3 definiții pentru cules (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CULÉS2, -EÁSĂ, culeși, -se, adj. (Despre plante, fructe, flori etc.) Care este luat, desprins din locul unde crește; recoltat. – V. culege.

CULÉS2, -EÁSĂ, culeși, -se, adj. (Despre plante, fructe, flori etc.) Care este luat, desprins din locul unde crește; recoltat. – V. culege.

cules2, ~ea a [At: PRAV. 56 / Pl: ~eși, ~e / E: culege] 1 (D. cereale, fructe, flori etc.) Recoltat2. 2 Adunat din diferite locuri Si: colecționat. 3 Ridicat de pe jos dintr-un amestec de obiecte. 4 (Tip; d. textul unui manuscris) Compus literă cu literă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

culés adj. m., pl. culéși; f. sg. culeásă, pl. culése

Intrare: cules (adj.)
cules1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A48)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cules
  • culesul
  • culesu‑
  • culea
  • culeasa
plural
  • culeși
  • culeșii
  • culese
  • culesele
genitiv-dativ singular
  • cules
  • culesului
  • culese
  • culesei
plural
  • culeși
  • culeșilor
  • culese
  • culeselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cules (adj.)

  • 1. (Despre plante, fructe, flori etc.) Care este luat, desprins din locul unde crește.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: recoltat (adj.)

etimologie:

  • vezi culege
    surse: DEX '09 DEX '98