4 definiții pentru improvizat (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPROVIZÁT2, -Ă, improvizați, -te, adj. 1. Compus, alcătuit repede și fără o pregătire prealabilă. 2. Care îndeplinește o funcție, care face o acțiune ocazional și fără a avea pregătirea necesară. – V. improviza.

IMPROVIZÁT2, -Ă, improvizați, -te, adj. 1. Compus, alcătuit repede și fără o pregătire prealabilă. 2. Care îndeplinește o funcție, care face o acțiune ocazional și fără a avea pregătirea necesară. – V. improviza.

improvizat2, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 342 / Pl: ~ați, ~e / E: improviza] 1 (D. un discurs, o piesă muzicală, un obiect etc.) Care este compus sau alcătuit ocazional și spontan. 2 Care îndeplinește o funcție sau care face o acțiune ocazional, fără a avea o pregătire necesară.

IMPROVIZÁT, -Ă, improvizați, -te, adj. 1. Alcătuit repede și fără o pregătire prealabilă. Dezbaterile improvizate ale tribunei. ODOBESCU, S. III 331. ◊ (Substantivat) Impresia asta de improvizat îmi dă o neliniște de panică. CAMIL PETRESCU, U. N. 259. 2. (Despre persoane) Ajuns la o situație fără pregătirea, talentul sau destoinicia necesară; care se apucă de o treabă în mod spontan, ocazional. Țărănimea strînsă cap lîngă cap asculta oratori improvizați. SADOVEANU, O. VI 477. Făcu pre improvizații impresari a se apuca... de lucru. NEGRUZZI, S. I 342.

IMPROVIZÁT ~tă (~ți, ~te) Care este realizat prin improvizare; făcut în grabă din materiale aflate la îndemână. /v. a improviza

Intrare: improvizat (adj.)
improvizat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • improvizat
  • improvizatul
  • improvizatu‑
  • improviza
  • improvizata
plural
  • improvizați
  • improvizații
  • improvizate
  • improvizatele
genitiv-dativ singular
  • improvizat
  • improvizatului
  • improvizate
  • improvizatei
plural
  • improvizați
  • improvizaților
  • improvizate
  • improvizatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

improvizat (adj.)

  • 1. Compus, alcătuit repede și fără o pregătire prealabilă.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
    exemple
    • Dezbaterile improvizate ale tribunei. ODOBESCU, S. III 331.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Impresia asta de improvizat îmi dă o neliniște de panică. CAMIL PETRESCU, U. N. 259.
      surse: DLRLC
  • 2. Care îndeplinește o funcție, care face o acțiune ocazional și fără a avea pregătirea necesară.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Țărănimea strînsă cap lîngă cap asculta oratori improvizați. SADOVEANU, O. VI 477.
      surse: DLRLC
    • Făcu pre improvizații impresari a se apuca... de lucru. NEGRUZZI, S. I 342.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi improviza
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX