17 definiții pentru strânsură strinsură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRÂNSÚRĂ, strânsuri, s. f. I. (Rar) 1. Adunare, grămadă, mulțime (strânsă la un loc); strânsătură. ♦ (Peior.) Oameni lipsiți de valoare; adunătură. ♦ Loc. adj. De strânsură = de tot felul; comun, mediocru, improvizat. Oaste de strânsură = (în organizarea militară medievală a Moldovei) oaste formată din țărani, târgoveți și boieri cu slugile lor, care luptau alături de trupele regulate. 2. Plante erbacee care se culeg de pe câmp și se pun la păstrare; recoltă; nutreț. II. Apăsare, presare; presiune. – Strâns2 + suf. -ură.

strânsu sf [At: ANON. CAR. / V: (înv) ~rin~ / Pl: ~ri, (înv) ~re / E: strâns1 + -ură] 1 Exercitare (cu ceva) a unei presiuni (puternice), din două sau mai multe părți ori din toate părțile, asupra unui obiect sau asupra unei ființe, mai ales persoane, ori asupra unor părți ale corpului acestora, reducându-le volumul, modificându-le forma etc. Si: apăsare (1), apăsat1 (1), presare, presat1, strângere (1), strâns1 (1), strânsoare (1), (înv) strânsătură (1), (îvr) strângătură (1). 2 (Înv) Constrângere (1). 3 (Îvr) Chin (1). 4 (Rar) Strângere (7). 5 (Îvr; îs) ~ de mână Strângere de mână. 6 (Rar) Strângere (9). 7 (În credințele populare) Boală a copiilor mici caracterizată prin colici abdominale care îi fac să se ghemuiască, să se zvârcolească, să plângă, să țipe etc. și care ar fi provocate de duhurile rele, de ființe imaginare etc. 8 (Pop; pex) Epilepsie (1). 9 (Ban; lpl) Contracții dureroase în timpul nașterii. 10 (Rar) Strângere (31). 11 (Pex; ccr) Cantitate din ceea ce se strânge. 12 (Spc) Grămadă (1). 13 (Spc) Mănunchi. 14 (Spc) Morman. 15 (Înv; îs) ~ de vite sau ~ra vitelor Cireadă1 (1). 16 (Reg; îs) ~ de oi Stână (1). 17 (Reg) Lemnărie provenită dintr-o plută spartă. 18 (Îvr) Matcă. 19 (Reg) Operație aritmetică de adunare. 20 (Înv; șîs ~ împreună) Strângere (37). 21 (Îvp; pex; ccr; de obicei cu determinări care indică felul) Recoltă. 22 (Îvp; prc) Provizii pentru iarnă din roadele câmpului. 23 (Spc) Nutreț. 24 (Îvr) Strângere (39). 25 (Îvp; pex; ccr) Avere (4). 26 (Îvp; pex; ccr) Bogăție (2). 27 (Îvr) Percepere. 28 Grup de oameni adunați la un loc într-un anume scop. 29 (Spc) Adunare (2). 30 (Spc) Petrecere. 31 (Reg) Străin (1). 32 (Dep; de obicei csc) Oameni lipsiți de valoare, de la periferia societății Si: adunătură (3), gloată (1), șleahtă, scursoare, scursură, (rar) scurs1. 33 (Îvr; d grupuri, colectivități etc. de oameni; îla) De ~ Adunat de ici de colo, din toate părțile. 34 (Îal) De tot felul. 35 (Îal) Comun (30). 36 (Dep; îal) Mediocru. 37 (Îal) De adunătură. 38 (Înv) Corp de armată neregulat. 39 (În organizarea militară medievală a Moldovei; îs) Oaste de ~ Oaste formată din țărani, târgoveți și boieri cu slugile lor, care luptau alături de trupele regulate. 40 (Îas) Oaste de voluntari. 41 (Îs) Oștean de ~ Luptător din strânsură (38). 42 (Îas) Voluntar.

STRÂNSÚRĂ, strânsuri, s. f. I. 1. Adunare, grămadă, mulțime (strânsă la un loc); strânsătură. ♦ (Peior.) Oameni lipsiți de valoare; adunătură. ◊ Loc. adj. De strânsură = de tot felul; comun, mediocru, improvizat. Oaste de strânsură = (în organizarea militară medievală a Moldovei) oaste formată din țărani, târgoveți și boieri cu slugile lor, care luptau alături de trupele regulate. 2. Plante erbacee care se culeg de pe câmp și se pun la păstrare; recoltă; nutreț. II. Apăsare, presare; presiune. – Strâns2 + suf. -ură.

STRÂNSÚRĂ ~i f. 1): ~ de mână strângere de mână. 2) peior. Ceea ce a fost strâns de pe unde s-a putut, fără nici un discernământ; adunătură. Oaste de ~.De ~ a) de tot felul; b) din ceea ce a rămas la urmă. 3) Cantitate de produse agricole strânse dintr-o recoltare. /strâns + suf. ~ură

strânsură f. 1. ceea ce s’a strâns cu multă economie; 2. od. soldat voluntar: mulțime de strânsură aici va alerga AL.; 3. mulțime strânsă laolaltă (cu o nuanță nefavorabilă); 4. nutreț pentru vite.

strinsu sf vz strânsură

STRÎNSÚRĂ, strinsuri, s. f. I. 1. Adunare, întrunire, reuniune. Petrecînd toată strînsura în veselie cu joc și cu băuturi, cu șăgi și cu rîsuri... iată că se repeziră trei zmei, frați, pintre popor, și răpiră acele trei fete. SBIERA, P. 129. Frămîntăturile de limbă să spun mai ales pe la strînsuri de tineri sau la șezători. ȘEZ. VI 157. ♦ (Cu sens colectiv, de obicei peiorativ) Oameni lipsiți de valoare. La noi n-avem azi decît o strînsură de lume din ce în ce mai mare, mai împestrițată și mai eterogenă. CARAGIALE, N. F. 84. ◊ Loc. adj. De strînsură = de toată mîna, de tot felul; (peiorativ) de adunătură; improvizat. Lumea aceasta de strînsură și de tranziție nu are nimic care să pună în vibrare coardele cele mai sonore ale lirei d-lui Sadoveanu. IBRĂILEANU, S. 4. Oameni?... În vînt cît oi striga, Mulțime de strînsură aici va alerga, Hoți buni de ștreang, la ștreanguri meniți cum li se cade, Ce știu numai să ardă, să taie și să prade. ALECSANDRI, T. II 135. Asachi cu asistența a cîțiva amatori și a cîțiva școlari ne dete mai multe bucăți traduse, care cu toată slăbiciunea actorilor de strînsură și mijloacele de care dispunea, ne dovediră că lucrul (= teatrul romînesc) nu e așa de cu neputință precum se credea. NEGRUZZI, S. I 341. ◊ Expr. Oaste (sau oșteni) de strînsură = (în organizarea militară medievală a Moldovei) oaste formată din țărani, tîrgoveți și boieri cu slugile lor, care erau duși în luptă alături de trupele regulate. Prin pulberea aurie, se zărește la margine oastea domniei: mulțimea de turci în primul rînd și oșteni de strînsură, ca sprijin, dindărăt. SADOVEANU, O. I 193. Intrase în Moldavia, întovărășit de șepte mii spahii și de vro trei mii oaste de strînsură. NEGRUZZI, S. I 137. 2. Plantele care se culeg de pe cîmp și se pun la păstrare; recoltă, nutreț. Baciului Anton de pe Dealul Caprei i-am dat cu credință, astă-iarnă,în luna lui fevruarie, 3 oi, să le ție pînă la timpul primăvăratului, cu strînsura lui. CAMILAR, N. I 252. Primarele, om gospodar, are cîteva stoguri de strînsură. SADOVEANU, P. S. 66. Șuieratul și strigătul de hăis-ceala al băieților cu popușoi ori niscai strînsură răsuna a deșert, a jale. CONTEMPORANUL, VI 289. ♦ Conținutul unui recipient. Am un sac Plin de mac, Șade-n jos cu gura, Nu-și varsă strînsura (Coșul). GOROVEI, C. 105. II. Apăsare, presare. Calul, scăpat de strînsura cea cumplită a balaurului, se scutură. POPESCU, B. II 112. ◊ Strînsură de mînă = strîngere de mînă. Mare jale este pe vremi nenorocite, cînd un tîrg sau o țară se topește într-o clipală. Vă doresc să nu agiungeți asemenea zile... atuncea se cunoaște cît e de scumpă o vorbă, ce este o strînsură de mînă. RUSSO, O. 52.

strînsúră f., pl. ĭ. Strînsătură. Lucrurĭ strînse (nutreț orĭ altă avere). Îmbrățișare puternică (Iron.). Cîrcel, colică (Rar). Trupă, reuniune (azĭ iron. = „adunătură”). Oaste de strînsură (saŭ în dobîndă), oaste de voluntarĭ fără plată care se ațineaŭ la dobîndă (pradă), în opoz. cu lefegiiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

strânsúră (rar) s. f., g.-d. art. strânsúrii; pl. strânsúri

strânsúră s. f., g.-d. art. strânsúrii; pl. strânsúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRÂNSÚRĂ s. v. adunare, agoniseală, agonisire, agonisită, apăsare, colică, crampă, economie, furaj, grămadă, greutate, îmbrățișare, îmbrățișat, înlănțuire, întrunire, maldăr, morman, movilă, nutreț, presare, presiune, purcoi, recoltă, reuniune, rod, spasm, strângere, strânsoare, tetanie.

STRÂNSÚRĂ s. (depr.) adunătură, gloată, scursură, șleahtă, (Ban.) zbor. (Nu e decât o ~ de neisprăviți.)

STRÎNSU s. adunătură, gloată, șleahtă, (Ban.) zbor. (Nu e decît o ~ de neisprăviți.)

strînsu s. v. ADUNARE. AGONISEALĂ. AGONISIRE. AGONISITĂ. APĂSARE. COLICĂ. CRAMPĂ. ECONOMIE. FURAJ. GRĂMADĂ. GREUTATE. ÎMBRĂȚIȘARE. ÎMBRĂȚIȘAT. ÎNLĂNȚUIRE. ÎNTRUNIRE. MALDĂR. MORMAN. MOVILĂ. NUTREȚ. PRESARE. PRESIUNE. PURCOI. RECOLTĂ. REUNIUNE. ROD. SPASM. STRÎNGERE. STRÎNSOARE. TETANIE.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

strânsúră, strânsuri, s.f. – (reg.; înv.) Adunare, mulțime, grup de oameni: „Tăt la șuri / Și la strânsuri, / Pă unde-o văzut jocuri” (Papahagi, 1925: 270; Rozavlea); „Și numai pe la strânsuri, / Cu struțuri de strămături” (Bârlea, 1924, I: 106). – Din strâns (< strânge < lat. stringere) + suf. -ură (DEX, MDA).

strânsúră, -i, s.f. – Adunare, mulțime: „Și numai pe la strânsuri, / Cu struțuri de strămături” (Bârlea 1924 I: 106). – Din strânge (< lat. stringere), cf. strâns „adunat” + -ură.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

strânsură de inimă expr. (pop.) infarct miocardic.

Intrare: strânsură
strânsură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strânsu
  • strânsura
plural
  • strânsuri
  • strânsurile
genitiv-dativ singular
  • strânsuri
  • strânsurii
plural
  • strânsuri
  • strânsurilor
vocativ singular
plural
strinsură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

strânsură strinsură

  • 1. rar Adunare, grămadă, mulțime (strânsă la un loc).
    exemple
    • Petrecînd toată strînsura în veselie cu joc și cu băuturi, cu șăgi și cu rîsuri... iată că se repeziră trei zmei, frați, pintre popor, și răpiră acele trei fete. SBIERA, P. 129.
      surse: DLRLC
    • Frămîntăturile de limbă să spun mai ales pe la strînsuri de tineri sau la șezători. ȘEZ. VI 157.
      surse: DLRLC
    • 1.1. peiorativ Oameni lipsiți de valoare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: adunătură un exemplu
      exemple
      • La noi n-avem azi decît o strînsură de lume din ce în ce mai mare, mai împestrițată și mai eterogenă. CARAGIALE, N. F. 84.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adjectivală De strânsură = de tot felul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: comun improvizat (adj.) mediocru 3 exemple
      exemple
      • Lumea aceasta de strînsură și de tranziție nu are nimic care să pună în vibrare coardele cele mai sonore ale lirei d-lui Sadoveanu. IBRĂILEANU, S. 4.
        surse: DLRLC
      • Oameni?... În vînt cît oi striga, Mulțime de strînsură aici va alerga, Hoți buni de ștreang, la ștreanguri meniți cum li se cade, Ce știu numai să ardă, să taie și să prade. ALECSANDRI, T. II 135.
        surse: DLRLC
      • Asachi cu asistența a cîțiva amatori și a cîțiva școlari ne dete mai multe bucăți traduse, care cu toată slăbiciunea actorilor de strînsură și mijloacele de care dispunea, ne dovediră că lucrul (= teatrul romînesc) nu e așa de cu neputință precum se credea. NEGRUZZI, S. I 341.
        surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune adjectivală Oaste de strânsură = (în organizarea militară medievală a Moldovei) oaste formată din țărani, târgoveți și boieri cu slugile lor, care luptau alături de trupele regulate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Prin pulberea aurie, se zărește la margine oastea domniei: mulțimea de turci în primul rînd și oșteni de strînsură, ca sprijin, dindărăt. SADOVEANU, O. I 193.
        surse: DLRLC
      • Intrase în Moldavia, întovărășit de șepte mii spahii și de vro trei mii oaste de strînsură. NEGRUZZI, S. I 137.
        surse: DLRLC
  • 2. rar Plante erbacee care se culeg de pe câmp și se pun la păstrare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: nutreț recoltă diminutive: strânsurică 3 exemple
    exemple
    • Baciului Anton de pe Dealul Caprei i-am dat cu credință, astă-iarnă, în luna lui fevruarie, 3 oi, să le ție pînă la timpul primăvăratului, cu strînsura lui. CAMILAR, N. I 252.
      surse: DLRLC
    • Primarele, om gospodar, are cîteva stoguri de strînsură. SADOVEANU, P. S. 66.
      surse: DLRLC
    • Șuieratul și strigătul de hăis-ceala al băieților cu popușoi ori niscai strînsură răsuna a deșert, a jale. CONTEMPORANUL, VI 289.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Conținutul unui recipient.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Am un sac Plin de mac, Șade-n jos cu gura, Nu-și varsă strînsura (Coșul). GOROVEI, C. 105.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Calul, scăpat de strînsura cea cumplită a balaurului, se scutură. POPESCU, B. II 112.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Strânsură de mână = strângere de mână.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mare jale este pe vremi nenorocite, cînd un tîrg sau o țară se topește într-o clipală. Vă doresc să nu agiungeți asemenea zile... atuncea se cunoaște cît e de scumpă o vorbă, ce este o strînsură de mînă. RUSSO, O. 52.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Strâns + sufix -ură.
    surse: DEX '09 DEX '98