16 definiții pentru imens


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

imens, ~ă [At: MACEDONSKI, O. I, 130 / S și: (înv; nrc) imenz I Pl: ~nși, ~e / E: fr immense] 1 a Foarte mare. 2 a Care nu se poate măsura Si: enorm, nemărginit, nemăsurat, vast. 3 a Alcătuit din mulți oameni sau unități. 4 sn (Rar) Spațiu nemărginit.

IMÉNS, -Ă, imenși, -se, adj. Care este extraordinar de mare, de numeros, de intens, de important; colosal, enorm. ♦ (Adverbial; cu determinări introduse prin prep. „de”, exprimă ideea de superlativ) Foarte, extraordinar. – Din fr. immense, lat. immensus.

IMÉNS, -Ă, imenși, -se, adj. Care este extraordinar de mare, de numeros, de intens, de important; colosal, enorm. ♦ (Adverbial; cu determinări introduse prin prep. „de”, exprimă ideea de superlativ) Foarte, extraordinar. – Din fr. immense, lat. immensus.

IMÉNS, -Ă, imenși, -se, adj. (În legătură cu ideea de dimensiune) Foarte mare, foarte întins, nesfîrșit, nemărginit; vast, nemăsurat, enorm. De jur împrejur, pe variația infinită a imensei perspective, se risipeau umbrele norilor și strălucirea soarelui. GALACTION, O. I 346. Și-n mintea lui se desfășurau tablouri: ogoare imense, lanuri de grîu. VLAHUȚĂ, O. A. III 62. ♦ (În legătură cu ideea de număr, de cantitate) Foarte numeros, nenumărat. Bogăția imensă a expresiilor pentru «curătură» arată în mod elocvent, munca pe care au depus-o romînii, de-a lungul veacurilor, spre a transforma în terenuri cultivabile, pășuni etc. o mare parte dintre pădurile și codrii așa de numeroși odinioară. IORDAN, N. L. 9. Zeci, sute de mii de flori se ivesc dinăuntrul apelor... în vreme ce deasupra, din adîncimile cerului izbucnește imensa puzderie de stele. BOGZA, C. O. 301. ♦ (În legătură cu ideea de intensitate) Foarte mare, foarte important. Un rol imens are activul de partid în viața partidelor comuniste și muncitorești din țările capitaliste, coloniale și dependente. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2805. N-aș putea să-mi explic mai bine gîndul asupra acestei materii, de o imensă importanță. GHEREA, ST. CR. I 252. ♦ Fig. Adînc, profund. Acum e trecut de miezul nopții, furtuna s-a potolit, e o liniște imensă. BOGZA, Ț. 46. O tristețe imensă îi inundă inima. SAHIA, N. 95. ♦ (Adverbial, familiar; legat de adjectivul sau de adverbul pe care îl determină prin prep. «de», exprimă ideea de superlativ) Foarte, tare. Sonia, îmi pare imens de rău. CAMIL PETRESCU, T. II 26.

IMÉNS, -Ă adj. Foarte mare, nemărginit; vast. ♦ Nenumărat, enorm. ♦ Foarte important. [< fr. immense, it. immenso, lat. immensus].

IMÉNS, -Ă adj. foarte mare, nemărginit; vast. ◊ nenumărat, enorm. ◊ (fig.) foarte important. (< fr. immense, lat. immensus)

IMÉNS1 adv. (urmat de un determinativ precedat de prepoziția de exprimă ideea de superlativ) La cel mai înalt grad; extraordinar (de); extrem (de). /<fr. immense, lat. immensus

IMÉNS2 ~să (~și, ~se) Care este de proporții foarte mari; extraordinar de mare; enorm; gigantic; uriaș; colosal. /<fr. immense, lat. immensus

imens a. 1. care e fără măsură, a cărui mărime e nemărginită: universul e imens; 2. foarte întins: câmpii imense; 3. fig. excesiv: ambițiune imensă.

*iméns, -ă adj. (lat. immensus, d. in-, ne, și mensus, măsurat. V. măsură). Nemăsurat, nemărginit, infinit: universu e imens. Foarte mare: avere imensă, (fig.) ambițiune imensă. Adv. În mod imens.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

iméns adj. m., pl. iménși; f. iménsă, pl. iménse

iméns adj. m., pl. iménși; f. sg. iménsă, pl. iménse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IMÉNS adj. 1. v. extraordinar. 2. v. uriaș. 3. v. nemărginit. 4. infinit, necuprins, nefinit, nelimitat, nemărginit, nemăsurat, nesfârșit, nețărmurit, (rar) ilimitat. (O câmpie ~.) 5. colosal, enorm, nenumărat, (înv. și reg.) nesocotit. (O mulțime ~.) 6. v. incalculabil, nelimitat, (rar) necalculabil. (Cu efecte ~.)

IMENS adj. 1. colosal, enorm, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, infinit, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntîlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, nesfîrșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș, (livr.) mirabil, (înv.) manin, necrezut, (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.) 2. colosal, enorm, fabulos, gigantic, uriaș, (înv. și reg.) nămilos, (înv.) urieșesc, (fig.) astronomic. (De proporții ~.) 3. colosal, enorm, nemărginit, nemăsurat, nesfîrșit, vast, (livr.) incomensurabil. (O suprafață ~.) 4. infinit, necuprins, nefinit, nelimitat, nemărginit, nemăsurat, nesfîrșit, nețărmurit, (rar) ilimitat. (O cîmpie ~.) 5. colosal, enorm, nenumărat, (înv. și reg.) nesocotit. (O mulțime ~.) 6. colosal, considerabil, enorm, incalculabil, nelimitat, (rar) necalculabil. (Cu efecte ~.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SAEPE QUOD DATUR EXIGUUM EST, QUOD SEQUITUR EX EO MAGNUM (lat.) deseori darul este neînsemnat, dar semnificația lui este imensă – Seneca, „Epistulae”, 81, 14.

Intrare: imens
imens adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imens
  • imensul
  • imensu‑
  • imensă
  • imensa
plural
  • imenși
  • imenșii
  • imense
  • imensele
genitiv-dativ singular
  • imens
  • imensului
  • imense
  • imensei
plural
  • imenși
  • imenșilor
  • imense
  • imenselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

imens

  • 1. Care este extraordinar de mare, de numeros, de intens, de important.
    exemple
    • De jur împrejur, pe variația infinită a imensei perspective, se risipeau umbrele norilor și strălucirea soarelui. GALACTION, O. I 346.
      surse: DLRLC
    • Și-n mintea lui se desfășurau tablouri: ogoare imense, lanuri de grîu. VLAHUȚĂ, O. A. III 62.
      surse: DLRLC
    • Bogăția imensă a expresiilor pentru «curătură» arată în mod elocvent, munca pe care au depus-o romînii, de-a lungul veacurilor, spre a transforma în terenuri cultivabile, pășuni etc. o mare parte dintre pădurile și codrii așa de numeroși odinioară. IORDAN, N. L. 9.
      surse: DLRLC
    • Zeci, sute de mii de flori se ivesc dinăuntrul apelor... în vreme ce deasupra, din adîncimile cerului izbucnește imensa puzderie de stele. BOGZA, C. O. 301.
      surse: DLRLC
    • Un rol imens are activul de partid în viața partidelor comuniste și muncitorești din țările capitaliste, coloniale și dependente. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2805.
      surse: DLRLC
    • N-aș putea să-mi explic mai bine gîndul asupra acestei materii, de o imensă importanță. GHEREA, ST. CR. I 252.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Acum e trecut de miezul nopții, furtuna s-a potolit, e o liniște imensă. BOGZA, Ț. 46.
        surse: DLRLC
      • O tristețe imensă îi inundă inima. SAHIA, N. 95.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (și) adverbial Cu determinări introduse prin prepoziție „de”, exprimă ideea de superlativ.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: extraordinar foarte tare un exemplu
      exemple
      • Sonia, îmi pare imens de rău. CAMIL PETRESCU, T. II 26.
        surse: DLRLC

etimologie: