18 definiții pentru zaveră
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZAVERĂ, zavere, s. f. Nume dat Revoluției de la 1821 împotriva stăpânirii turcești (cu ramificație și în Țările Române); p. gener. revoltă, răscoală, răzvrătire. – Din sb., bg. zavera.
zaveră sf [At: (a. 1830) IORGA, S. D. XV, 25 / V: zea~ / Pl: ~re / E: bg завера] 1 (îvp) Mișcarea revoluționară de la 1821 organizată împotriva stăpânirii turcești (cu ramificație și în țările românești). 2 (Pgn) Revoltă (1). 3 (îlav) De când cu ~a De mult. 4 (Fam) Agitație (1). 5 Gălăgie (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zaveră s.f. 1 (ist.) Nume dat răscoalei eteriștilor din anul 1821 (cu ramificație și în Țările Române), condusă de Al. Ipsilanti, împotriva stăpînirii turcești. Pe acest deal, Smarandă, am fugit în vremea zaverei... de frica unei cete de turci (CR.). 2 gener. (fam.) Revoltă, răscoală, răzvrătire. 3 (fam.) Agitație, gălăgie. Mai ales în săptămîna Paștilor, e zaveră mare (BASS.). • pl. -e. /<srb. zavera, bg. завера.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZAVERĂ, zavere, s. f. (Înv. și reg.) Nume dat răscoalei organizate de greci în 1821 împotriva stăpânirii turcești (cu ramificație și în țările românești); p. gener. revoltă, răscoală, răzvrătire. – Din scr., bg. zavera.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de spall
- acțiuni
ZAVERĂ, zavere, s. f. ♦ v. eterie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de tavi
- acțiuni
ZAVERĂ, zavere, s. f. (Învechit și arhaizant) Nume dat răscoalei organizate de greci în 1821 împotriva stăpînirii turcești (cu ramificație și în țările noastre, v. eterie); p. ext. răscoală, răzvrătire. Așa a dus-o cîțiva ani, pînă în anul zaverei. GALACTION, O. I 291. Parcă s-a mai depărtat zavera! CARAGIALE, O. I 98. Pe acest deal, Smarandă, am fugit în vremea zaverei cu mă-ta, cu tine și frate-tău Ioan, de frica unei cete de turci. CREANGĂ, O. A. 43. De la zaveră ei lepădase lebadeaua și tombatera și se îmbrăcase nemțește. GHICA, S. 258.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZAVERĂ, zavere, s. f. (Înv. și arh.) Nume dat răscoalei organizate de greci în 1821 împotriva stăpînirii turcești (cu ramificație și în țările noastre); p. ext. revoltă, răscoală, răzvrătire. – Bg., sb. zavera.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
ZAVERĂ ~e f. 1) ist. Răscoală a grecilor, din 1821, împotriva jugului turcesc; eterie. 2) fig. Acțiune violentă împotriva unei nedreptăți; revoltă; răzvrătire; rebeliune. 3) fig. Lipsă de ordine; dezordine; debandadă. /<bulg. zavera
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zavéră f., pl. ĭ și e (bg. zavĭera, complot, d. vĭera, fidelitate). Revoluțiunea Grecilor la 1821, Eteria. Fig. Fam. Tumult, dezordine: ce zaveră e asta?
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zeaveră sf vz zaveră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Zavera f. 1. revoluțiunea grecească din Principate, sub conducerea lui Al. Ipsilante, izbucnită la 1821 cu scopul de a libera Grecia de sub jugul otoman: pe acest deal am fugit în vremea Zaverei CR.; 2. fig. revoluțiune în genere: strigă și prin somn că a venit zavera AL. [Slav. ZA VÌERA, pentru credință]. V. Eterie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
zaveră (înv., pop.) s. f., g.-d. art. zaverei; pl. zavere
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Mada Puscas
- acțiuni
zaveră (înv.) s. f., g.-d. art. zaverei; pl. zavere
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zaveră s. f., g.-d. art. zaverei; pl. zavere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zaveră.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ZAVERĂ s. v. răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, revoltă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zaveră s. v. RĂSCOALĂ. RĂSCULARE. RĂZMERIȚĂ. RĂZVRĂTIRE. REBELIUNE. REVOLTĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de cata
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
zaveră (-re), s. f. – 1. Răscoală grecească de la 1821 contra asupririi turcești. – 2. Răscoală, răzvrătire. Bg. zavĕra (Cihac, II, 471; Tiktin). – Der. zaverisi, vb. refl. (a se răscula, a se ridica); zavergiu (var. zavragiu), s. m. (partizan al mișcării grecești de eliberare de la 1821; răzvrătit, rebel, răsculat), cu suf. tc. -giu.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
zaveră, zaveresubstantiv feminin
- 1. Nume dat Revoluției de la 1821 împotriva stăpânirii turcești (cu ramificație și în Țările Române). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: Eteria
- Așa a dus-o cîțiva ani, pînă în anul zaverei. GALACTION, O. I 291. DLRLC
- Pe acest deal, Smarandă, am fugit în vremea zaverei cu mă-ta, cu tine și frate-tău Ioan, de frica unei cete de turci. CREANGĂ, O. A. 43. DLRLC
- De la zaveră ei lepădase lebadeaua și tombatera și se îmbrăcase nemțește. GHICA, S. 258. DLRLC
- 1.1. Acțiune violentă împotriva unei nedreptăți. DEX '09 NODEX
- Parcă s-a mai depărtat zavera! CARAGIALE, O. I 98. DLRLC
-
-
etimologie:
- zavera DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX