12 definiții pentru smomi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SMOMI, smomesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A ademeni, a amăgi, a înșela. – Din momi.

smomi vt [At: URECHE, LET. I, 188/32 / V: (reg) ~mni, zmomui / Pzi: ~mesc / E: s- + -momi] 1 (Îvp) A momi. 2 (Îvp) A atrage de partea sa Si: a momi. 3 (Îvp) A determina pe cineva să meargă undeva Si: a momi. 4 (Reg) A instiga. 5 (Reg) A enerva foarte tare. 6 (Reg) A fugi (8).

SMOMI, smomesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A ademeni, a amăgi, a înșela. – Din momi.

SMOMI vb. (Mold.) A ademeni, a momi. Va smomi pre bărbat să-ș lase muiarea pentru ca să o ia. ȘT, 262. Dară cu aceastea ale tale minciunoase înșelături inima nu-m vei smomi, nici cu gîndul mă voiu îndoi. CD 1698, 24v. Pentru că de multe ori nu era pîne de mîncat, el, ca să ne smomească si să ne culcăm sătui în pat, să obicinuisă de ni spunea cîte o basnă. B 1775, 85v; cf. URECHE ; PRAV.; DOSOFTEI, VS; N. COSTIN; CANTEMIR, HR.; PSEUDO-AMIRAS; CD 1770, 29r. Etimologie: pref. s- + momi. Vezi și smomeală.

smomì v. a amăgi cu făgăduieli: să-ți smomească pe nevasta CR. [V. momì].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

smomi (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smomesc, 3 sg. smomește, imperf. 1 smomeam; conj. prez. 1 sg. să smomesc, 3 să smomească

smomi (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smomesc, imperf. 3 sg. smomea; conj. prez. 3 să smomească

smomi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smomesc, imperf. 3 sg. smomea; conj. prez. 3 sg. și pl. smomească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SMOMI vb. v. ademeni, agita, amăgi, ațâța, incita, instiga, încânta, înșela, întărâta, minți, momi, păcăli, prosti, provoca, purta, stârni, trișa, tulbura.

smomi vb. v. ADEMENI. AGITA. AMĂGI. AȚÎȚA. INCITA. INSTIGA. ÎNCÎNTA. ÎNȘELA. ÎNTĂRÎTA. MINȚI. MOMI. PĂCĂLI. PROSTI. PROVOCA. PURTA. STÎRNI. TRIȘA. TULBURA.

Intrare: smomi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • smomi
  • smomire
  • smomit
  • smomitu‑
  • smomind
  • smomindu‑
singular plural
  • smomește
  • smomiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • smomesc
(să)
  • smomesc
  • smomeam
  • smomii
  • smomisem
a II-a (tu)
  • smomești
(să)
  • smomești
  • smomeai
  • smomiși
  • smomiseși
a III-a (el, ea)
  • smomește
(să)
  • smomească
  • smomea
  • smomi
  • smomise
plural I (noi)
  • smomim
(să)
  • smomim
  • smomeam
  • smomirăm
  • smomiserăm
  • smomisem
a II-a (voi)
  • smomiți
(să)
  • smomiți
  • smomeați
  • smomirăți
  • smomiserăți
  • smomiseți
a III-a (ei, ele)
  • smomesc
(să)
  • smomească
  • smomeau
  • smomi
  • smomiseră
smomni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zmomui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

smomi, smomescverb

etimologie:
  • momi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.