15 definiții pentru momi smomi zmomi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

momi vt [At: ANON. CAR. / Pzi: ~mesc / E: bg мамя, srb mamiti] 1 A atrage prin vorbe sau gesturi măgulitoare, prin promisiuni, adesea mincinoase, prin daruri etc. Si: a ademeni, a amăgi, a înșela. 2 A seduce. 3 A atrage de partea sa. 4 A determina pe cineva să vină sau să se ducă undeva. 5 (Spc; c. i. pești, animale) A ademeni cu momeală (4-5). 6 A liniști, a potoli pentru scurt timp.

MOMÍ, momesc, vb. IV. Tranz. A atrage pe cineva prin promisiuni mincinoase sau prin măguliri, prin daruri etc.; a ademeni; a amăgi; a înșela. ♦ A seduce. ♦ Spec. A ademeni cu momeală pești sau alte animale, pentru a le prinde. ♦ A liniști, a potoli, a domoli (pentru scurt timp). – Din bg. mamja, sb. mamiti.

MOMÍ, momesc, vb. IV. Tranz. A amăgi cu vorbe; a ademeni; a înșela. ♦ Spec. A ademeni cu momeală pești sau alte animale, pentru a le prinde. ♦ A liniști, a potoli, a domoli (pentru scurt timp). – Din bg. mamja, scr. mamiti.

MOMÍ, momesc, vb. IV. Tranz. 1. A amăgi (pe cineva) cu vorbe sau cu minciuni, a ademeni, a ispiti, a înșela. Atunci mai zăbovește prin satzise Gogu jovial. Că doar n-o să îndrăznești să-mi momești oaspeții cu teleguța d-tale? REBREANU, R. I 164. Moș Petrache... îl făcea să-și culce liniștit capul în claia de fin din pod, momindu-i inima cu vorbe bătrînești și bune. POPA, V. 89. Lumea-ntinde lucii mreje; Ca să schimbe-actori-n scenă, Te momește în vîrteje. EMINESCU, O. I 196. ♦ (Subiectul e un lucru ademenitor) A atrage. Ne momește farmecul necunoscutului, și încercăm, într-un noroc, o nouă scoborîre de pe Ceahlău. VLAHUȚĂ, O. A. II 158. ◊ Absol. Un zîmbet e apa, la scaldă momește. Băiatul pe verdele țărm aromește. IOSIF, T. 59. ♦ A atrage cu momeală pești sau alte animale pentru a le prinde; a arunca ceva de mîncare unui animal pentru a-l domoli. [Cîinii] m-au simțit cale de o jumătate de ceas și-am pierdut o mulțime de vreme ca să-i momesc. SLAVICI, N. II 72. 2. (Cu privire la foame) A amăgi, a înșela. Ar fi bine... să culeagă cîteva pere spre a-și mai momi foamea. ISPIRESCU, L. 224. Ne mai momirăm foamea nițel. GORJAN, H. II 36. – Variantă:(regional) smomí (SBIERA, P. 149, CREANGĂ, P. 170, ALECSANDRI, T. 1409) vb. IV.

momì v. 1. a atrage prin momeli: cum momim și noi pe prunci PANN; 2. a înșela cu amăgiri: își momi foamea. [Slav. MOMITI].

momésc v. tr. (vsl. momiti, mamiti, sîrb. mámiti, rus. manít, a momi, a atrage. V. momîĭe). Atrag pin înșelăcĭune: telaliĭ momesc slugile de la un stăpîn ca să le ducă la altu. A momi foamea, a o înșela mîncînd puțin ceva ce să nu te chinuĭască pînă ce veĭ avea mîncare destulă. – În est și smomesc (sîrb. smámiti, rus. smanitĭ). V. zămorăsc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

momí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. momésc, imperf. 3 sg. momeá; conj. prez. 3 momeáscă

momí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. momésc, imperf. 3 sg. momeá; conj. prez. 3 sg. și pl. momeáscă

smomesc, -meam 1 imp., -mii 1 aor.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MOMÍ vb. 1. v. înșela. 2. v. seduce.

MOMI vb. 1. a ademeni, a amăgi, a încînta, a înșela, a minți, a păcăli, a prosti, a purta, a trișa, (livr.) a iluziona, (înv. și reg.) a juca, a planisi, a poticări, a prilesti, a sminti, a smomi, a șutili, (reg.) a șugui, (Transilv. și Ban.) a celui, (Munt.) a mîglisi, (Transilv.) a tășca, (înv.) a aromi, a blăzni, a gîmbosi, a măguli, a mistifica, a surprinde, (fam.) a duce, a fraieri, a șmecheri, (fam. fig.) a arde, a frige, a încălța, a pingeli, a pingelui, a pîrli, a potcovi, a prăji, (Mold. fig.) a boi, (înv. fig.) a luneca. (I-a ~ cu vorbe mincinoase.) 2. a ademeni, a amăgi, a atrage, a ispiti, a seduce, a tenta, (înv.) a aromi, a năpăstui, (fig.) a îmbia. (Perspectiva îl ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

momí (momésc, momít), vb. – A seduce, a atrage, a ademeni. – Megl. mumes. Sl. mamiti „a înșela” (Miklosich, Lexicon, 362; Cihac, II, 202; Tiktin; Berneker, II, 15; Conev 98), cf. bg. mamjă, cr. mamiti, pol. momić. Der. momeală, s. f. (ademeneală, tentare; nadă); momelnic, s. m. (înv., prestidigitator); smomi, vb. (a înșela, a seduce), cu s- expresiv (după Geheeb 39, cu -s sl., cf. sl. izmamiti).

