13 definiții pentru violent


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIOLÉNT, -Ă, violenți, -te, adj. 1. Care se produce sau acționează cu putere, cu intensitate, cu violență; intens, puternic, tare. ♦ (Despre culori, lumină etc.) Izbitor, țipător; tare, viu, puternic. 2. (Despre ființe) Care are o fire nestăpânită, care se înfurie ușor, impulsiv, brutal, irascibil. ♦ (Despre manifestări ale ființelor) Care arată violență, impulsivitate, nestăpânire, agresiune. 3. Care se face cu forța; brutal, silnic. ◊ Moarte violentă = moarte provocată de un factor extern (traumatic, fizic, chimic, mecanic sau psihic). [Pr.: vi-o-] – Din fr. violent, lat. violentus, it. violento.

VIOLÉNT, -Ă, violenți, -te, adj. 1. Care se produce sau acționează cu putere, cu intensitate, cu violență; intens, puternic, tare. ♦ (Despre culori, lumină etc.) Izbitor, țipător; tare, viu, puternic. 2. (Despre ființe) Care are accese de furie, care se lasă condus de mânie, care se înfurie ușor, care are manifestări nestăpânite; coleric, furtunos, impulsiv, nestăpânit. ♦ (Despre manifestări ale ființelor) Care arată violență, impulsivitate, nestăpânire, agresiune. 3. Care se face cu forța; brutal, silnic. ◊ Moarte violentă = moarte produsă de un accident, de un act de violență sau de altă cauză nefirească. [Pr.: vi-o-] – Din fr. violent, lat. violentus, it. violento.

VIOLÉNT, -Ă, violenți, -te, adj. 1. Care se produce sau acționează cu putere, cu violență, cu intensitate mare; puternic, intens. În cuvintele cu care-i recomandă pe iubita sa, se arată lot vîrtejul de simțiminte violente ce-i rup inima. GHEREA, ST. CR. III 282. Ieri a fost cald; astăzi, ploaie și pîclă, după o furtună violentă. CARAGIALE, O. VII 12. Un vînt rece și violent începu să bată de la coasta Europei. BOLINTINEANU, O. 270. (Adverbial) Un cîine începu să latre violent. CĂLINESCU, E. O. I 124. ♦ (Despre culori, lumină, surse de lumină) Intens, viu, puternic, tare, țipător. Îmi aduc aminte de-o întîmplare care a rămas pentru totdeauna zugrăvită în culori violente dinaintea ochilor mei. SADOVEANU, O. VIII 128. Trecea la colțuri cu lămpile violente de cinematograf. C. PETRESCU, Î. II 158. Culori violente scot în iveală siluete mișcătoare de femei. ANGHEL, PR. 173. ◊ (Adverbial) Nu vor obține, cu tablourile lor, nici cel puțin întîietatea asupra unei gravuri violent colorate. MACEDONSKI, O. IV 106. 2. (Despre oameni și despre caracterul lor) Care are accese de furie, care se lasă condus de mînie, care se aprinde ușor, se înfurie repede, are manifestări nestăpînite; coleric, impulsiv, furtunos, năvalnic. Ei, uite, vezi? ăsta e cusurul tău – ești violent. CARAGIALE, O. III 128. ◊ (Adverbial) Mișu, subțirel și slăbuț, în picioare, gesticula violent, ca și cum s-ar fi luptat cu întunericul. REBREANU, R. I 65. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care trădează violență, impulsivitate, nestăpînire, agresiune. Clopotul suna stins printre glasuri violente. DUMITRIU, N. 41. 3. Care se face cu forța; brutal, silnic. Era un copac putred, trunchiul era prea slab, ca să mai țină coama. Ce mai trebuiau lovituri violente? CARAGIALE, O. III 153. ◊ Moarte violentă = moarte produsă de o rană, de un accident, de un act de violență sau de altă cauză nefirească. Își amintea în cîte chipuri văzuse oameni murind: bătrîni stingindu-se de moarte bună pe patul de-acasă; oameni morți în spitale; unii loviți de moarte violentă. BART, S. M. 77.

VIOLÉNT, -Ă adj. 1. Iute (din fire); impulsiv, nestăpânit. 2. Intens, puternic; tare. 3. Brutal, forțat. 4. (Despre culori, lumini etc.) Țipător, viu. [Pron. vi-o-. / cf. fr. violent, lat. violentus].

VIOLÉNT, -Ă adj. 1. iute (din fire); impulsiv, nestăpânit. 2. intens, puternic; tare. 3. brutal, forțat. 4. (despre culori, lumini) țipător, viu. (< fr. violent, lat. violentus, it. violento)

VIOLÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care vădește violență; caracterizat prin cruzime; crâncen. 2) Care acționează sau se exprimă fără a se reține; impulsiv; impetuos. Persoană ~tă.Moarte ~tă moarte prin asasinare sau survenită în urma unui accident. 3) (despre culori) Care are o nuanță foarte vie; bătător la ochi; țipător; strident; aprins. /<fr. violent, lat. violentus, violento

violent a. 1. care lucrează cu o mare putere: vânt violent; 2. care nu știe să se stăpânească: om violent; 3. foarte intensiv, ce cauzează o suferință acută: friguri violente; 4. în care se recurge la violență: mijloace violente; moarte violentă, cauzată de un accident sau de o crimă.

*violént, -ă adj. (lat. violentus). Puternic, furios: vînt violent, un violent acces de frigurĭ, o violentă durere. Puternic, energic: otravă violentă. Impulsiv, care se pornește (se înfurie) ușor: om, caracter violent. Silnic, brutal: mijloace violente. Adv. Cu violență. V. vehement.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

violént (vi-o-) adj. m., pl. violénți; f. violéntă, pl. violénte

violént adj. m. (sil. vi-o-), pl. violénți; f. sg. violéntă, pl. violénte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VIOLÉNT adj., adv. 1. adj. agresiv, bătăios, brutal, coleric, dur, impulsiv, iute, nestăpânit, (fam. fig.) belicos. (De ce ești atât de ~?) 2. adj., adv. v. rău. 3. adj. v. impetuos. 4. adj. v. înverșunat. 5. adj. aprig, înverșunat, mare, (fig.) aprins. (Ceartă ~.) 6. adv. brutal, (înv.) sălbăticește. (Îl apucă ~ de mână.) 7. adj. v. silnic. 8. adj. furios, (fig.) turbat. (O ieșire ~.) 9. adj. v. aspru. 10. adj. vehement. 11. adj. v. chinuitor. 12. adj. v. acut. 13. adj. v. cumplit. 14. adj. v. puternic. 15. adj. v. țipător.

VIOLENT adj., adv. 1. adj. agresiv, bătăios, brutal, coleric, dur, impulsiv, iute, nestăpînit, (fam. fig.) belicos. (De ce ești atît de ~?) 2. adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, cîinos, crîncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblînzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sîngeros, (livr.) sanguinar, (înv. și pop.) năsilnic, (înv. și reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. și Bucov.) avan, hapsîn, (înv.) jestoc, neomenit, sanguinic, salbăticos, sireap, (fig.) dur, negru. (Om ~; se poartă ~.) 3. adj. aprig, furtunos, impetuos, impulsiv, iute, înflăcărat, înfocat, năvalnic, nedomolit, nepotolit, nestăpînit, nestăvilit, sălbatic, tumultuos, vehement, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament ~.) 4. adj. aprig, aspru, crîncen, crud, crunt, cumplit, încrîncenat, îndîrjit, înverșunat, neîmpăcat, nepotolit, sîngeros, vajnic, (înv.) crîncenit, tare, (fig.) încleștat. (O înfruntare ~.) 5. adj. aprig, înverșunat, mare, (fig.) aprins. (Ceartă ~.) 6. adv. brutal, (înv.) sălbăticește. (Îl apucă ~ de mînă.) 7. adj. brutal, forțat, silnic. (Mijloace, măsuri ~.) 8. adj. furios, (fig.) turbat. (O ieșire ~.) 9. adj. aspru, brutal, greu, tare, (fig.) dur. (Vorbe ~.) 10. adj. vehement, viguros, virulent. (Un protest ~.) 11. adj. chinuitor, intens, puternic, străpungător, viu, (fig.) ascuțit, sfredelitor. (Durere ~.) 12. adj. acut, adînc, ascuțit, intens, mare, pătrunzător, profund, puternic, viu. (O suferință morală ~.) 13. adj. aprig, cumplit, groaznic, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, nebun, sălbatic. (O pasiune ~ îl măcina.) 14. adj. aprig, intens, mare, puternic, strașnic, tare, zdravăn. (Un vînt ~.) 15. adj. intens, izbitor, strident, tare, țipător, (rar) strigător. (Culori, nuanțe ~.)

Violent ≠ calm, slab, șters

Intrare: violent
violent adjectiv
  • silabație: vi-o-lent
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • violent
  • violentul
  • violentu‑
  • violentă
  • violenta
plural
  • violenți
  • violenții
  • violente
  • violentele
genitiv-dativ singular
  • violent
  • violentului
  • violente
  • violentei
plural
  • violenți
  • violenților
  • violente
  • violentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

violent

  • 1. Care se produce sau acționează cu putere, cu intensitate, cu violență.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: intens puternic tare 4 exemple
    exemple
    • În cuvintele cu care-i recomandă pe iubita sa, se arată tot vîrtejul de simțiminte violente ce-i rup inima. GHEREA, ST. CR. III 282.
      surse: DLRLC
    • Ieri a fost cald; astăzi, ploaie și pîclă, după o furtună violentă. CARAGIALE, O. VII 12.
      surse: DLRLC
    • Un vînt rece și violent începu să bată de la coasta Europei. BOLINTINEANU, O. 270.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Un cîine începu să latre violent. CĂLINESCU, E. O. I 124.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Despre culori, lumină etc.:
      exemple
      • Îmi aduc aminte de-o întîmplare care a rămas pentru totdeauna zugrăvită în culori violente dinaintea ochilor mei. SADOVEANU, O. VIII 128.
        surse: DLRLC
      • Trecea la colțuri cu lămpile violente de cinematograf. C. PETRESCU, Î. II 158.
        surse: DLRLC
      • Culori violente scot în iveală siluete mișcătoare de femei. ANGHEL, PR. 173.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Nu vor obține, cu tablourile lor, nici cel puțin întîietatea asupra unei gravuri violent colorate. MACEDONSKI, O. IV 106.
        surse: DLRLC
  • 2. (Despre ființe) Care are o fire nestăpânită, care se înfurie ușor.
    exemple
    • Nu vor obține, cu tablourile lor, nici cel puțin întîietatea asupra unei gravuri violent colorate. MACEDONSKI, O. IV 106.
      surse: DLRLC
    • 2.1. (Despre manifestări ale ființelor) Care arată violență, impulsivitate, nestăpânire, agresiune.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: crâncen un exemplu
      exemple
      • Clopotul suna stins printre glasuri violente. DUMITRIU, N. 41.
        surse: DLRLC
  • 3. Care se face cu forța.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: brutal forțat silnic un exemplu
    exemple
    • Era un copac putred, trunchiul era prea slab, ca să mai țină coama. Ce mai trebuiau lovituri violente? CARAGIALE, O. III 153.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Moarte violentă = moarte provocată de un factor extern (traumatic, fizic, chimic, mecanic sau psihic).
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Își amintea în cîte chipuri văzuse oameni murind: bătrîni stingîndu-se de moarte bună pe patul de-acasă; oameni morți în spitale; unii loviți de moarte violentă. BART, S. M. 77.
        surse: DLRLC

etimologie: