NENUMĂRAT, -Ă, nenumărați, -te, adj. Care este în cantitate atât de mare încât nu poate fi numărat; fără număr, imens. ◊ Loc. adv. De nenumărate ori sau în nenumărate rânduri = de foarte multe ori, foarte des. – Pref. ne- + numărat.

nenumărat, ~ă [At: VARLAAM, C. 99 / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + numărat²] 1 a Care este în număr atât de mare, încât nu poate fi numărat Si: numeros (reg), nemaisocotit (1), nesămăluit. 2 a (Pex) Imens. 3 a (Îlav) De ~e ori sau în ~e rânduri De foarte multe ori. 4 a (Îal) Foarte des. 5 sf (Pop; îlav) Cu ~a Cu nemiluita. 6 a (Nob) Care nu a fost numerotat.

NENUMĂRAT I. adj. Ce nu se poate număra. II. adv. Fără număr: ~ de mulți [număra].

NENUMĂRAT, -Ă, nenumărați, -te, adj. Care este în cantitate atât de mare încât nu poate fi numărat; fără număr, imens. ◊ Loc. adv. De nenumărate ori sau în nenumărate rânduri = de foarte multe ori, foarte des. – Ne- + numărat.

NENUMĂRAT, -Ă, nenumărați, -te, adj. Care este în număr atît de mare, încît nu poate fi numărat; fără număr, imens. Învățămintele și rînduielile lumii civilizate sînt nenumărate. SADOVEANU, E. 28. El numără în gîndu-i zile nenumărate. EMINESCU, O. I 93. Stele nenumărate, ca nisipul mării, scînteiază care de care mai mult. BOLINTINEANU, O. 350. Turme nenumărate ca stelele pășteau în cîmpii întinse. RUSSO, O. 40. ◊ (Substantivat, în loc. adj.) Cu nenumărata = în cantitate imensă, nesfîrșită, neisprăvită. Bani cu nenumărata. RETEGANUL, P. III 71.

NENUMĂRAT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la numărat) Care este foarte numeros; fără număr. /ne- + numărat

nenumărat a. ce nu se poate număra. ║ adv. fără număr.

nenumărát, -ă adj. Fără număr, în mare număr. Adv. Nenumărat de mulțĭ.

NUMĂRAT I. adj. p. NUMĂRA: bob ~ 👉 BOB ¶¶ C. 👉 NENUMĂRAT, care nu se poate număra, fără număr: o mulțime ~ă. II. sbst. Faptul de a număra.

nenumărat adj. m., pl. nenumărați; f. nenumărată, pl. nenumărate

nenumărat adj. m., pl. nenumărați; f. nenumărată, pl. nenumărate

nenumărat adj. m., pl. nenumărați; f. sg. nenumărată, pl. nenumărate

NENUMĂRAT adj. 1. v. incalculabil. 2. v. imens.

NENUMĂRAT adj. 1. incalculabil, necalculabil, (reg.) nemaisocotit, nesămăluit. (Elemente ~.) 2. colosal, enorm, imens, (înv. și reg.) nesocotit. (O mulțime ~.)

NENUMĂRAT, -Ă adj. 1. Negativ al lui numărat². cf. LB. 2. Care este în număr atît de mare încît nu poate fi numărat; foarte numeros, fără număr; (regional) nemaisocotit, nesămăluit. v. nelimitat, nemărginit (2), infinit. Alte nenumărate minuni au făcut. varlaam, c. 99, cf. 24, 170. În țara Ungurească s-au sculat Batie cu nenumărată mulțime de oaste tătărască. cantemir, ap. gcr i 360/30. Nici un lucru cîte sînt supt lună stătătoriu și neschimbat nu poate fi, nici în nenumărații ani pot tot într-același chip sta. c. cantacuzino, cm i, 56, cf. 26. Cu toată această nenumărată armie n-au putut să ia cetatea. Ist. carol xii, 21^r/17. Făcu provinție romană, descălecăndu-o cu nenumărată mulțime de romani. budai-deleanu, lex. i, 44^rl/24. Moldovencile... creștea patriei fii a cărora virtute o au păstrat în mijlocul nenumăratelor primejdii. ar (1830), 16¹/8. Între nenumăratele îmbunătățiri... fără îndoială este așăzarea în capitalie și prin polotiile prințipatului a unui sfat munițipal. ib. (1832), 13¹/2. Cît de vremelnice sînt plăcerile lui, iar relele nemărginite și nenumărate. MARCOvici, c. 24/24. Această frumoasă și cuminte damă era pilduitoare prin a ei viețuire și nenumărate faceri de bine. ar (1837), 58¹/26, cf. valian, v. Turme nenumărate ca stelele pășteau în cîmpii întinse. russo, s. 144, cf. polizu. În sînul ei găsești Averi nenumărate. ALEXANDRESCU, m. 11, cf. PONTBRIANT, D. Corăbii cu trei poduri, nenumărate vase. alecsandri, p. i, 236, cf. id. T. 102, BARCIANU, COSTINESCU. Stele nenumărate, ca nisipul mării, scînteiază care de care mai mult. bolintineanu, o. 350. Nu voi vorbi dară despre acele nenumărate căi... cîte se află în această peșteră. f (1880), 337. Ei aud cu urechile toată acea nenumărată lume de insecte. odobescu, s. iii, 19. El numără în gîndu-i zile nenumărate. eminescu, o. i, 93. Deschizînd lada... nenumărate herghelii de cai, cirezi de vițe... ies din ea. creangă, p. 291, cf. 79, ddrf. Sînt nenumărate băile din Roșia. f (1903), 28, cf. 189, alexi, w. Strîngea galbeni peste galbeni umplîndu-și nenumăratele lui pungi. f (1906), 27, cf. 15. Din coastele rîpoase ale munților se nasc nenumărate izvoare mici. hogaș, dr. i, 31. Lumina soarelui de vară,... despicînd vederii nenumărate cline, planuri și adîncimi, venea spre noi. galaction, o. 209. A încercat în nenumărate locuri, dar a primit același răspuns. sahia, n. 91. Au fost descrise de nenumărați autori. ygrec, m. n. 577. Minunata noastră clasă muncitoare a știut să învingă nenumărate piedici și greutăți. scînteia, 1952, nr. 2 387. Se gîndea la nevoile lui și la dmărăciunile-i nenumărate. sadoveanu, e. 103, cf. 28. Sculele și lucrurile din gospodărie, de lemn, sînt nenumărate. arghezi, b. 105. Țara noastră are nenumărate ochiuri de apă stătătoare. c. antonescu, p.16, cf. 31. Rupse în nenumărate bucățele hîrtia înnegrită. galan, b. ii, 132. Ploaia... mînjise nenumăratele ferestre care dădeau spre stradă. t. popovici, se. 79. Pădurea... creează pentru apa de scurgere nenumărate piedici. agrotehnica, i, 164. Astfel dar nu se cuvine, Să vedem aici la tine Cu oști mari, nenumărate. teodorescu, p. p. 114. ◊ (Adverbial) Ea mi-a dat Numărat, Eu îi dau nenumărat! marian, v. 137. ♦ loc. adv. De nenumărate ori sau în nenumărate rînduri = de foarte multe ori, foarte des. Ce folos de jurămintele mele celea mai desperate, repetate de nenumărate ori. f (1903), 4. „Dulce” apare de nenumărate ori la Eminescu, Alecsandri și Bolintineanu. vianu, s. 34. Acasă... am stat de nenumărate ori de vorbă cu tine. baranga, r. f. 51. Îi povestise în nenumărate rînduri că Pavel vine beat în fiecare seară. t. popovici, se. 46, cf. 455. Am auzit de nenumărate ori prozatori talentați... discutînd cu aprindere. tribuna. 1962, nr. 267, 2/1. (Popular; substantivat) Cu nenumărata = cu nemiluita, v. nemiluit (2). Calul voma bani cu nenumărata. reteganul, p. i, 71. 3. (Neobișnuit) Care nu a fost numerotat. La început sînt unsprăzece foi nenumărate. SBIERA, f. S. 77. – pl.: nenumărați, -te. – pref. ne- + numărat².