Definiția cu ID-ul 1342149:
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
leal, -ă adj. 1 (despre oameni sau despre caracterul lor) cinstit, corect, drept, incoruptibil, integru, necoruptibil, onest, <livr.> prob, <rar> franc2, <înv.> neademenit, nemitarnic, <engl.> fair, fairplay, <fig.> alb, curat, nepătat, sănătos, <fig.; pop.> oblu, <fig.; reg.> tistaș, <fig.; înv.> nevătămat. Este un om leal în afaceri. 2 (despre oameni) cinstit, franc2, loial, neprefăcut, sincer, <rar> simplu, <înv.> nefățărit, prost, <fig.> deschis, verde. A fost totdeauna leal față de prietenii adevărați. 3 (despre manifestări, atitudini etc. ale oamenilor) cavaleresc, cinstit, franc2, loial, neprefăcut, sincer, <înv.> nefățărit, prost, <fig.> verde. Un gest leal impresionează pe oricine. 4 (în opoz. cu „infidel”, „necredincios”; despre oameni) bun, cinstit, constant, credincios, devotat, fidel, loial, statornic, <livr.> devot, <reg.> slugarnic, <înv.> slugăritor, smerit, <fig.> nestrămutat. S-a convins că îi este un partener de viață leal.