25 de definiții pentru zăbavă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂBAVĂ, zăbave, s. f. 1. Întârziere, încetineală, tărăgăneală, zăbovire. ◊ Expr. (Fam.) Un bob (de) zăbavă = un pic de răbdare; imediat, numaidecât, îndată. A-și face zăbavă = a-și pierde vremea, a întârzia. Fără (de) zăbavă = fără întârziere, imediat, îndată. 2. Răgaz, odihnă. 3. Trecere de vreme; amuzament, petrecere, distracție. [Pl. și: zăbăvi] – Din sl. zabava.

zăba sf [At: ST. LEX. 173v/2 / V: (reg) ~abă, (înv) zăbav, zâb~, zâboa~ / Pl: ~ve, (înv) ~băvi / E: slv забава] 1 (Înv) Lipsă de rapiditate într-o acțiune Si: (rar) mocăială, mocăire, mocoșeală (1), mocoșire, moșmondeală, moșmondire (1), moșmoneală, moșmonire, (reg) moșogăire, mușinare, (înv) pesteală, (rar) preget (1), pregetare, pregetătură, târșoneală, (îvr) zăbăvnicie, (reg) zăboveală (1), (reg) zătreală (2), zăbovire (1). 2 (Înv) Efectuare a unei acțiuni într-o perioadă ulterioară celei stabilite inițial Si: amânare (1), tărăgănare (1), tărăgăneală (1), (Trs; înv) tămândare, temporizare, tergiversare, trenare, (reg) zătreală (3), zăboveală (2), zăbovire (2). 3 (Înv) Efectuare (intenționată) a unei acțiuni într-un ritm prea lent Si: încetineală, încetinire, întârziere, lungire, tărăgănare (1), tărăgăneală, temporizare, tergiversare, trenare, (reg) zăboveală (3), (reg) zătreală (4), zăbovire (3). 4 (Îlav) Fără (sau de, nici o) ~ Imediat. 5 (Îlav) Cu (multă) ~ Lent. 6 (Fam; îe) Un bob (de) ~ Puțină răbdare. 7 (Îrg; îlav) Nu (sau fără) ~ (vreme) Curând (1). 8 (Înv; îe) A(-și) face ~ A întârzia. 9 (În superstiții) Așteptare (1). 10 (Reg; îf zăbavă) Leneș. 11 (Îvr) Gângăveală (1). 12 (Îvp) Odihnă. 13 (Îvp) Distracție (1).

zăba s.f. 1 Întîrziere, încetineală, tărăgăneală. După atîta suferință și zăbavă, Asta vă fuse marea-vă ispravă? (ARGH.). ◊ Loc.adv. Fără (de) zăbavă = fără întîrziere, imediat, îndată. I-a spus să-i găsească, fără zăbavă, o pereche de case frumoase (CAR.). Cu (multă) zăbavă = lent. Aceștia au ajuns... în paradis, tot așa, cu zăbavă (VIN.). ◊ Expr. (fam.) Un bob (de) zăbavă = un pic de răbdare; imediat, numaidecît, îndată. (înv.) A-și face zăbavă = a-și pierde vremea, a întîrzia. Venise mari apele Siretului, pentru care au căutat oștilor cîteva zile a facere zăbavă (COSTIN). 2 (înv., pop.) Răgaz, odihnă. De lene toropite, trec ceasuri cu zăbavă (VOIC.). 3 (înv., pop.) Petrecere plăcută a vremii; amuzament, distracție. Din partea mea mîncarea-i numai o zăbavă; băuturica mai este ce este (CR.). • pl. -e. /<slav. забава.

ZĂBAVĂ, (rar) zăbave, s. f. 1. Întârziere, încetineală, tărăgăneală, zăbovire. ◊ Expr. (Fam.) Un bob (de) zăbavă = un pic de răbdare; imediat, numaidecât, îndată. A-și face zăbavă = a-și pierde vremea, a întârzia. Fără (de) zăbavă = fără întârziere, imediat, îndată. 2. Răgaz, odihnă. 3. Trecere de vreme; amuzament, petrecere, distracție. – Din sl. zabava.

ZĂBAVĂ, (rar) zăbave, s. f. 1. Întîrziere, încetineală, tărăgăneală. ◊ Expr. (Fam.) Un bob zăbavă = imediat, îndată. A-și face zăbavă = a-și pierde vremea, a întîrzia. 2. Răgaz, odihnă. 3. Trecere de vreme; distracție. – Slav (v. sl. zabava).

ZĂBA f. 1) Lipsă de repeziciune; încetineală; tărăgănare. * Fără ~ fără întârziere. 2) Interval de liniște între două perioade de activitate intensă; răgaz. 3) Folosire plăcută a timpului; distracție; petrecere. [G.-D. zăbavei] /<sl. zabava

ZĂBAVĂ s.f. (Mold.) (Mod, mijloc de) folosire plăcută a timpului; distracție, petrecere. Să aibi vreame si cu cetind cărților a face iscusită, zăbavă. M. COSTIN. Etimologie: sl. zabava. Vezi și zăbovi,. Cf. t e f e r i c i e, v i g ă ș a g, z a i a f e t, z e f c h i.

zăbavă f. 1. întârziere; a plecat fără zăbavă; 2. amuzare: te-ai deprins a socoti amorul o zăbavă NEGR. [Slav. ZABAV, dificultate (rus.: petrecere)].

zăbávă f., pl. ave și ăvĭ (vsl. zabava, dificultate, sîrb. rus. „amuzament”, bg. „zăbavă, amuzament”. V. zăbăvesc). Vechĭ. Ocupațiune, treabă. Amuzament, distracțiune. Azĭ. Întîrziere, amînare: a sosi fără zăbavă. Mold. nord. Pop. Nu zăbavă, fără zăbavă, curînd. Vechĭ. Nezăbavă vreme, fără zăbavă vreme, curînd.

ZABAVĂ, zăbave și zăbăvi, s. f. (Rar la pl.) 1. Întîrziere, încetineală, tărăgăneală. Fata mai culege-o mină [de cireșe], Că e fată de ispravă, Iar acum le dă cu număr. Iar la numărat, zăbavă. PĂUN-PINCIO, P. 62. Moartea... se puse pe scăuneș și așteptă un ceas să vie preotul. Dar văzînd atîta zăbavă, zise gazdei: moșnege, nu ți-ai putut căuta de suflet de un veac de cînd nu te-am întîlnit? NEGRUZZI, S. I 91. Vîntule, du-te de-i spune Că zăbavele nu-s bune. TEODORESCU, P. P. 320. ◊ (În personificări) Bine-ai venit, frate Dănilă! Da mult ai zăbovit la tîrg! – Apoi dă, bădiță; m-am pornit cu graba și m-am întîlnit cu zăbava. CREANGĂ, P. 44. ◊ Expr. Fără (de) zăbavă = fără întîrziere, imediat, îndată. Tată... te rog să-mi dai bani de cheltuială, straie de primineală, arme și cal de călărie, ca să și pornesc fără zăbavă. CREANGĂ, P. 185. Să profităm fără zăbavă de învățăturile lui Darwin. ODOBESCU, S. III 123. Fără zăbavă eu însumi... trebuie să smulg cîteva de aceste. DRĂGHICI, R. 49. Fără minut zăbavă = în graba mare, fără cea mai mică întîrziere. De voie, de nevoie, se înduplecă vodă de-l iertă, dară porunci ca fără minut zăbavă să plece din țeară. ISPIRESCU, M. V. 8. (Mold.) Nu (cu) zăbavă (vreme) sau fără zăbavă (vreme) = fără multă întîrziere, nu mult după aceea. Nu zăbavă vreme și iată că sosește buzduganul șuierînd și lovind în poartă și în uși. SBIERA, P. 53. Nu zăbavă și ajunge cel rămas înapoi pe soțu-său și-l întreabă: fărtate, da unde ți-i dobînda? id. ib. 269. (Familiar) Un bob zăbavă = imediat, îndată, numaidecît. 2. Trecere de vreme (plăcută), distracție. În limba lor cărți nu au, și cîte au niciodată nu le cetesc, neavînd nici gust de cetit, care este zăbava cea mai desfătată și mai folositoare ce poate avea omul. La IORGA, L. I 547. Din partea mea mîncarea-i numai o zăbavă, băuturica mai este ce este, zise Setilă. CREANGĂ, P. 258. Să aib-o masă bună, prielnice zăbăvi. NEGRUZZI, S. II 251.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!zăba (pop.) s. f., g.-d. art. zăbavei; pl. zăbave

zăba (pop.) s. f., g.-d. art. zăbavei / zăbăvii; pl. zăbave / zăbăvi

zăba s. f., g.-d. art. zăbavei / zăbăvii (pl. zăbave / zăbăvi)

zăba s. f., g.-d. art. zăbavei / zăbăvii; pl. zăbave / zăbăvi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZĂBA s. v. amuzament, distracție, joacă, odihnă, răgaz, repaus.

