opțiuni
  • info

8 definiții pentru suspinare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUSPINARE, suspinări, s. f. Faptul de a suspina; suspin (1, 2), suspinat. – V. suspina.

SUSPINARE, suspinări, s. f. Faptul de a suspina; suspin (1, 2), suspinat. – V. suspina.

suspinare sf [At: PSALT. HUR. 23r/9 / Pl: ~nări / E: suspina] 1-2 (Îvp) Suspin (1, 4).

SUSPINARE, suspinări, s. f. Faptul de a suspina. 1. Suspin (1), oftat. Ce răcnete grozave! Ce amară suspinare! NEGRUZZI, S. II 6. Poetul l-astea toate el simte grea mișcare; În palpit crud sloboade o lungă suspinare. BOLLIAC, O. 69. ◊ (Metaforic) Din adierea vîntului prin ierburi, din țîrîitul greierilor, din mii de sunete ușoare și nedeslușite, se naște ca o slabă suspinare ieșită din sînul obosit al naturii. ODOBESCU, S. A. 316. Era la ceasul tainic... Cînd marea-ncet adoarme cu-o suspinare grea. ALECSANDRI, O. 76. 2. Suspin (2). Cîte necazuri și cît plîns cu suspinare! CONACHI, P. 82. ◊ (Poetic) Tace în frunziș privighetoarea, Cu pieptul sfîșiat de suspinări. CERNA, P. 167.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

suspinare s. f., g.-d. art. suspinării; pl. suspinări

suspinare s. f., g.-d. art. suspinării; pl. suspinări

suspinare s. f., g.-d. art. suspinării; pl. suspinări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUSPINARE s. v. oftat.

SUSPINARE s. oftare, oftat, suspin, suspinat, (pop.) aht, (înv. și reg.) oft, (înv.) oftătură. (O ~ de ușurare.)

Intrare: suspinare
suspinare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suspinare
  • suspinarea
plural
  • suspinări
  • suspinările
genitiv-dativ singular
  • suspinări
  • suspinării
plural
  • suspinări
  • suspinărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

suspinare, suspinărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a suspina; suspin. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: oftat suspin suspinat
    • format_quote Ce răcnete grozave! Ce amară suspinare! NEGRUZZI, S. II 6. DLRLC
    • format_quote Poetul l-astea toate el simte grea mișcare; În palpit crud sloboade o lungă suspinare. BOLLIAC, O. 69. DLRLC
    • format_quote metaforic Din adierea vîntului prin ierburi, din țîrîitul greierilor, din mii de sunete ușoare și nedeslușite, se naște ca o slabă suspinare ieșită din sînul obosit al naturii. ODOBESCU, S. A. 316. DLRLC
    • format_quote metaforic Era la ceasul tainic... Cînd marea-ncet adoarme cu-o suspinare grea. ALECSANDRI, O. 76. DLRLC
  • 2. Faptul de a suspina; suspin. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: suspin suspinat
    • format_quote Cîte necazuri și cît plîns cu suspinare! CONACHI, P. 82. DLRLC
    • format_quote poetic Tace în frunziș privighetoarea, Cu pieptul sfîșiat de suspinări. CERNA, P. 167. DLRLC
etimologie:
  • vezi suspina DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.