18 definiții pentru stoarce

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STOARCE, storc, vb. III. Tranz. 1. A presa, a strânge un lucru pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care îl conține; spec. a răsuci în sens contrar capetele unui material textil pentru a face să iasă o parte din lichidul cu care este îmbibat. ◊ Expr. A stoarce (pe cineva) de puteri (sau de vlagă) = a face (pe cineva) să-și epuizeze puterile; a slei, a secătui, a istovi de puteri. (Fam.) A-și stoarce creierii = a se gândi profund, a se frământa pentru a găsi o soluție. 2. A scoate, a extrage lichidul, sucul care îmbibă un lucru. ◊ Expr. A stoarce lacrimi = a face pe cineva să plângă. 3. Fig. A obține un profit, a lua un bun prin constrângere sau viclenie; a smulge. 4. Fig. A obține ceva cu mare efort. [Perf. s. storsei, part. stors] – Lat. extorquere.

STOARCE, storc, vb. III. Tranz. 1. A presa, a strânge un lucru pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care îl conține; spec. a răsuci în sens contrar capetele unui material textil pentru a face să iasă o parte din lichidul cu care este îmbibat. ◊ Expr. A stoarce (pe cineva) de puteri (sau de vlagă) = a face (pe cineva) să-și epuizeze puterile; a slei, a secătui, a istovi de puteri. (Fam.) A-și stoarce creierii = a se gândi profund, a se frământa pentru a găsi o soluție. 2. A scoate, a extrage lichidul, sucul care îmbibă un lucru. ◊ Expr. A stoarce lacrimi = a face pe cineva să plângă. 3. Fig. A obține un profit, a lua un bun prin constrângere sau viclenie; a smulge. 4. Fig. A obține ceva cu mare efort. [Perf. s. storsei, part. stors] – Lat. extorquere.

stoarce [At: MINEIUL (1776), 158v1/3 / Pzi: storc; Pfs: (înv) storșuiu / E: ml extorquere] 1-2 vtr (Complementul sau subiectul indică fructe, legume etc.) A (se) supune unei presiuni, a (se) strivi etc. cu mâinile, cu o mașină etc. pentru a (se) extrage (o parte din) sucul conținut Si: a pasa (2), a tescui (1), a zdrobi. 3 vt (Îvr; îe) A ~ (cuiva) ceapa (sau lămâia) în nas A înfrunta (pe cineva). 4 vt (C. i. obiecte, lucruri etc. îmbibate cu apă sau cu alt lichid) A răsuci, a strânge etc. manual, cu o mașină etc. pentru a face să iasă (o parte din) apa sau lichidul pe care îl conțin. 5-6 vt (Îe) A-și ~ viața sau a ~ (pe cineva) de puteri (ori de vlagă) A munci sau a face pe cineva să muncească din greu. 7-8 vt (Îae) A depune sau a face pe cineva să depună eforturi deosebite. 9 vr (Fam; îe) A-și ~ creierii (sau creierul, mintea) A se gândi intens pentru a găsi o soluție (pentru a ieși dintr-o dificultate, pentru a rezolva ceva dificil etc.) 10 vt (C. i. apa sau un lichid aflat în obiecte îmbibate) A face să se scurgă prin răsucire, strângere etc. manual sau cu o mașină etc. 11 vt (Olt; Mun; cu complementul „nasul”) A sufla (pentru a elimina mucozitățile). 12 vr (Pop; d. apa de ploaie) A se scurge (1). 13 vt (Rar; c. i. recipiente sau spații închise ori circumscrise care conțin lichide) A goli Si: (înv) a stoci (1). 14 vr (C. i. lichide care se află în circuite închise ori în vase) A lăsa să se scurgă sau a face să se scurgă până la ultima picătură. 15 vr (Ban; Trs) A se scurge (1). 16 vr (Ban; Olt; d. vite) A lepăda. 17 vt (C. i. inflamații, bube etc.) A supune unei apăsări pentru a elimina lichidul, substanța, materia purulentă etc. pe care le conține. 18 vt (C. i. lichidul, substanța, materia purulentă etc. dintr-o inflamație, dintr-o bubă etc.) A face să iasă și să curgă. 19 vr (Îrg) A strecura (1). 20 vt (C. i. substanțe vâscoase, lichide etc.) A separa de fructul, leguma sau de locul în care se află, de corpul din care face parte etc. Si: a extrage (8). 21 vt (Pex) A scoate (1). 22 vt (Îe) A(-i) ~ (cuiva) (un râu de, câteva) lacrimi (sau, rar, o lacrimă, plâns) A face (pe cineva) să plângă. 23 vt (Îe) A ~ untul (sau măduva) din cineva A scoate untul (sau măduva) din cineva Vz unt. 24 vt (Pal; c. i. oameni, colectivități umane, ținuturi, țări etc.) A face să rămână fără (aproape) nimic Si: a istovi, a secătui (4), a slei2 (1), a vlăgui, (rar) a seca2 (1), (îrg) a scurge, (înv) a stoci (7) Vz sărăci (2, 3), exploata. 25-26 vtr (Complementul sau subiectul indică mijloace materiale, în special financiare, bogății naturale etc.) A (se) consuma (aproape) tot Si: a istovi, a secătui (4), a slei2 (1), a vlăgui, (rar) a seca2 (1), a scurge, (înv) a stoci (8) Vz sărăci, exploata. 27 vt (C. i. bani, profituri, avantaje, informații etc.) A obține cât mai mult de la cineva fără liberul consimțământ al acestuia și prin orice mijloc (de obicei prin viclenie, prin înșelăciune sau prin forță, prin amenințări etc.) Si: a extorca. 28 vt (De obicei fig sau în contexte figurate; c. i. bani, bunuri, produse etc. sau, pex, afirmații, declarații etc.) A dobândi cu mari eforturi Si: a smulge (27). 29 vt (Fig; c. i. posibilități, capacități, disponibilități etc. fizice, intelectuale, afective etc. ale oamenilor; adesea udp „de”) A face să ajungă la capăt, la limită Si: a epuiza (8), a extenua (1), a istovi, a seca2 (1), a secătui (1), a suge, a vlăgui, a zdrobi, (înv) a zămorî, (reg) a dehobi (1), a stoci (4) Vz sfârși. 30 vt (Pex; c. i. oameni) A obosi peste măsură Si: a epuiza (8), a extenua (1), a istovi, a seca2, a secătui, a suge (24), a vlăgui, a zdrobi, (înv) a zămorî, (reg) a dehobi (1), a stoci (5) Vz sfârși.

STOARCE, storc, vb. III. Tranz. 1. (Complementul indică un obiect îmbibat cu un lichid) A strînge, a presa, a răsuci sau a strivi cu mîna sau cu mașina (ca să iasă lichidul). Alba zînă din apa de pe vale Sub lună-și stoarce părul în rîul de argint. MACEDONSKI, O. I 24. După ce cașul a fost stors de zăr, se frămîntă. ȘEZ. III 18. ◊ (Subînțelegîndu-se lichidul obținut) De sus își stoarce Lacom poamă neagră-n gură. EMINESCU, O. IV 118. I-au stors și alămîie. DRĂGHICI, R. 70. Măr în gură storsu-mi-au. BIBICESCU, P. P. 234. ◊ Fig.. Poate s-aveți voi dreptate... dar eu unul nu cred. Îmi storc de opt ceasuri mintea... și nimic. BARANGA, I. 180. Smulge-ți inima, stoarce-o de gînduri și pune-o la loc uscată, ca pe-un lucru străin aruncat la margine de drum... DAVIDOGLU, M. 25. 2. (Complementul indică ceea ce se obține sau se elimină prin stoarcere) A scoate, a extrage. Toamna se duceau, fumăreau stupii, storceau mierea din faguri. STANCU, D. 21. (Refl. pas.) La Șiraz... se află Valea-Trandafirilor și se stoarce vinul cel mai bun din lume. SADOVEANU, D. P. 8. ◊ Fig. Boiangiu se adresă mai domol celorlalți: Mă, spuneți care ați furat! Spune, mă, cu binele, că vă bat pînă storc și sufletul din voi! REBREANU, R. I 112. ◊ Expr. A stoarce lacrimi (mai rar plîns) = a face (pe cineva) să plîngă, a provoca plînsete. Să-și uite de sclavie cu toții împreună De lanțul care-adese atîta plîns le-a stors. MACEDONSKI, O. I 257. Textul acesta... e însoțit de o melodie frumoasă și duioasă, încît stoarce lacrimi de la toți cei ce o ascultă. MARIAN, Î. 229. V-oi povesti eu o întîmplare atît de dramatică, că ea vă va stoarce lacrimi din ochi, fără voie! ALECSANDRI, T. I 296. 3. Fig. A obține, a smulge ceva (prin forță, constrîngere, șiretenie etc.); a estorca. Îi va pune prietenos mîna pe umăr să-l felicite pentru iscuselile cu care a stors tot ce era de aflat. C. PETRESCU, A. R. 46. Locul lor l-a luat arendașul care stoarce arenda pentru boieri. REBREANU. R. I 37. N-au știut a se folosi de ocazie spre a stoarce de la boieri și de la cei bogați vreun milion de galbeni. GHICA, A. 746. ◊ (Complementul indică persoana sau colectivitatea de la care se estorchează) Bandiții ăștia de patroni... te exploatează și te storc ca pe o lămîie. C. PETRESCU, C. V. 158. Să-i stoarcă făr’ de milă... nici o para să nu le ierte. DELAVRANCEA, O. II 373. S-a trecut vremea aceea pe cînd numai boierii făceau totul în țara aceasta ș-o storceau după plac. CREANGĂ, A. 163. (Expr.) A stoarce (pe cineva) de puteri (sau de vlagă) = a face (pe cineva) să-și epuizeze puterile, a slei, a secătui, a istovi de puteri. 4. A obține ceva cu un anumit efort. Tipul acesta, desigur foarte interesant, e utilizat de Alecsandri mai mult pentru a stoarce un efect comic din chipul de a vorbi stricat al grecilor din vremea aceea. IBRĂILEANU, SP. CR. 142. Mii de secerători cu capetele-n soare, cu piepturile goale, storcînd bogățiile pămîntului cu mîinile lor pîrlite și zgîriate. VLAHUȚĂ, O. A. III 62. – Forme gramaticale: perf. s. storsei, part. stors.

A STOARCE storc tranz. 1) (fructe, rufe etc.) A presa evacuând lichidul; a scurge. ◊ ~ pe cineva de puteri (sau de vlagă) a slei pe cineva de puteri; a istovi; a vlăgui. 2) (lichide conținute în anumite corpuri) A elimina prin presare. ~ sucul din poamă.~ lacrimi a face să plângă. 3) fig. A obține datorită unei insistențe excesive; a smulge. 4) fig. (bunuri materiale) A lua prin constrângere (mai ales morală); a smulge. /<lat. extorquare

stoarce v. 1. a face să iasă, a scoate strângând sau apăsând cu putere: a stoarce o lămâie; 2. a apăsa cu teascul ca să iasă zeama: a stoarce struguri; 3. fig. a seca de puteri, a despuia: a stoarce țara de oameni și de bani. [Lat. EXTORQUERE].

storc, stors, a stoárce v. tr. (lat. ex-torquére, it stórcere, pv. cat. sp. estorcer, vfr. estordre.Stoarce, să stoarcă. V. torc). Apes cu mîna saŭ cu mașina ca să ĭasă zeama saŭ apa: a stoarce o lămîĭe, struguriĭ, rufele. Fig. Obțin cu greŭ, zmulg: de abea l-am stors un franc, o promisiune. Cîștig cele perdute (distorc, răstorc): la început perdeam (la joc), dar pe urmă mi-am stors aniĭ. Sleĭesc, despoĭ, sec de puterĭ, de banĭ (de ex., o provincie).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stoarce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. storc, 3 sg. stoarce, perf. s. 1 sg. storsei, 1 pl. stoarserăm, m.m.c.p. 1 pl. storseserăm; conj. prez. 1 sg. să storc, 3 să stoarcă; ger. storcând; part. stors corectat(ă)

stoarce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. storc, perf. s. 1 sg. storsei, 1 pl. stoarserăm; part. stors

stoarce vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. storc, perf. s. 1 sg. storsei, 1 pl. stoarserăm; part. stors