ZĂBA s. întîrziere, (pop.) zăbovire, (înv.) pesteală. (Să mergem acolo fără ~.)

zăba s. v. AMUZAMENT. DISTRACȚIE. JOACĂ. ODIHNĂ. RĂGAZ. REPAUS.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zăbavă (zăbăvi), s. f. – întîrziere, încetineală, răgaz. Sl. (bg., sb., sl., rus.) zabava (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Cihac, II, 467). – Der. zăbavnic, adj. (încet, greoi), din sl. zabavinŭ cu suf. -nic, cf. bg., rus. zabavnik; zăbovi (var. zăbăvi), vb. (a întîrzia, a tărăgăna, a amîna, a tîndăli, a lucra de mîntuială, a se ocupa, a-și pierde vremea; a se întreține), megl. zăbovés, din sl. zabaviti, bg. zabavjam (o în loc de a datorită labialei anterioare, cf. poposi); zăboveală, s. f. (întîrziere, încetineală); zăbovitor, adj. (încet, greoi).

Intrare: zăbavă
zăbavă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăba
  • zăbava
plural
  • zăbave
  • zăbavele
genitiv-dativ singular
  • zăbave
  • zăbavei
plural
  • zăbave
  • zăbavelor
vocativ singular
plural
zăbavă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F51)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăba
  • zăbava
plural
  • zăbăvi
  • zăbăvile
genitiv-dativ singular
  • zăbăvi
  • zăbăvii
plural
  • zăbăvi
  • zăbăvilor
vocativ singular
plural
zâboavă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zâbavă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zăbav
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zăbabă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zăba, zăbavesubstantiv feminin

    • format_quote Fata mai culege-o mînă [de cireșe], Că e fată de ispravă, Iar acum le dă cu număr. Iar la numărat, zăbavă. PĂUN-PINCIO, P. 62. DLRLC
    • format_quote Moartea... se puse pe scăuneș și așteptă un ceas să vie preotul. Dar văzînd atîta zăbavă, zise gazdei: moșnege, nu ți-ai putut căuta de suflet de un veac de cînd nu te-am întîlnit? NEGRUZZI, S. I 91. DLRLC
    • format_quote Vîntule, du-te de-i spune Că zăbavele nu-s bune. TEODORESCU, P. P. 320. DLRLC
    • format_quote personificat Bine-ai venit, frate Dănilă! Da mult ai zăbovit la tîrg! – Apoi dă, bădiță; m-am pornit cu graba și m-am întîlnit cu zăbava. CREANGĂ, P. 44. DLRLC
    • chat_bubble familiar Un bob (de) zăbavă = un pic de răbdare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A-și face zăbavă = a-și pierde vremea. DEX '09 DEX '98
      sinonime: întârzia
    • chat_bubble Fără (de) zăbavă = fără întârziere. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Tată... te rog să-mi dai bani de cheltuială, straie de primineală, arme și cal de călărie, ca să și pornesc fără zăbavă. CREANGĂ, P. 185. DLRLC
      • format_quote Să profităm fără zăbavă de învățăturile lui Darwin. ODOBESCU, S. III 123. DLRLC
      • format_quote Fără zăbavă eu însumi... trebuie să smulg cîteva de aceste. DRĂGHICI, R. 49. DLRLC
    • chat_bubble Fără minut zăbavă = în graba mare, fără cea mai mică întârziere. DLRLC
      • format_quote De voie, de nevoie, se înduplecă vodă de-l iertă, dară porunci ca fără minut zăbavă să plece din țeară. ISPIRESCU, M. V. 8. DLRLC
    • chat_bubble Moldova Nu (cu) zăbavă (vreme) sau fără zăbavă (vreme) = fără multă întârziere, nu mult după aceea. DLRLC
      • format_quote Nu zăbavă vreme și iată că sosește buzduganul șuierînd și lovind în poartă și în uși. SBIERA, P. 53. DLRLC
      • format_quote Nu zăbavă și ajunge cel rămas înapoi pe soțu-său și-l întreabă: fărtate, da unde ți-i dobînda? SBIERA, P. 269. DLRLC
  • 2. Interval de liniște între două perioade de activitate intensă. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX
  • 3. Trecere de vreme. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote În limba lor cărți nu au, și cîte au niciodată nu le cetesc, neavînd nici gust de cetit, care este zăbava cea mai desfătată și mai folositoare ce poate avea omul. La IORGA, L. I 547. DLRLC
    • format_quote Din partea mea mîncarea-i numai o zăbavă, băuturica mai este ce este, zise Setilă. CREANGĂ, P. 258. DLRLC
    • format_quote Să aib-o masă bună, prielnice zăbăvi. NEGRUZZI, S. II 251. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.