opțiuni
  • info
10 definiții pentru oftătură

Explicative DEX

OFTĂTURĂ, oftături, s. f. (Rar) Oftat. – Ofta + suf. -ătură.

OFTĂTURĂ, oftături, s. f. (Rar) Oftat. – Ofta + suf. -ătură.

oftătură sf [At: GCR II, 180/20 / V: (reg) oht~ / Pl: ~ri / E: ofta + -tură] (Înv) Oftat1 (1).

ohtătură sf vz oftătură

OFTAT (pl. -aturi) sn., OFTĂTURĂ (pl. -turi) sf. Respirațiune puternică, adîncă și lungă, pricinuită de o durere morală, suspin: numai cîte un oftat din vreme în vreme îmi ridica pieptul (GN.); Iartă-i, Doamne, păcatul Cui a făcut oftatul (IK.-BRS.); oftăturile, blestemele mele, numai milostivul Dumnezeu le-o fi știind (LUNG.).

Ortografice DOOM

oftătură (rar) s. f., g.-d. art. oftăturii; pl. oftături

oftătură (rar) s. f., g.-d. art. oftăturii; pl. oftături

oftătură s. f., g.-d. art. oftăturii; pl. oftături

Sinonime

OFTĂTURĂ s. v. oftare, oftat, suspin, suspinare, suspinat.

oftătură s. v. OFTARE. OFTAT. SUSPIN. SUSPINARE. SUSPINAT.

Tezaur

OFTĂTURĂ s. f. (Învechit) Oftat1. Ohtăturile lui aprinde airul și lacrămile ce vărsa îl stînge (cca 1800). gcr ii, 180/20. Aici să fi văzut ohtături, lacrămi de foc. zilot, cbon. 87. Sufletul îm iese Dă ohtături adese. a. văcăRescul, ap. gcb ii, 161/21, cf. polizu, tdrg. – pl.: oftături. – Și: ohtătură s. f. – Ofta + suf. -tură.

Intrare: oftătură
oftătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oftătură
  • oftătura
plural
  • oftături
  • oftăturile
genitiv-dativ singular
  • oftături
  • oftăturii
plural
  • oftături
  • oftăturilor
vocativ singular —
plural —
ohtătură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oftătură, oftăturisubstantiv feminin

etimologie:
  • Ofta + -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.