stors², ~oarsă a [At: EPISCUPESCU, PRACTICA 212/11 / Pl: ~rși, ~oarse / E: stoarce] 1 (D. legume, fructe etc.) Care a fost presat, strivit etc. cu mâinile, cu o mașină etc. pentru a extrage (o parte din) sucul pe care l-a conținut Si: tescuit (1), zdrobit, V presat². 2 (D. obiecte îmbibate cu apă sau cu lichid) Care a fost răsucit, presat etc. manual sau cu o mașină pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care l-a obținut. 3 (Rar; fig; d. față sau d. părți ale feței) Supt³ (1). 4 (Rar; fig; d. sol, terenuri, suprafețe agricole) Secătuit (11). 5 (Fig; d. posibilități, capacități disponibile etc. fizice, intelectuale, afective etc. ale oamenilor) Care a ajuns la capăt, la limită Si: epuizat (4), extenuat (1), frânt² (20), istovit, rupt², secat², secătuit, sleit, supt², trudit, vlăguit, zdrobit, (reg) batojit (2), tâhobit. 6 (D. oameni) Care a obosit peste măsură (din cauza eforturilor fizice, a consumului nervos etc.). 7 (Îvr) Forțat² (1).

stors¹ sn [At: GT (1839), 77¹/34 / Pl: ~uri / E: stoarce] 1-2 Stoarcere (1, 3). 3 (Rar) Stoarcere (6). 4-5 Stoarcere (7, 10). 6 (Pex) Scoatere (1). 7 Operație de extragere a mustului din struguri. 8 (Pex) Perioadă de timp corespunzătoare acestei operații. 9-12 Stoarcere (14-17).

STORS², STOARSĂ, storși, stoarse, adj. (Despre lucruri) Strîns, presat sau strivit (pentru a face să iasă lichidul pe care îl conține). Rufe stoarse. ♦ Fig. Secătuit, golit. Șeful de post, cu obrazul stors de sînge, i-a despăturat un teanc de hîrtii pe birou. POPA, V. 189. Coana Olimpia, stoarsă de oboseală, luă un scaun și se duse în balcon. BASSARABESCU, S. N. 178. E imposibil a specula asupra unui cuvînt stors de înțeles real. GHEREA, ST. CR. II 39.

STORS¹ s. n. Stoarcere; timpul cînd se storc strugurii pentru a se face vinul. Zis-a badea să nu joc Pîn’ la storsul vinului. POP.

stors a. 1. apăsat tare; 2. fig. secat de puteri. ║ n. acțiunea de a stoarce: storsul vinului.

stors n., pl. urĭ. Acțiunea de a stoarce mereŭ: storsu strugurilor.

stoarce [At: MINEIUL (1776), 158^v1/3 / Pzi: storc; Pfs: (înv) storșuiu / E: ml extorquere] 1-2 vtr (Complementul sau subiectul indică fructe, legume etc.) A (se) supune unei presiuni, a (se) strivi etc. cu mâinile, cu o mașină etc. pentru a (se) extrage (o parte din) sucul conținut Si: a pasa (2), a tescui (1), a zdrobi. 3 vt (Îvr; îe) A ~ (cuiva) ceapa (sau lămâia) în nas A înfrunta (pe cineva). 4 vt (C. i. obiecte, lucruri etc. îmbibate cu apă sau cu alt lichid) A răsuci, a strânge etc. manual, cu o mașină etc. pentru a face să iasă (o parte din) apa sau lichidul pe care îl conțin. 5-6 vt (Îe) A-și ~ viața sau a ~ (pe cineva) de puteri (ori de vlagă) A munci sau a face pe cineva să muncească din greu. 7-8 vt (Îae) A depune sau a face pe cineva să depună eforturi deosebite. 9 vr (Fam; îe) A-și ~ creierii (sau creierul, mintea) A se gândi intens pentru a găsi o soluție (pentru a ieși dintr-o dificultate, pentru a rezolva ceva dificil etc.) 10 vt (C. i. apa sau un lichid aflat în obiecte îmbibate) A face să se scurgă prin răsucire, strângere etc. manual sau cu o mașină etc. 11 vt (Olt; Mun; cu complementul „nasul”) A sufla (pentru a elimina mucozitățile). 12 vr (Pop; d. apa de ploaie) A se scurge (1). 13 vt (Rar; c. i. recipiente sau spații închise ori circumscrise care conțin lichide) A goli Si: (înv) a stoci (1). 14 vr (C. i. lichide care se află în circuite închise ori în vase) A lăsa să se scurgă sau a face să se scurgă până la ultima picătură. 15 vr (Ban; Trs) A se scurge (1). 16 vr (Ban; Olt; d. vite) A lepăda. 17 vt (C. i. inflamații, bube etc.) A supune unei apăsări pentru a elimina lichidul, substanța, materia purulentă etc. pe care le conține. 18 vt (C. i. lichidul, substanța, materia purulentă etc. dintr-o inflamație, dintr-o bubă etc.) A face să iasă și să curgă. 19 vr (Îrg) A strecura (1). 20 vt (C. i. substanțe vâscoase, lichide etc.) A separa de fructul, leguma sau de locul în care se află, de corpul din care face parte etc. Si: a extrage (8). 21 vt (Pex) A scoate (1). 22 vt (Îe) A(-i) ~ (cuiva) (un râu de, câteva) lacrimi (sau, rar, o lacrimă, plâns) A face (pe cineva) să plângă. 23 vt (Îe) A ~ untul (sau măduva) din cineva A scoate untul (sau măduva) din cineva Vz unt. 24 vt (Pal; c. i. oameni, colectivități umane, ținuturi, țări etc.) A face să rămână fără (aproape) nimic Si: a istovi, a secătui (4), a slei² (1), a vlăgui, (rar) a seca² (1), (îrg) a scurge, (înv) a stoci (7) Vz sărăci (2, 3), exploata. 25-26 vtr (Complementul sau subiectul indică mijloace materiale, în special financiare, bogății naturale etc.) A (se) consuma (aproape) tot Si: a istovi, a secătui (4), a slei² (1), a vlăgui, (rar) a seca² (1), a scurge, (înv) a stoci (8) Vz sărăci, exploata. 27 vt (C. i. bani, profituri, avantaje, informații etc.) A obține cât mai mult de la cineva fără liberul consimțământ al acestuia și prin orice mijloc (de obicei prin viclenie, prin înșelăciune sau prin forță, prin amenințări etc.) Si: a extorca. 28 vt (De obicei fig sau în contexte figurate; c. i. bani, bunuri, produse etc. sau, pex, afirmații, declarații etc.) A dobândi cu mari eforturi Si: a smulge (27). 29 vt (Fig; c. i. posibilități, capacități, disponibilități etc. fizice, intelectuale, afective etc. ale oamenilor; adesea udp „de”) A face să ajungă la capăt, la limită Si: a epuiza (8), a extenua (1), a istovi, a seca² (1), a secătui (1), a suge, a vlăgui, a zdrobi, (înv) a zămorî, (reg) a dehobi (1), a stoci (4) Vz sfârși. 30 vt (Pex; c. i. oameni) A obosi peste măsură Si: a epuiza (8), a extenua (1), a istovi, a seca², a secătui, a suge (24), a vlăgui, a zdrobi, (înv) a zămorî, (reg) a dehobi (1), a stoci (5) Vz sfârși.

