28 de definiții pentru plimbare preumblare primblare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLIMBÁRE, plimbări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) plimba; mers în voie pentru a se recrea, a lua aer etc. ◊ Expr. (Fam.) A trimite (pe cineva) la plimbare = a) a se dispensa de serviciile cuiva, a se descotorosi de cineva; b) a nu sta la discuție (cu cineva), a da afară; a concedia. ♦ Călătorie (de agrement), drum; peregrinare, umblătură. 2. (Înv.; concr.) Loc de promenadă. [Var.: (reg.) preumbláre, primbláre s. f.] – V. plimba.

PLIMBÁRE, plimbări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) plimba; mers în voie pentru a se recrea, a lua aer etc. ◊ Expr. (Fam.) A trimite (pe cineva) la plimbare = a) a se dispensa de serviciile cuiva, a se descotorosi de cineva; b) a nu sta la discuție (cu cineva), a da afară; a concedia. ♦ Călătorie (de agrement), drum; peregrinare, umblătură. 2. (Înv.; concr.) Loc de promenadă. [Var.: (reg.) preumbláre, primbláre s. f.] – V. plimba.

plimbare sf [At: PRAV. 175 / V: (îrg) plinb~, prăîmbla~, preămblare, preîmblare, preumblare, primblare, prinblare, (reg) prămblarie, prăumbla~, prembla~ / Pl: ~bări / E: plimba] 1 Mers în voie pentru a se recrea, a lua aer etc. Si: plimbat1 (1), promenadă, (rar) plimbet (1). 2 (Fam; îe) A trimite pe cineva la ~ A nu vrea să stea la discuție cu cineva. 3 (Fam; îae) A da afară. 4 (Fam; îae) A concedia. 5 (Fam; îae) A se descotorosi de cineva. 6 (Pgn) Călătorie de agrement Si: plimbat1 (2). 7 (Înv; ccr) Loc de promenadă Si: (înv) plimbătoare (3). 8 Deplasare a unor oameni sau animale dintr-un loc în altul Si: plimbat1 (3). 9 (Înv) Closet.

PLIMBÁRE, plimbări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) plimba; umblet (fără grabă) pentru a se recrea, a lua aer. Am ieșit cu tata... mai mult într-o plimbare decît la vînătoare. GALACTION, O. I 50. Colonelul își întrerupse plimbarea, iși reluă locul la birou. SAHIA, N. 78. ◊ Expr. (Familiar) A trimite (pe cineva) la plimbare = a te dispensa de serviciile cuiva, a te descotorosi de cineva. ♦ Mers comod pe jos. Din Pripas pînă în Armadia e o plimbare de o jumătate de ceas. REBREANU, I. 52. (Prin exagerare) Sosește, bine – nu? O plimbare în toată Pocuția ș-o raită pînă la Halici. DELAVRANCEA, O. 11 21. 2. (Învechit) Loc amenajat, rezervat, unde se duce lumea să se plimbe; promenadă. [În Berna este] o plimbare de ziua și noaptea, fiindcă o luminează cu felinare, foarte frumoasă și romanticească. GOLESCU, Î. 169. – Variante: preumbláre (GORJAN, H. I 4), primbláre (KOGĂLNICEANU, S. 65) s. f.

PLIMBÁRE ~ări f. v. A PLIMBA și A SE PLIMBA.A trimite pe cineva la ~ a se debarasa de cineva; a alunga pe cineva. [G.-D. plimbării] /v. a (se) plimba

plimbare f. 1. acțiunea de a se plimba; 2. loc de preumblare.

plimbáre (vest și sud) și primbláre (est și nord) f., pl. ărĭ. Acțiunea de a te plimba: a face o plimbare, a te duce la plimbare. Fig. Iron. A trimete pe cineva la plimbare, a-l da afară, a-l congedia.

PREUMBLÁRE s. f. v. plimbare.

PREUMBLÁRE s. f. v. plimbare.

PREUMBLÁRE s. f. v. plimbare.

PRIMBLÁRE s. f. v. plimbare.

PRIMBLÁRE s. f. v. plimbare.

PRIMBLÁRE s. f. v. plimbare.

prăîmblare sf vz plimbare

2) plimb (vest și sud) și prímblu (est și nord), a v. tr. (lat. per-ámbulo, -lare. V. umblu). Duc de colo colo ca să se distreze, ca să se răcorească orĭ ca să nu ostenească stînd loculuĭ: a plimba copiiĭ (pe jos orĭ în trăsură), a plimba caiĭ. Iron. Degeaba plimbĭ cărțile la școală! V. refl. Merg încet ca să mă distrez, ca să mă liniștesc orĭ ca să nu ostenesc stînd: mă plimb pin casă, pin curte, pe stradă. Călătoresc de plăcere: s’a plimbat pin străinătate. – Vechĭ priumblu și premblu. În Maram. preîmblu, în Ban. preumblu. V. preport.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plimbáre s. f., g.-d. art. plimbắrii; pl. plimbắri

plimbáre s. f., g.-d. art. plimbării; pl. plimbări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLIMBÁRE s. promenadă, (rar) plimbet, (prin Transilv.) șeităletiu, (Ban., Transilv., Maram. și Bucov.) șpațir. (A făcut o ~ reconfortantă.)

PLIMBÁRE s. v. călătorie, deplasare, drum, promenadă, voiaj.

PLIMBARE s. promenadă, (rar) plimbet, (prin Transilv.) șeităletiu, (Ban., Transilv., Maram. și Bucov.) șpațir. (A făcut o ~ reconfortantă.)

plimbare s. v. CĂLĂTORIE. DEPLASARE. DRUM. PROMENADĂ. VOIAJ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

preumbláre, preumblări, s.f. (înv. și pop.) 1. plimbare. 2. aruncare a privirii, îndreptare.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a trimite (pe cineva) la plimbare expr. 1. a da (pe cineva) afară 2. a refuza să stea de vorbă cu cineva, la solicitarea acestuia

Intrare: plimbare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plimbare
  • plimbarea
plural
  • plimbări
  • plimbările
genitiv-dativ singular
  • plimbări
  • plimbării
plural
  • plimbări
  • plimbărilor
vocativ singular
plural
preumblare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preumblare
  • preumblarea
plural
  • preumblări
  • preumblările
genitiv-dativ singular
  • preumblări
  • preumblării
plural
  • preumblări
  • preumblărilor
vocativ singular
plural
primblare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • primblare
  • primblarea
plural
  • primblări
  • primblările
genitiv-dativ singular
  • primblări
  • primblării
plural
  • primblări
  • primblărilor
vocativ singular
plural

plimbare preumblare primblare

  • 1. Acțiunea de a (se) plimba; mers în voie pentru a se recrea, a lua aer etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deplasare mers (s.n.) umblet 4 exemple
    exemple
    • Am ieșit cu tata... mai mult într-o plimbare decît la vînătoare. GALACTION, O. I 50.
      surse: DLRLC
    • Colonelul își întrerupse plimbarea, își reluă locul la birou. SAHIA, N. 78.
      surse: DLRLC
    • Din Pripas pînă în Armadia e o plimbare de o jumătate de ceas. REBREANU, I. 52.
      surse: DLRLC
    • prin exagerare Sosește, bine – nu? O plimbare în toată Pocuția ș-o raită pînă la Halici. DELAVRANCEA, O. 11 21.
      surse: DLRLC
  • 2. învechit concretizat Loc de promenadă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: promenadă un exemplu
    exemple
    • [În Berna este] o plimbare de ziua și noaptea, fiindcă o luminează cu felinare, foarte frumoasă și romanticească. GOLESCU, Î. 169.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi plimba
    surse: DEX '98 DEX '09