2 intrări
34 de definiții

Explicative DEX

ANDREA, andrele, s.f. Ac lung și gros pentru tricotatul manual; ac mare pentru cusut saci, saltele etc. [Var.: (reg.) undreá s.f.] - Et. nec.

ANDREA, andrele, s. f. Ac lung și gros pentru tricotatul manual; ac mare pentru cusut saci, saltele etc. [Var.: (reg.) undrea s. f.] – Et. nec.

UNDREA s. f. v. andrea.

UNDREA s. f. v. andrea.

andrea sf [At: DEX2 / V: un~ / Pl: ~ele / E: nct] 1 Fiecare dintre acele cu care se împletesc obiecte de lână, de bumbac etc. 2 Ac mare pentru cusut saci, saltele etc.

îndrea sms [At: DOSOFTEI, ap. HEM. 1171 / V: an~, un~ / E: ngr ’Ανδρἑας] (Îrg) 1 Decembrie. 2 (Imp) Andrea.

undrea sf [At: BIBLIA (1688), 137/53 / V: an~, (îrg) in~, în~, (reg) andreauă, indreauă, îndrauă, îndreauă, ~auă / Pl: ~ele / E: nct] 1 Unealtă sau lemn, lung și subțire, ascuțit la un capăt și lat la celălalt, pentru perforat talpa etc. 2 (Șîs ~ mare) Ac mare și gros pentru cusut saci, saltele, sumane etc. Si: (reg) acoi. 3 (Pgn) Ac de cusut. 4 (Pgn) Ac de păr. 5 (Astăzi mai ales îf andrea) Fiecare dintre cele două (sau cinci) ace lungi ca niște tije ascuțite la vârf, cu care se împletesc manual obiecte din lână, bumbac etc. 6 (Pop) Croșetă (1). 7 (Mun; Olt; șîs ~ de plasă) Unealtă alungită și plată, scobită la ambele capete pe care se deapănă ața, pentru împletirea plaselor, înnodarea ochiurilor etc. Si: igliță, navetă1, suveică de plasă. 8 (Mol; Mun) Bucată de lemn cu un orificiu prin care se introduce sfoara sau curelușa legată de năvod pentru a-l trece pe sub gheață de la o copcă la alta. 9 (Atm; pop; pan; șîs ~ua grumazului, -gâtului, -pieptului, -mâinii) Claviculă. 10 (Atm; pop; pan; lpl; șîs ~elele gâtului, grumazului) Venele gâtului. 11 (Rar; lpl) Vene hemoroidale. 12 (Trs; csnp; îf undreauă) Fiecare dintre venele de pe pântecele calului. 13 (Pan; și cu determinarea „de fier”) Bucată de lemn folosită la fixarea unor piese ale plugului de lemn, pentru a-i da o rezistență mai mare. 14 (Pan) Fiecare dintre cele două grinzi pe care se sprijină perinocul morii de apă. 15 (Reg; șîs -ua coșului) Fiecare din cele două bucăți de lemn ce fixează corlata de grinda casei. 16 (Pan; lpl) Felii lungi și subțiri de zarzavat, slănină etc. tăiate pentru prepararea unor feluri de mâncare. 17 (Iht; reg; șîc ~-de-apă) Sulă (Syngnathus ningrolineatus).

undreauă sf vz undrea

ANDREA1 (pl. -rele) sf. 1 Mold. Bucov. Trans. = UNDREA 2 Bucov. Trans. 🫀 Andreaua (sau andrelele) grumazului, gîtului, a) vinele gîtului; b) claviculă 3 🚜 Olten. Băn. Un fier lung care prinde fierul lat de grindeiu, avînd la capul de sus fierul zis amnar 4 pl. Mold. (HASD.) 🏚 Lemne în lăuntrul morii care țin podul.

UNDREA1, ❍ÎNDREA (pl. -drele) sf. 1 Ac de împletit (🖼 5168, 5169): nici undrelele nu mai știau s’apuce ițele împletecite (ODOB.) 2 🏚 Fie-care din cele două lemne pe care se razimă perinocul morii 3 🫀 = ANDREA12 4 🚜 = ANDREA13.

ANDREA, andrele, s. f. Fiecare dintre acele (lungi și groase) cu care se împletesc obiectele de lână, de bumbac etc; ac mare pentru cusut saci, saltele etc. [Var.: undrea s. f.] – Et. nec.

ANDREA s. f. v. undrea.

UNDREA, undrele, s. f. Fiecare dintre acele lungi și groase (de obicei două sau cinci) cu care se împletesc obiecte de lînă, de bumbac etc. (v. cîrlig); ac mare și gros pentru cusut saci, saltele etc. Se uita la soră-sa și la Elvira, care ședeau, cea dintîi cu undrelele și lîna perindîndu-se printre vîrfurile degetelor, cealaltă citind o carte. DUMITRIU, B. F. 42. Gaura sfredelită în sfîrcul urechii cu undreaua trecută de trei ori prin flacără se lărgea, se rupea. STANCU, D. 7. Moșneagul sări de pe muchea patului, de-a dreptul în picioare, de parcă l-ar fi împuns o undrea între umeri. CAMIL PETRESCU, O. II 219. – Variantă: andrea (PAS, L. I 72, PAMFILE, M. R. I 138) s. f.

ANDREA, andrele, s. f. Fiecare dintre acele (lungi și groase) cu care se împletesc obiecte de lînă, de bumbac etc; ac mare pentru cusut saci, saltele etc. [Var.: undrea s. f.].

ANDREA ~ele f. Ac lung și gros, folosit la împletit (obiecte de lână, de bumbac etc.). [Art. andreaua; G.-D. andrelei] /Orig. nec.

andrea f. 1. ac mare de cusut lucruri groase; 2. talpa sau bârna care ține podul morii; 3. fierul lung care prinde fierul lat de grindeiul plugului; 4. Anat. numele popular al claviculei; pl. vine emoroidale. [De origină necunoscută: vorba se mai rostește îndrea și undrea].

Undrea m. V. Andrea.

undrea f. V. andrea.

andreá (Mold. Olt. Ban.), îndreá (Pt. Rar) și undreá (Munt. Trans.) f., pl. ele (după numele sfîntuluĭ Andreĭ, o sărbătoare la începutu ĭerniĭ, cînd se dă zor cu împletitu colțunilor, după cum și sfîntu Neculaĭ înseamnă și „vargă saŭ bicĭ de bătut copiiĭ” și dumitriță „o floare care înflorește pe la sfîntu Dumitru”). Ac mare (de metal orĭ de lemn) cu care se împletesc colțuniĭ ș. a. (Patru andrele servesc la ținut colțunu și una la împletit. Claviculă (un os). Undrea m., gen. al luĭ. Vechĭ Decembre, prima lună a ĭerniĭ. V. acușor.

undreá, V. andrea.

Ortografice DOOM

andrea1 (ac de tricotat) s. f., art. andreaua, g.-d. art. andrelei; pl. andrele

andrea s. f., art. andreaua, g.-d. art. andrelei; pl. andrele, art. andrelele

andrea s. f., art. andreaua, g.-d. art. andrelei; pl. andrele

andrea, pl. andrele

Etimologice

undrea (-ele), s. f. – 1. Decembrie. – 2. Ac de împletit. – 3. Claviculă. – 4. Vena gîtului. – 5. Lemn care susține bucșa roții de moară. – 6. O anumită parte a plugului. – Var. îndrea, andrea. Mr. andreauă. Origine incertă. Pare a fi numele Sf. Andrei; dar cu excepția primului sens, semantismul nu este clar. După Tiktin, acest nume s-ar datora asemănării cu brațele crucii Sf. Andrei (cf. Tagliavini, Arch. Rom., XII, 190); această explicație nu pare convingătoare. Etimonul pe care-l semnalăm a fost menționat de Diez, Gramm., I, 440 și de Roesler 564. Din lat. *endrella < gr. ἔνδριον (Giuglea, RF, II, 49) sau din tc. öyündüre (Iogu, GS, IV, 338) nu pare posibilă.

Sinonime

ANDREA s. v. sulă.

ANDREA s. cârlig, igliță, navetă. (~ pentru plase de pescuit.)

andrea s. v. SULĂ.

ANDREA s. cîrlig, igliță, navetă. (~ pentru plase de pescuit.)

