9 definiții pentru strâns (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRÂNS2, -Ă, strânși, -se, adj., adv., s. f. I. Adj. 1. Legat, înfășurat bine. ♦ Întins, încordat. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Strâmt; ajustat (pe talie). ♦ Fig. Îndârjit. ♦ Fig. (Despre relații între oameni) Trainic, puternic. ♦ Fig. (Despre felul de a gândi, de a se exprima) Coerent; concis, precis. 2. Prins, apucat, cuprins cu putere (în mâini). 3. Presat din mai multe părți; înghesuit. ◊ Rânduri strânse = rânduri dese. 4. (Despre părți ale corpului omenesc) Închis sau încleștat. ◊ Expr. A fi strâns la mână sau a fi cu mâna strânsă = a fi zgârcit; a fi cumpătat la cheltuieli, econom. ♦ Apropiat tare, lipit. 5. (Despre pânză, hârtie etc.) Înfășurat, împăturit. 6. (Despre ființe sau părți ale lor) Ghemuit, zgârcit; contractat. ◊ Expr. Cu inima strânsă = stăpânit de o emoție puternică; cu teamă. II. Adj. 1. (Despre lucruri) Adunat la un loc; îngrămădit. 2. (Despre bani, avuții) Agonisit, economisit, acumulat. 3. Așezat la loc sigur, pus bine. ♦ Pus în ordine. III. Adv. 1. (Indică gradul cel mai înalt al unor acțiuni): a) Foarte tare, foarte puternic (ca să nu se mai poată desface); b) Foarte mult, cu toată puterea. 2. În mod strict, cu strictețe, întocmai. IV. S. f. (Pop.) Ceea ce agonisește, adună cineva; avere; provizie, recoltă. – V. strânge.

STRÂNS2, -Ă, strânși, -se, adj., adv., s. f. I. Adj. 1. Legat, înfășurat bine. ♦ Întins, încordat. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Strâmt; ajustat (pe talie). ♦ Fig. Îndârjit. ♦ Fig. (Despre relații între oameni) Trainic, puternic. ♦ Fig. (Despre felul de a gândi, de a se exprima) Coerent; concis, precis. 2. Prins, apucat, cuprins cu putere (în mâini). 3. Presat din mai multe părți; înghesuit. ◊ Rânduri strânse = rânduri dese. 4. (Despre părți ale corpului omenesc) Închis sau încleștat. ◊ Expr. A fi strâns la mână sau a fi cu mâna strânsă = a fi zgârcit; a fi cumpătat la cheltuieli, econom. ♦ Apropiat tare, lipit. 5. (Despre pânză, hârtie etc.) Înfășurat, împăturit. 6. (Despre ființe sau părți ale lor) Ghemuit, zgârcit; contractat. ◊ Expr. Cu inima strânsă = stăpânit de o emoție puternică; cu teamă. II. Adj. 1. (Despre lucruri) Adunat la un loc; îngrămădit. 2. (Despre bani, avuții) Agonisit, economisit, acumulat. 3. Așezat la loc sigur, pus bine. ♦ Pus în ordine. III. Adv. 1. (Indică gradul cel mai înalt al unor acțiuni): a) Foarte tare, foarte puternic (ca să nu se mai poată desface); b) Foarte mult, cu toată puterea. 2. În mod strict, cu strictețe, întocmai. IV. S. f. (Pop.) Ceea ce agonisește, adună cineva; avere; provizie, recoltă. – V. strânge.

STRÂNS3 ~să (~și, ~se) v. A STRÎNGE și A SE STRÎNGE.A fi ~ la mână (sau la pungă) sau a fi cu mâna ~să a) a fi zgârcit; b) a cheltui banii cu socoteală; a fi econom. A-și ține gura ~să a nu spune nimic. ~ cu ușa forțat să facă ceva. Cu inima ~să dominat de o emoție puternică. Somn ~ somn adânc. /v. a (se) strânge

STRÎNS3, -Ă, strînși, -se, adj. I. 1. Legat, înfășurat bine, puternic. Strînși în hamuri, caii săreau nerăbdători pe loc, înfricoșați de licărul și zgomotul trăsnetelor. MIHALE, O. 509. Și-l ajunge carabina: Nu-n piept strîns cu haină verde, Ci-ntr-un braț, mai mult neveste Cu-acel braț să nu dezmierde. COȘBUC, P. I 63. ♦ Bine încins. Ea bate-n palme, vede-n lac Că strînsă-i stă mai bine; Rotunde ca un cap de mac Stau sînurile pline. COȘBUC, P. I 69. ♦ Întins, încordat. Iar calul, ud de cale, Pămîntu-n loc îl frămînta Și spuma alb-o mărita Cu sînge roș ce picura Din strînsele zăbale. COȘBUC, P. I 195. ♦ (Despre îmbrăcăminte; în opoziție cu larg) Ajustat (pe talie). Își luase o rochie nouă, încă neîmbrăcată, alb-liliachie, strînsă pe pieptu-i tineresc și bogată în poalele lungi, trecute de genunchi. MIHALE, O. 501. Purta haină cenușie, strînsă la mijloc într-un singur nasture. C. PETRESCU, Î. I 13. ♦ Fig. Îndîrjit. În învălmășeala din ce în ce mai strînsă, sîngele curgea ca o ploaie. SADOVEANU, O. VII 12. ♦ Fig. (Despre legături care apropie pe oameni) Trainic, puternic, indisolubil. Alianță strînsă.Forța partidului revoluționar marxist constă în legătura lui strînsă cu masele. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2793. Este un fapt cunoscut că problemele de teorie și practică ale culturii fizice au o strînsă legătură cu științele biologice. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 362, 2/3. [Eminescu] era un spirit afectiv, căutător de prietenii strînse. CĂLINESCU, E. 281. ♦ Fig. (Despre felul de a gîndi, de a se exprima) Bine închegat, concis, precis. Logică strînsă.Nicu Bălcescu scria lesne, stilul său era limpede, strîns, nervos și elegant, precum îl vedem în «Istoria lui Mihai Viteazul». GHICA, S. A. 143. 2. Prins, apucat, cuprins cu putere (în pumni). Ținea mînele tinerei... strînse întru ale sale cu o familiaritate neiertată altui decît unui bărbat. NEGRUZZI, S. I 37. ◊ Strînși în brațe = îmbrățișați. Îi găsi pe amîndoi adormiți și strînși în brațe. GORJAN, H. I 3. ◊ Expr. A fi strîns la mînă (sau la pungă) sau a fi cu mîna strînsă = a cheltui cu cumpătare, a fi socotit la bani. Antreprenorii erau cu mîna strînsă. PAS, Z. I 132. Prășitorii acestor averi au trebuit, firește, să fie... muncitori și strînși la mînă. La TDRG. (Eliptic) Și e strîns ș-apucător. DELAVRANCEA, O. II 342. 3. Presat din mai multe părți; înghesuit. Strînsă de gulerul cămășii, o vînă albastră îi zvîcnea puternic pe gît. MIHALE, O. 493. Strînse între pereții de piatră și apa mereu rostogolită a Oltului, nesfîrșite șiruri de vagoane se strecoară pe după stînci, închipuind un lung și ondulat șarpe metalic. BOGZA, C. O. 171. ◊ Rînduri strînse = rînduri dese. Economie strînsă = economie severă. N-avea cherestea în ținutul Buzăului... și trăia cu strînsă economie. C. PETRESCU, Î. II 199. Viață strînsă = viață modestă, trăită în cerc restrîns și cu mari economii. Înainte de a sosi aci, își imaginase o viață mai puțin strînsă. C. PETRESCU, C. V. 95. ◊ Expr. Strîns cu ușa = constrîns, strîmtorat, silit să facă ceva împotriva voinței sale. 4. (Despre părți ale corpului omenesc) Închis cu putere, încleștat. Sămînță d-asta n-ai să semeni... auzi? – scrîșni Lazăr și-și mișcă amenințător mîna strînsă pumn. MIHALE, O. 493. Numai cîteva lacrime licăreau scurgîndu-se printre genele strînse. BART, E. 338. Cu ochii-nchiși și strînși de tot, Ea de dureri izbea piciorul: Ah, lasă-mă că nu mai pot! COȘBUC, P. I 182. ♦ Expr. A-și ține gura strînsă = a tăcea din gură. Să vă țineți gura strînsă Și să tăceți ca pămîntul Ca să ne-auziți cuvîntul. TEODORESCU, P. P. 169. ♦ Apropiat tare, lipit. Pe urmă Tanța rămase dreaptă, cu picioarele strînse, numai în cămașa scurtă. REBREANU, R. I 247. 5. (Despre pînză, hîrtie, fire etc.) Cu marginile adunate laolaltă; înfășurat, îndoit, împăturit. În sfîrșit venea duiumul oastei: trăsuri, bagaje, pedestrași, șleahtă pospolită, amestecați în neregulă, cu steagurile strînse. NEGRUZZI, S. I 167. Teie-ntinse, Gheme strînse (Bostanul). ȘEZ. IV 47. 6. (Despre ființe) Ghemuit, zgîrcit; contractat. Fata doarme pe brînci, ori strînsă, făcută ghem. ISPIRESCU, L. 394. ◊ Expr. Cu inima strînsă = stăpînit de emoție (mai ales de teamă, supărare, grijă). Fata îl privi cu inima strînsă, își mușcă degetele gata să izbucnească iar. BART, E. 337. Cu inima strînsă de grijă, mergea prin mulțime. ANGHEL-IOSIF, C. L. 32. Maria! șopti el cu inima strînsă. EMINESCU, N. 71. II. 1. (Despre lucruri) Adunat la un loc, îngrămădit; făcut movilă. Cine trage acolo? O tăcere mare încremeni obrazurile. – Cine? întrebă iar bătrînul, arătînd spre baionetele strînse snop la ușă. CAMILAR, N. I 73. Văzu înainte-i o muiere năltuță și mlădioasă, c-o floare galbenă în părul strîns cunună. SADOVEANU, O. VIII 225. ♦ (Despre cereale) Recoltat, cules. 2. (Despre bani, avuții) Agonisit, economisit, acumulat, pus deoparte. Un zgîrcit odată, cînd era să moară, Se tîrî cu-ncetul la strînsa-și comoară, Și-ncepu cu galbeni gîtul să-și îndoape. PANN, P. V. II 122. 3. (La pl., despre mai multe ființe) Care s-au adunat, care s-au întrunit la un loc sau în jurul cuiva. Cînd, acum mai bine de 100 de ani, Marx și Engels, redactînd «Manifestul Partidului Comunist», au fundamentat în mod genial principiile de bază ale socialismului științific, comunismul era o teorie răspîndită în rîndul cîtorva cercuri de muncitori înaintați, strînși în «Liga comuniștilor». CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 338, 1/1. 4. Așezat la loc sigur. Cum ajunge în dreptul podului, scoate cele două carboave de unde le avea strînse și dă una. CREANGĂ, P. 299. Harap-Alb își aduce atunci aminte de aripa cea de furnică, o scoate de unde-o avea strînsă, apoi scapără și-i dă foc cu o bucățică de iască aprinsă. id. ib. 263. ♦ Pus în ordine; dereticat. [Îl va duce] pe puntea strîmbă la mese strînse, la făclii stînse. ȘEZ. I 179.

2) strîns, -ă adj. Bolnav de boala strînsuluĭ. Strîns cu ușa, 1. prins așa în cît să nu poată nega; 2. slab, cu fața îngustă (iron.).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRÂNS adj. v. adunător, apăsat, aspru, coerent, comprimat, concentrat, concis, cruțător, econom, laconic, lapidar, păstrător, presat, restrâns, riguros, scurt, sever, sistematic, strașnic, strict, strângător, succint.

STRÂNS adj., adv. 1. adj. v. încordat. 2. adv. scurt. (Apucă iapa ~ de căpăstru.) 3. adj. v. încleștat. 4. adj. v. împăturit. 5. adj. v. contractat. 6. adj. v. chircit. 7. adj. ghemuit, (Mold.) încinchit. (Stă ~.) 8. adj. v. compact. 9. adj. adunat, apropiat, lipit. (Cu picioarele ~.) 10. adj. v. îngust. 11. adj. apropiat, intim. (Relații ~ între două persoane.)

STRÎNS adj., adv. 1. adj. încordat, înstrunat, întins, strunit. (Arc ~.) 2. adv. scurt. (Apucă iapa ~ de căpăstru.) 3. adj. încleștat. (Cu pumnii ~.) 4. adj. împăturit, îndoit, pliat, (pop.) păturit. (O coală de hîrtie ~.) 5. adj. contractat, retractat, zgîrcit. (Țesut ~.) 6. adj. chircit, contractat, ghemuit, închircit, zgîrcit, (pop.) ciuciulit, stîrcit, (reg.) tîmbușit, (Olt., Ban. și Transilv.) zgulit. (Om ~ de durere.) 7. adj. ghemuit, (Mold.) încinchit. (Stă ~.) 8. adj. compact, des. (Mergeau în rînduri ~.) 9. adj. adunat, apropiat. (Cu picioarele ~.) 10. adj. îngust, strîmt, (franțuzism) colant. (Pantaloni ~.) 11. adj. apropiat, intim. (Relații ~.)

strîns adj. v. ADUNĂTOR. APĂSAT. ASPRU. COERENT. COMPRIMAT. CONCENTRAT. CONCIS. CRUȚĂTOR. ECONOM. LACONIC. LAPIDAR. PĂSTRĂTOR. PRESAT. RESTRÎNS. RIGUROS. SCURT. SEVER. SISTEMATIC. STRAȘNIC. STRICT. STRÎNGĂTOR. SUCCINT.

Intrare: strâns (adj.)
strâns1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strâns
  • strânsul
  • strânsu‑
  • strânsă
  • strânsa
plural
  • strânși
  • strânșii
  • strânse
  • strânsele
genitiv-dativ singular
  • strâns
  • strânsului
  • strânse
  • strânsei
plural
  • strânși
  • strânșilor
  • strânse
  • strânselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

strâns (adj.)

  • 1. Legat, înfășurat bine.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Strînși în hamuri, caii săreau nerăbdători pe loc, înfricoșați de licărul și zgomotul trăsnetelor. MIHALE, O. 509.
      surse: DLRLC
    • Și-l ajunge carabina: Nu-n piept strîns cu haină verde, Ci-ntr-un braț, mai mult neveste Cu-acel braț să nu dezmierde. COȘBUC, P. I 63.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Bine încins.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ea bate-n palme, vede-n lac Că strînsă-i stă mai bine; Rotunde ca un cap de mac Stau sînurile pline. COȘBUC, P. I 69.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Iar calul, ud de cale, Pămîntu-n loc îl frămînta Și spuma alb-o mărita Cu sînge roș ce picura Din strînsele zăbale. COȘBUC, P. I 195.
        surse: DLRLC
    • 1.3. (Despre îmbrăcăminte) Ajustat (pe talie).
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: strâmt antonime: larg 2 exemple
      exemple
      • Își luase o rochie nouă, încă neîmbrăcată, alb-liliachie, strînsă pe pieptu-i tineresc și bogată în poalele lungi, trecute de genunchi. MIHALE, O. 501.
        surse: DLRLC
      • Purta haină cenușie, strînsă la mijloc într-un singur nasture. C. PETRESCU, Î. I 13.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • În învălmășeala din ce în ce mai strînsă, sîngele curgea ca o ploaie. SADOVEANU, O. VII 12.
        surse: DLRLC
    • 1.5. figurat Despre relații între oameni:
      exemple
      • Alianță strânsă.
        surse: DLRLC
      • Forța partidului revoluționar marxist constă în legătura lui strînsă cu masele. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2793.
        surse: DLRLC
      • Este un fapt cunoscut că problemele de teorie și practică ale culturii fizice au o strînsă legătură cu științele biologice. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 362, 2/3.
        surse: DLRLC
      • [Eminescu] era un spirit afectiv, căutător de prietenii strînse. CĂLINESCU, E. 281.
        surse: DLRLC
    • 1.6. figurat Despre felul de a gândi, de a se exprima:
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: coerent concis precis 2 exemple
      exemple
      • Logică strânsă.
        surse: DLRLC
      • Nicu Bălcescu scria lesne, stilul său era limpede, strîns, nervos și elegant, precum îl vedem în «Istoria lui Mihai Viteazul». GHICA, S. A. 143.
        surse: DLRLC
  • 2. Prins, apucat, cuprins cu putere (în mâini).
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Ținea mînele tinerei... strînse întru ale sale cu o familiaritate neiertată altui decît unui bărbat. NEGRUZZI, S. I 37.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Strânși în brațe = îmbrățișați.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Îi găsi pe amîndoi adormiți și strînși în brațe. GORJAN, H. I 3.
        surse: DLRLC
  • 3. Presat din mai multe părți.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: înghesuit (adj.) 2 exemple
    exemple
    • Strînsă de gulerul cămășii, o vînă albastră îi zvîcnea puternic pe gît. MIHALE, O. 493.
      surse: DLRLC
    • Strînse între pereții de piatră și apa mereu rostogolită a Oltului, nesfîrșite șiruri de vagoane se strecoară pe după stînci, închipuind un lung și ondulat șarpe metalic. BOGZA, C. O. 171.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Rânduri strânse = rânduri dese.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 3.2. Economie strânsă = economie severă.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • N-avea cherestea în ținutul Buzăului... și trăia cu strînsă economie. C. PETRESCU, Î. II 199.
        surse: DLRLC
    • 3.3. Viață strânsă = viață modestă, trăită în cerc restrâns și cu mari economii.
      surse: DLRLC
      • 3.3.1. Înainte de a sosi aci, își imaginase o viață mai puțin strînsă. C. PETRESCU, C. V. 95.
        surse: DLRLC
    • 3.4. expresie Strâns cu ușa = constrâns, strâmtorat, silit să facă ceva împotriva voinței sale.
      surse: DLRLC NODEX
  • 4. Despre părți ale corpului omenesc:
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: închis (adj.) încleștat 3 exemple
    exemple
    • Sămînță d-asta n-ai să semeni... auzi? – scrîșni Lazăr și-și mișcă amenințător mîna strînsă pumn. MIHALE, O. 493.
      surse: DLRLC
    • Numai cîteva lacrime licăreau scurgîndu-se printre genele strînse. BART, E. 338.
      surse: DLRLC
    • Cu ochii-nchiși și strînși de tot, Ea de dureri izbea piciorul: Ah, lasă-mă că nu mai pot! COȘBUC, P. I 182.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie A-și ține gura strânsă = a tăcea din gură.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Să vă țineți gura strînsă Și să tăceți ca pămîntul Ca să ne-auziți cuvîntul. TEODORESCU, P. P. 169.
        surse: DLRLC
    • 4.2. expresie A fi strâns la mână (sau la pungă) sau a fi cu mâna strânsă = a fi zgârcit; a fi cumpătat la cheltuieli, econom.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Antreprenorii erau cu mîna strînsă. PAS, Z. I 132.
        surse: DLRLC
      • Prășitorii acestor averi au trebuit, firește, să fie... muncitori și strînși la mînă. La TDRG.
        surse: DLRLC
      • eliptic Și e strîns ș-apucător. DELAVRANCEA, O. II 342.
        surse: DLRLC
    • 4.3. Apropiat tare.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: lipit (adj.) un exemplu
      exemple
      • Pe urmă Tanța rămase dreaptă, cu picioarele strînse, numai în cămașa scurtă. REBREANU, R. I 247.
        surse: DLRLC
  • 5. Despre pânză, hârtie etc.:
    exemple
    • În sfîrșit venea duiumul oastei: trăsuri, bagaje, pedestrași, șleahtă pospolită, amestecați în neregulă, cu steagurile strînse. NEGRUZZI, S. I 167.
      surse: DLRLC
    • Teie-ntinse, Gheme strînse (Bostanul). ȘEZ. IV 47.
      surse: DLRLC
  • 6. Despre ființe sau părți ale lor:
    exemple
    • Fata doarme pe brînci, ori strînsă, făcută ghem. ISPIRESCU, L. 394.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie Cu inima strânsă = stăpânit de o emoție puternică; cu teamă.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Fata îl privi cu inima strînsă, își mușcă degetele gata să izbucnească iar. BART, E. 337.
        surse: DLRLC
      • Cu inima strînsă de grijă, mergea prin mulțime. ANGHEL-IOSIF, C. L. 32.
        surse: DLRLC
      • Maria! șopti el cu inima strînsă. EMINESCU, N. 71.
        surse: DLRLC
    • 6.2. Somn strâns = somn adânc.
      surse: NODEX
  • 7. (Despre lucruri) Adunat la un loc.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: îngrămădit 2 exemple
    exemple
    • Cine trage acolo? O tăcere mare încremeni obrazurile. – Cine? întrebă iar bătrînul, arătînd spre baionetele strînse snop la ușă. CAMILAR, N. I 73.
      surse: DLRLC
    • Văzu înainte-i o muiere năltuță și mlădioasă, c-o floare galbenă în părul strîns cunună. SADOVEANU, O. VIII 225.
      surse: DLRLC
  • 8. (Despre bani, avuții) Pus deoparte.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: acumulat agonisit un exemplu
    exemple
    • Un zgîrcit odată, cînd era să moară, Se tîrî cu-ncetul la strînsa-și comoară, Și-ncepu cu galbeni gîtul să-și îndoape. PANN, P. V. II 122.
      surse: DLRLC
  • 9. (la) plural (Despre mai multe ființe) Care s-au adunat, care s-au întrunit la un loc sau în jurul cuiva.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Cînd, acum mai bine de 100 de ani, Marx și Engels, redactînd «Manifestul Partidului Comunist», au fundamentat în mod genial principiile de bază ale socialismului științific, comunismul era o teorie răspîndită în rîndul cîtorva cercuri de muncitori înaintați, strînși în «Liga comuniștilor». CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 338, 1/1.
      surse: DLRLC
  • 10. Așezat la loc sigur, pus bine.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Cum ajunge în dreptul podului, scoate cele două carboave de unde le avea strînse și dă una. CREANGĂ, P. 299.
      surse: DLRLC
    • Harap-Alb își aduce atunci aminte de aripa cea de furnică, o scoate de unde-o avea strînsă, apoi scapără și-i dă foc cu o bucățică de iască aprinsă. CREANGĂ, P. 263.
      surse: DLRLC
    • 10.1. Pus în ordine.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: dereticat un exemplu
      exemple
      • [Îl va duce] pe puntea strîmbă la mese strînse, la făclii stînse. ȘEZ. I 179.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi strânge
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX