DLRLC
-
-
etimologie:
- monstrare DEX '09 DEX '98
mostră, mostresubstantiv feminin
- 1. Exemplar luat dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material etc., după care se pot aprecia anumite însușiri ale acestora. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- O mostră de stofă. DLRLC
-
- 2. Obiect care servește drept orientare pentru o reproducere sau o imitație. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
- Am văzut pînă acuma cîteva mostre, pentru a înțelege felul cum critică d. Bogdan. GHEREA, ST. CR. II 15. DLRLC
-
etimologie:
- móstra DEX '09 DEX '98 NODEX
- mostra DN
- Muster DN
mustră, mustresubstantiv feminin
- 1. Exercițiu militar. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: instrucție manevră
- Odată împăratul a mers la muștră cu cătanele pe cîmp. RETEGANUL, P. II 22. DLRLC
- N-au milă de viața noastră, Zice că ne-nvață mustră. BIBICESCU, P. P. 144. DLRLC
- Să văz frunza cum se-ngustă Și pe badea scos la mustră. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 312. DLRLC
-
etimologie:
- musztra DEX '09 DEX '98
- mustra DEX '09 DEX '98