Arhaisme și regionalisme

andrea, (indrea, îndrelușă, undrea), s.f. 1. Luna decembrie: „Indreu sau Îndrelușă, pentru luna decembrie” (Papahagi, Curs, 1920/1927: 51). ■ „Indrea, undrea sau andrea, de la numele Sf. Andrei. Această lună fiind geroasă, încât te-nțeapă de parcă îți bagă ace, undrele” (G. Dem. Teodorescu). 2. Ac de cusut sau croșetat. ■ (top.) Îndrea, deal în Șieu; Indreiu / Îndreiu, vârf de deal (740 m), situat la sud-vest de Rozavlea, pe partea stângă a Izei. ■ (onom.) Indre, Indrea, Indrean, nume de familie frecvent în zona Șomcuta-Bucium. – Et. nec. (MDA); din Andrei, n. pr., cf. alb. šën-ëndre (Scriban). ■ „Prezent în trei dialecte, andrea – undrea e vechi, anterior influenței slave. Undrea (spre diferență de celelalte variante) duce la o conexiune etimologică, sensul de bază fiind «ac încârligat sau răsucit» sau mai simplu «unealtă pentru cusut, înnădit, împletit». Arhetipul *undrella conține o temă *und-r- a rad. i.-e. *uendh- «a învârti, a răsuci, împleti». Cuv. autohton” (Russu, 1981: 408-409).

undréa, s.f. v. andrea.

andrea, (indrea, îndrelușă, undrea), s.f. – 1. Denumirea populară pentru luna decembrie: „Indreu sau Îndrelușă pentru luna decembrie” (Papahagi, Curs, 1920/1927: 51). „Indrea, undrea sau andrea, de la numele Sf. Andrei. Această lună fiind geroasă, încât te-nțeapă de parcă îți bagă ace, undrele” (G. Dem. Teodorescu). 2. Ac de cusut sau croșetat. ♦ (top.) Îndrea, deal în Șieu; Indreiu / Îndreiu, vârf de deal (740 m), situat la sud-vest de Rozavlea, pe partea stângă a Izei. ♦ (onom.) Indre, Indrea, Indrean, nume de familie frecvent în zona Chioar – Șomcuta, Bucium (425 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Et. nec. (DEX, MDA). Din Andrei, n. pr. (< gr. Andreas), cf. alb. šën-ëndre (Scriban). Prezent în trei dialecte, andrea – undrea e vechi, anterior influenței slave. Undrea (spre diferență de celelalte var.) duce la o conexiune etimologică, sensul de bază fiind „ac încârligat sau răsucit” sau mai simplu „unealtă pentru cusut, înnădit, împletit”. Arhetipul *undrella conține o temă *und-r- a rad. i.-e. *uendh- „a învârti, a răsuci, împleti”. Termen autohton (Russu, 1981: 408-409).

undrea, s.f. – v. andrea.

undrea, undrele, (îndrea, andrea, indrea), s.f. – 1. Denumire populară pentru luna decembrie. 2. Ac de cusut. – Russu (1981: 408-409): Prezent în trei dialecte, andrea – undrea e vechi, anterior influenței slave. Undrea (spre diferență de celelalte var.) duce la o conexiune etimologică, sensul de bază fiind „ac încârligat sau răsucit” sau mai simplu „unealtă pentru cusut, înnădit, împletit”. Arhetipul *undrella conține o temă *und-r- a rad. i.-e. *uendh- „a învârti, a răsuci, împleti”. Termen autohton.

Intrare: andrea
andrea1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • andrea
  • andreaua
plural
  • andrele
  • andrelele
genitiv-dativ singular
  • andrele
  • andrelei
plural
  • andrele
  • andrelelor
vocativ singular —
plural —
undrea1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • undrea
  • undreaua
plural
  • undrele
  • undrelele
genitiv-dativ singular
  • undrele
  • undrelei
plural
  • undrele
  • undrelelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: undrea (unealtă)
undrea1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • undrea
  • undreaua
plural
  • undrele
  • undrelele
genitiv-dativ singular
  • undrele
  • undrelei
plural
  • undrele
  • undrelelor
vocativ singular —
plural —
undreauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

andrea, andrelesubstantiv feminin

  • 1. Ac lung și gros pentru tricotatul manual; ac mare pentru cusut saci, saltele etc. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Se uita la soră-sa și la Elvira, care ședeau, cea dintîi cu undrelele și lîna perindîndu-se printre vîrfurile degetelor, cealaltă citind o carte. DUMITRIU, B. F. 42. DLRLC
    • format_quote Gaura sfredelită în sfîrcul urechii cu undreaua trecută de trei ori prin flacără se lărgea, se rupea. STANCU, D. 7. DLRLC
    • format_quote Moșneagul sări de pe muchea patului, de-a dreptul în picioare, de parcă l-ar fi împuns o undrea între umeri. CAMIL PETRESCU, O. II 219. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.