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STOARCE vb. v. asupri, exploata, extorca, infiltra, împila, împovăra, năpăstui, oprima, oropsi, pătrunde, persecuta, prigoni, scurge, secătui, tiraniza, urgisi.

STOARCE vb. 1. v. tescui. 2. (înv.) a stoci. (A ~ un abces de puroi.) 3. v. extenua.

STOARCE vb. 1. a presa, a tescui, a zdrobi. (A ~ strugurii.) 2. (înv.) a stoci. (A ~ o rană de puroi.) 3. a epuiza, a extenua, a frînge, a istovi, a seca, a secătui, a sfîrși, a slei, a vlăgui, a zdrobi, (reg.) a stoci, (prin Olt. și Munt.) a dehobi, (înv.) a zămorî, (fig.) a suge. (Munca brută l-a ~.)

stoarce vb. v. ASUPRI. EXPLOATA. EXTORCA. INFILTRA. ÎMPILA. ÎMPOVĂRA. NĂPĂSTUI. OPRIMA. OROPSI. PĂTRUNDE. PERSECUTA. PRIGONI. SCURGE. SECĂTUI. TIRANIZA. URGISI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

stoarce (-orc, -ors), vb.1. A presa, a scoate, a extrage. – 2. A obține. – 3. A epuiza, a extenua. – Mr. storcu, storșu, stoarcere. Lat. extŏrquēre, cu schimb de conjug. ca toarce (Pușcariu 1649; REW 3094), cf. it. storcere, prov., cat. estorcer, v. fr. estordre, sp. estorcer.Der. stors, s. n. (acțiunea de a stoarce); storsură, s. f. (lichid stors, suc); storcoși, vb. (a strivi, a face terci), cu suf. expresiv -oși.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a stoarce apă din piatră seacă expr. a realiza un lucru imposibil.

a stoarce pe cineva ca pe un burete / ca pe o lămâie expr. 1. a face pe cineva să-și epuizeze puterile; a istovi, a secătui, a slei de puteri. 2. a tapa pe cineva de bani, a epuiza resursele financiare ale cuiva.

a-și stoarce creierii expr. a (se) gândi profund, a se frământa pentru a găsi o soluție.

Intrare: stoarce
verb (VT654)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stoarce
  • stoarcere
  • stors
  • storsu‑
  • storcând
  • storcându‑
singular plural
  • stoarce
  • stoarceți
  • storceți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • storc
(să)
  • storc
  • storceam
  • storsei
  • storsesem
a II-a (tu)
  • storci
(să)
  • storci
  • storceai
  • storseși
  • storseseși
a III-a (el, ea)
  • stoarce
(să)
  • stoarcă
  • storcea
  • stoarse
  • storsese
plural I (noi)
  • stoarcem
(să)
  • stoarcem
  • storceam
  • stoarserăm
  • storseserăm
  • storsesem
a II-a (voi)
  • stoarceți
(să)
  • stoarceți
  • storceați
  • stoarserăți
  • storseserăți
  • storseseți
a III-a (ei, ele)
  • storc
(să)
  • stoarcă
  • storceau
  • stoarseră
  • storseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stoarce, storcverb

  • 1. A presa, a strânge un lucru pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care îl conține. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Alba zînă din apa de pe vale Sub lună-și stoarce părul în rîul de argint. MACEDONSKI, O. I 24. DLRLC
    • format_quote După ce cașul a fost stors de zăr, se frămîntă. ȘEZ. III 18. DLRLC
    • format_quote De sus își stoarce Lacom poamă neagră-n gură. EMINESCU, O. IV 118. DLRLC
    • format_quote I-au stors și alămîie. DRĂGHICI, R. 70. DLRLC
    • format_quote Măr în gură storsu-mi-au. BIBICESCU, P. P. 234. DLRLC
    • format_quote figurat Smulge-ți inima, stoarce-o de gînduri și pune-o la loc uscată, ca pe-un lucru străin aruncat la margine de drum... DAVIDOGLU, M. 25. DLRLC
    • 1.1. prin specializare A răsuci în sens contrar capetele unui material textil pentru a face să iasă o parte din lichidul cu care este îmbibat. DEX '09
    • chat_bubble A stoarce (pe cineva) de puteri (sau de vlagă) = a face (pe cineva) să-și epuizeze puterile; a slei, a secătui, a istovi de puteri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble familiar A-și stoarce creierii = a se gândi profund, a se frământa pentru a găsi o soluție. DEX '09 DEX '98
      • format_quote figurat Poate s-aveți voi dreptate... dar eu unul nu cred. Îmi storc de opt ceasuri mintea... și nimic. BARANGA, I. 180. DLRLC
  • 2. A scoate, a extrage lichidul, sucul care îmbibă un lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Toamna se duceau, fumăreau stupii, storceau mierea din faguri. STANCU, D. 21. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv La Șiraz... se află Valea-Trandafirilor și se stoarce vinul cel mai bun din lume. SADOVEANU, D. P. 8. DLRLC
    • format_quote figurat Boiangiu se adresă mai domol celorlalți: Mă, spuneți care ați furat! Spune, mă, cu binele, că vă bat pînă storc și sufletul din voi! REBREANU, R. I 112. DLRLC
    • chat_bubble A stoarce lacrimi (mai rar plâns) = a face pe cineva să plângă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Să-și uite de sclavie cu toții împreună De lanțul care-adese atîta plîns le-a stors. MACEDONSKI, O. I 257. DLRLC
      • format_quote Textul acesta... e însoțit de o melodie frumoasă și duioasă, încît stoarce lacrimi de la toți cei ce o ascultă. MARIAN, Î. 229. DLRLC
      • format_quote V-oi povesti eu o întîmplare atît de dramatică, că ea vă va stoarce lacrimi din ochi, fără voie! ALECSANDRI, T. I 296. DLRLC
  • 3. figurat A obține un profit, a lua un bun prin constrângere sau viclenie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îi va pune prietenos mîna pe umăr să-l felicite pentru iscuselile cu care a stors tot ce era de aflat. C. PETRESCU, A. R. 46. DLRLC
    • format_quote Locul lor l-a luat arendașul care stoarce arenda pentru boieri. REBREANU. R. I 37. DLRLC
    • format_quote N-au știut a se folosi de ocazie spre a stoarce de la boieri și de la cei bogați vreun milion de galbeni. GHICA, A. 746. DLRLC
    • format_quote Bandiții ăștia de patroni... te exploatează și te storc ca pe o lămîie. C. PETRESCU, C. V. 158. DLRLC
    • format_quote Să-i stoarcă făr’ de milă... nici o para să nu le ierte. DELAVRANCEA, O. II 373. DLRLC
    • format_quote S-a trecut vremea aceea pe cînd numai boierii făceau totul în țara aceasta ș-o storceau după plac. CREANGĂ, A. 163. DLRLC
  • 4. figurat A obține ceva cu mare efort. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tipul acesta, desigur foarte interesant, e utilizat de Alecsandri mai mult pentru a stoarce un efect comic din chipul de a vorbi stricat al grecilor din vremea aceea. IBRĂILEANU, SP. CR. 142. DLRLC
    • format_quote Mii de secerători cu capetele-n soare, cu piepturile goale, storcînd bogățiile pămîntului cu mîinile lor pîrlite și zgîriate. VLAHUȚĂ, O. A. III 62. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.