STOARCE, storc, vb. III. Tranz. 1. (Complementul indică un obiect îmbibat cu un lichid) A strînge, a presa, a răsuci sau a strivi cu mîna sau cu mașina (ca să iasă lichidul). Alba zînă din apa de pe vale Sub lună-și stoarce părul în rîul de argint. MACEDONSKI, O. I 24. După ce cașul a fost stors de zăr, se frămîntă. ȘEZ. III 18. ◊ (Subînțelegîndu-se lichidul obținut) De sus își stoarce Lacom poamă neagră-n gură. EMINESCU, O. IV 118. I-au stors și alămîie. DRĂGHICI, R. 70. Măr în gură storsu-mi-au. BIBICESCU, P. P. 234. ◊ Fig.. Poate s-aveți voi dreptate... dar eu unul nu cred. Îmi storc de opt ceasuri mintea... și nimic. BARANGA, I. 180. Smulge-ți inima, stoarce-o de gînduri și pune-o la loc uscată, ca pe-un lucru străin aruncat la margine de drum... DAVIDOGLU, M. 25. 2. (Complementul indică ceea ce se obține sau se elimină prin stoarcere) A scoate, a extrage. Toamna se duceau, fumăreau stupii, storceau mierea din faguri. STANCU, D. 21. (Refl. pas.) La Șiraz... se află Valea-Trandafirilor și se stoarce vinul cel mai bun din lume. SADOVEANU, D. P. 8. ◊ Fig. Boiangiu se adresă mai domol celorlalți: Mă, spuneți care ați furat! Spune, mă, cu binele, că vă bat pînă storc și sufletul din voi! REBREANU, R. I 112. ◊ Expr. A stoarce lacrimi (mai rar plîns) = a face (pe cineva) să plîngă, a provoca plînsete. Să-și uite de sclavie cu toții împreună De lanțul care-adese atîta plîns le-a stors. MACEDONSKI, O. I 257. Textul acesta... e însoțit de o melodie frumoasă și duioasă, încît stoarce lacrimi de la toți cei ce o ascultă. MARIAN, Î. 229. V-oi povesti eu o întîmplare atît de dramatică, că ea vă va stoarce lacrimi din ochi, fără voie! ALECSANDRI, T. I 296. 3. Fig. A obține, a smulge ceva (prin forță, constrîngere, șiretenie etc.); a estorca. Îi va pune prietenos mîna pe umăr să-l felicite pentru iscuselile cu care a stors tot ce era de aflat. C. PETRESCU, A. R. 46. Locul lor l-a luat arendașul care stoarce arenda pentru boieri. REBREANU. R. I 37. N-au știut a se folosi de ocazie spre a stoarce de la boieri și de la cei bogați vreun milion de galbeni. GHICA, A. 746. ◊ (Complementul indică persoana sau colectivitatea de la care se estorchează) Bandiții ăștia de patroni... te exploatează și te storc ca pe o lămîie. C. PETRESCU, C. V. 158. Să-i stoarcă făr’ de milă... nici o para să nu le ierte. DELAVRANCEA, O. II 373. S-a trecut vremea aceea pe cînd numai boierii făceau totul în țara aceasta ș-o storceau după plac. CREANGĂ, A. 163. (Expr.) A stoarce (pe cineva) de puteri (sau de vlagă) = a face (pe cineva) să-și epuizeze puterile, a slei, a secătui, a istovi de puteri. 4. A obține ceva cu un anumit efort. Tipul acesta, desigur foarte interesant, e utilizat de Alecsandri mai mult pentru a stoarce un efect comic din chipul de a vorbi stricat al grecilor din vremea aceea. IBRĂILEANU, SP. CR. 142. Mii de secerători cu capetele-n soare, cu piepturile goale, storcînd bogățiile pămîntului cu mîinile lor pîrlite și zgîriate. VLAHUȚĂ, O. A. III 62. – Forme gramaticale: perf. s. storsei, part. stors.

A STOARCE storc tranz. 1) (fructe, rufe etc.) A presa evacuând lichidul; a scurge. ◊ ~ pe cineva de puteri (sau de vlagă) a slei pe cineva de puteri; a istovi; a vlăgui. 2) (lichide conținute în anumite corpuri) A elimina prin presare. ~ sucul din poamă. ◊ ~ lacrimi a face să plângă. 3) fig. A obține datorită unei insistențe excesive; a smulge. 4) fig. (bunuri materiale) A lua prin constrângere (mai ales morală); a smulge. /<lat. extorquare

stoarce v. 1. a face să iasă, a scoate strângând sau apăsând cu putere: a stoarce o lămâie; 2. a apăsa cu teascul ca să iasă zeama: a stoarce struguri; 3. fig. a seca de puteri, a despuia: a stoarce țara de oameni și de bani. [Lat. EXTORQUERE].

storc, stors, a stoárce v. tr. (lat. ex-torquére, it stórcere, pv. cat. sp. estorcer, vfr. estordre. – Stoarce, să stoarcă. V. torc). Apes cu mîna saŭ cu mașina ca să ĭasă zeama saŭ apa: a stoarce o lămîĭe, struguriĭ, rufele. Fig. Obțin cu greŭ, zmulg: de abea l-am stors un franc, o promisiune. Cîștig cele perdute (distorc, răstorc): la început perdeam (la joc), dar pe urmă mi-am stors aniĭ. Sleĭesc, despoĭ, sec de puterĭ, de banĭ (de ex., o provincie).

stors s. n.

stors s. n.

stors s. n., pl. storsuri

stoarce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. storc, 3 sg. stoarce, perf. s. 1 sg. storsei, 1 pl. stoarserăm, m.m.c.p. 1 pl. storseserăm; conj. prez. 1 sg. să storc, 3 să stoarcă; ger. storcând; part. stors corectat(ă)

stoarce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. storc, perf. s. 1 sg. storsei, 1 pl. stoarserăm; part. stors

stoarce vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. storc, perf. s. 1 sg. storsei, 1 pl. stoarserăm; part. stors

storc, storsei 1 aor.

STORS s. v. tescuire.

STORS adj. 1. v. tescuit. 2. v. extenuat.

STORS adj. 1. presat, tescuit, zdrobit. (Struguri ~.) 2. epuizat, extenuat, frînt, istovit, prăpădit, rupt, secat, secătuit, sfîrșit, sleit, trudit, vlăguit, zdrobit, (Mold.) batojit, (prin Munt.) tîhobit, (înv.) stătut. (S-a întors ~ de la antrenament.)

STORS s. presare, stoarcere, tescuire, tescuit, zdrobire, (înv. și reg.) storsură. (~ strugurilor.)

STOARCE vb. 1. v. tescui. 2. (înv.) a stoci. (A ~ un abces de puroi.) 3. v. extenua.

STOARCE vb. v. asupri, exploata, extorca, infiltra, împila, împovăra, năpăstui, oprima, oropsi, pătrunde, persecuta, prigoni, scurge, secătui, tiraniza, urgisi.

STOARCE vb. 1. a presa, a tescui, a zdrobi. (A ~ strugurii.) 2. (înv.) a stoci. (A ~ o rană de puroi.) 3. a epuiza, a extenua, a frînge, a istovi, a seca, a secătui, a sfîrși, a slei, a vlăgui, a zdrobi, (reg.) a stoci, (prin Olt. și Munt.) a dehobi, (înv.) a zămorî, (fig.) a suge. (Munca brută l-a ~.)

stoarce vb. v. ASUPRI. EXPLOATA. EXTORCA. INFILTRA. ÎMPILA. ÎMPOVĂRA. NĂPĂSTUI. OPRIMA. OROPSI. PĂTRUNDE. PERSECUTA. PRIGONI. SCURGE. SECĂTUI. TIRANIZA. URGISI.

stoarce (-orc, -ors), vb. – 1. A presa, a scoate, a extrage. – 2. A obține. – 3. A epuiza, a extenua. – Mr. storcu, storșu, stoarcere. Lat. extŏrquēre, cu schimb de conjug. ca toarce (Pușcariu 1649; REW 3094), cf. it. storcere, prov., cat. estorcer, v. fr. estordre, sp. estorcer. – Der. stors, s. n. (acțiunea de a stoarce); storsură, s. f. (lichid stors, suc); storcoși, vb. (a strivi, a face terci), cu suf. expresiv -oși.

stors, -oarsă, storși, -oarse adj. 1. (er.) epuizat sexual după mai multe orgasme. 2. falit, fără nici un ban.

a stoarce apă din piatră seacă expr. a realiza un lucru imposibil.

a stoarce pe cineva ca pe un burete / ca pe o lămâie expr. 1. a face pe cineva să-și epuizeze puterile; a istovi, a secătui, a slei de puteri. 2. a tapa pe cineva de bani, a epuiza resursele financiare ale cuiva.

a-și stoarce creierii expr. a (se) gândi profund, a se frământa pentru a găsi o soluție.