Intrare: momi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • momi
  • momire
  • momit
  • momitu‑
  • momind
  • momindu‑
singular plural
  • momește
  • momiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • momesc
(să)
  • momesc
  • momeam
  • momii
  • momisem
a II-a (tu)
  • momești
(să)
  • momești
  • momeai
  • momiși
  • momiseși
a III-a (el, ea)
  • momește
(să)
  • momească
  • momea
  • momi
  • momise
plural I (noi)
  • momim
(să)
  • momim
  • momeam
  • momirăm
  • momiserăm
  • momisem
a II-a (voi)
  • momiți
(să)
  • momiți
  • momeați
  • momirăți
  • momiserăți
  • momiseți
a III-a (ei, ele)
  • momesc
(să)
  • momească
  • momeau
  • momi
  • momiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zmomi
  • zmomire
  • zmomit
  • zmomitu‑
  • zmomind
  • zmomindu‑
singular plural
  • zmomește
  • zmomiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zmomesc
(să)
  • zmomesc
  • zmomeam
  • zmomii
  • zmomisem
a II-a (tu)
  • zmomești
(să)
  • zmomești
  • zmomeai
  • zmomiși
  • zmomiseși
a III-a (el, ea)
  • zmomește
(să)
  • zmomească
  • zmomea
  • zmomi
  • zmomise
plural I (noi)
  • zmomim
(să)
  • zmomim
  • zmomeam
  • zmomirăm
  • zmomiserăm
  • zmomisem
a II-a (voi)
  • zmomiți
(să)
  • zmomiți
  • zmomeați
  • zmomirăți
  • zmomiserăți
  • zmomiseți
a III-a (ei, ele)
  • zmomesc
(să)
  • zmomească
  • zmomeau
  • zmomi
  • zmomiseră
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • smomi
  • smomire
  • smomit
  • smomitu‑
  • smomind
  • smomindu‑
singular plural
  • smomește
  • smomiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • smomesc
(să)
  • smomesc
  • smomeam
  • smomii
  • smomisem
a II-a (tu)
  • smomești
(să)
  • smomești
  • smomeai
  • smomiși
  • smomiseși
a III-a (el, ea)
  • smomește
(să)
  • smomească
  • smomea
  • smomi
  • smomise
plural I (noi)
  • smomim
(să)
  • smomim
  • smomeam
  • smomirăm
  • smomiserăm
  • smomisem
a II-a (voi)
  • smomiți
(să)
  • smomiți
  • smomeați
  • smomirăți
  • smomiserăți
  • smomiseți
a III-a (ei, ele)
  • smomesc
(să)
  • smomească
  • smomeau
  • smomi
  • smomiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

momi smomi zmomi

  • 1. A atrage pe cineva prin promisiuni mincinoase sau prin măguliri, prin daruri etc.
    exemple
    • Atunci mai zăbovește prin sat – zise Gogu jovial. Că doar n-o să îndrăznești să-mi momești oaspeții cu teleguța d-tale? REBREANU, R. I 164.
      surse: DLRLC
    • Moș Petrache... îl făcea să-și culce liniștit capul în claia de fîn din pod, momindu-i inima cu vorbe bătrînești și bune. POPA, V. 89.
      surse: DLRLC
    • Lumea-ntinde lucii mreje; Ca să schimbe-actori-n scenă, Te momește în vîrteje. EMINESCU, O. I 196.
      surse: DLRLC
    • Ne momește farmecul necunoscutului, și încercăm, într-un noroc, o nouă scoborîre de pe Ceahlău. VLAHUȚĂ, O. A. II 158.
      surse: DLRLC
    • absolut Un zîmbet e apa, la scaldă momește. Băiatul pe verdele țărm aromește. IOSIF, T. 59.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09
    • 1.2. prin specializare A ademeni cu momeală pești sau alte animale, pentru a le prinde.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. A liniști, a potoli, a domoli (pentru scurt timp).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • [Câinii] m-au simțit cale de o jumătate de ceas și-am pierdut o mulțime de vreme ca să-i momesc. SLAVICI, N. II 72.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Cu privire la foame:
      exemple
      • Ar fi bine... să culeagă cîteva pere spre a-și mai momi foamea. ISPIRESCU, L. 224.
        surse: DLRLC
      • Ne mai momirăm foamea nițel. GORJAN, H. II 36.
        surse: DLRLC

etimologie: