2 intrări

47 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scrire sf vz scriere

SCRIE, scriu, vb. III. 1. Intranz și tranz. A reprezenta prin semne convenționale sunetele sau cuvintele vorbirii. ◊ Expr. (Intranz.; în basme) De (sau pe) când scria (sau, refl., se scria) musca pe perete = de mult, din timpuri străvechi. ♦ Tranz. impers. A se afla scris, a fi scris. ◊ Expr. A-i scrie (sau a-i fi scris) cuiva pe față (sau în obraz) = a se putea vedea pe fața cuiva starea lui sufletească, a se deduce ceva din expresia cuiva. ♦ Tranz. A acoperi ceva cu semne grafice sau, p. gener., cu orice fel de semne, de figuri. ♦ Tranz. A completa (un formular) cu textul necesar. ♦ Tranz. (Înv. și pop.) A însemna, a desena, a zugrăvi; a contura, a schița. ◊ Expr. (Refl.) A se scrie în partea cuiva = a aduce, a semăna la chip cu cineva. ♦ A lăsa urme, a întipări, a imprima. ◊ Refl. Urmele pașilor se scriseseră pe zăpadă. 2. Intranz. și tranz. A-și exprima, a-și formula gândurile, ideile în scris; a compune, a redacta o operă (literară, științifică). ♦ Tranz. A relata, a descrie, a povesti ceva în scris. 3.[1] A așterne pe hârtie un text, o scrisoare. ♦ Intranz. și tranz. A trimite (cuiva) o scrisoare. ♦ Refl. recipr. Ne scriem din când în când. ♦ A înștiința, a comunica ceva în scris. 4. Tranz. A însemna, a nota, a înregistra ceva în scris; a trece numele cuiva pe o listă, într-o evidență. ♦ (Înv.) A inventaria; a catagrafia. ◊ Expr. (Pop.) A scrie ceva pe numele cuiva = a-i face cuiva acte de proprietate pentru... ♦ A trece ceva în contul cuiva, a pune în socoteală cuiva. 5. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) înscrie într-o organizație, într-un corp constituit, într-un colectiv de muncă. 6. Tranz. (Pop.) A prescrie, a indica unui bolnav tratamentul necesar. ♦ Tranz. impers. A fi stabilit, rânduit (prin legi, regulamente). ◊ Expr. A(-i) fi scris cuiva (sau pentru cineva) = a(-i) fi rânduit cuiva de la naștere, a(-i) fi sortit, hărăzit (prin soartă). [Perf. s. scrisei, part. scris.Var.: scri vb. IV] – Lat. scribere.

  1. Lipsește indicația de tranzitivitate; probabil tranzitiv. — gall

SCRIÉRE, scrieri, s. f. 1. Acțiunea de a scrie și rezultatul ei. 2. (Concr.) Sistem de semne grafice convenționale prin care sunt reprezentate în scris sunetele sau cuvintele unei limbi. ♦ (Înv.) Ortografie. ♦ Mod particular de a caligrafia semnele grafice; fel de a scrie. 3. (Concr.) Text scris: exprimare în scris; compunere, redactare a unui text: scrisoare (5), scris1 (4). ♦ Operă literară sau științifică. – V. scrie.

scrie [At: COD. VOR. 54/18 / V: (pop) scri, (îrg) ~ia (Pzi: scriez) / Pzi: scriu / E: ml scribere] 1 vt (C. i. sunete, litere, cifre, cuvinte, texte etc. ale unei limbi) A reda prin anumite semne grafice convenționale executate pe o suprafață cu ajutorul unor instrumente (specifice). 2 vt (Îe) A ~ pe apă (sau pe nisip, rar, pe lumânare, pe mucul lumânării) A uita ușor. 3 vt (Îae) A nu lua în serios ceva. 4 vt (Pex; c. i. pagini sau foi de hârtie, caiete etc.) A acoperi (integral) cu scriere. 5 vt (Spc) A scrie (1) cu o anumită ortografie, respectând anumite reguli ortografice Si: a ortografia. 6 vr (Pop) A se semna. 7 vt (Înv) A copia (1). 8 vt (Rar; c. i. formulare, acte tipărite în alb etc.) A completa. 9 vt (Îvr) A tipări. 10 vt (Îvp; c. i. linii, figuri, imagini, modele etc.) A picta (1). 11 vt (Îe) A se ~ în partea cuiva A semăna2 (cu cineva). 12 vt (Pop; c. i. ouă) A încondeia. 13 vt A lăsa urme Si: a întipări, a imprima. 14 vt (Fig) A contura (2). 15 vt (Fig; c. i. traiectorii ale corpurilor în mișcare) A trasa. 16 vr (Îvr) A se întrupa. 17 vt (Pop; c. i. oameni; de obicei udp „în” sau, rar, „la”, „se”) A înregistra. 18 vt (Îrg; fig) A pune pe seama cuiva. 19 vt (Reg; c. i. sufletul) A ceda conform unei convenții scrise2 . 20 vt (Îvp; c. i. oameni, de obicei cu determinări ca „la oaste”, înv „la steaguri”, pop, „la cătănie” etc.) A recruta (1). 21 vt (Înv; c. i. o populație, o colectivitate) A catagrafia (1). 22 vt (C. i. bunuri, averi etc.) A inventaria. 23 vt (C. i. bunuri materiale) A înregistra pe numele cuiva. 24 vt (C. i. acte, opere literare sau științifice etc.) A formula astfel încât să poată fi citit Si: a compune, a redacta. 25 vt (Pan; c. i. opere muzicale) A compune (3). 26 vt (C. i. articole, opere literare etc.; udp „la”) A publica într-un periodic sau într-o culegere Si: a colabora. 27 vt (Spc; c. i. scrisori, mesaje etc.) A redacta pentru a expedia și a comunica ceva cuiva. 28 vt (Spc; c. i. scrisori, mesaje etc.) A expedia pentru a comunica ceva cuiva. 29 vt (C. i. vești, știri etc.) A înștiința prin scris1 (2). 30 vt (C. i. oameni, fapte, evenimente etc.) A însemna prin scris1 pe ceva, în ceva, undeva Si: a înregistra, a înscrie, a consemna, a nota1 (1), (înv) a notifica. 31 vt (C. i. oameni, fapte, evenimente etc.) A semnala prin scris Si: a povesti (1), a relata. 32 vta A se afla însemnat în scris1 (2). 33 vt (Îe) A(-i) fi scris (cuiva sau, rar, pentru cineva) A-i fi sortit (1). 34 vt A explica în scris1 pentru a argumenta, pentru a convinge, pentru a dovedi mai bine un anumit fapt. 35 vrp (Îvr) A atribui un titlu în scris1 (2). 36 vt (Înv; d. acte normative sau private) A prevedea. 37 vta (Rar) A indica. 38 vt (Reg; c. i. pedepse) A da. 39 vt (Rar; c. i. medicamente sau tratamente medicale) A prescrie (1). 40 vt (Înv; șîc a ~ împrejur) A descrie (1). 41 vt (Pop; îe) A ~ (ceva) pe numele cuiva A-i face cuiva acte de proprietate. 42-43 vtr (Pop) A (se) înscrie într-o organizație, într-un corp constituit, într-un colectiv de muncă.

scriere sf [At: CARTE TREB. II, 170/17 / V: (înv) scriire, (îvr) scrire / Pl: ~ri / E: scrie] 1 Redare prin anumite semne convenționale a sunetelor, a literelor, a cifrelor, a cuvintelor, a textelor etc. dintr-o limbă Si: (înv) scris1 (1), (înv) scrisoare (1). 2-3 (Ccr) (Sistem de) semne grafice convenționale prin care sunt redate sunetele, cuvintele, textele etc. unei limbi Si: scris1 (2-3), (îrg) scrisoare (3-4), (înv) scriptură (1-2). 4 (Înv) Ortografie. 5 Mod (particular) de a caligrafia semnele grafice Si: scris1 (5). 6 Fel de a scrie (1) al cuiva Si: scris1 (6), scriitură, scris1 (1), (îvp) scrisoare (6), (înv) scriptură (9). 7 (Înv) Recrutare (1). 8 Formulare scrisă2 (1) Si: redactare, scris1 (7). 9 (Înv; îs) ~ în scurt Rezumat. 10 (Rar; îs) ~ frumoasă Stilistică (1). 11 Ceea ce este scris2 (1) ca rezultat al unei munci de redactare Si: text scris2, scris1 (8), operă1, (înv) scriitură , scriptură (10), scrisoare (18). 12 Lucrare originală cu caracter literar, științific etc. Si: scris1 (9), operă1, (înv) scriitură (3), scriptură (11), scrisoare (19). 13 (Spc) Carte (16). 14 (Pex; lpl) Totalitate a textelor scrise2 (și tipărite) ale unui autor, ale unui curent (literar), ale unui popor etc. Si: scris1 (11), operă1, (înv) scriitură, scriptură (21), scrisoare (20). 15 (Înv; șîs ~ împrejur) Descriere (1).

SCRI vb. IV v. scrie.[1]

  1. Formele flexionare absente sunt înlocuite de cele ale verbului a scrie. gall

SCRÍE, scríu, vb. III. 1. Intranz. și tranz. A reprezenta prin semne convenționale sunetele sau cuvintele vorbirii. ◊ Expr. (Intranz.; în basme) De (sau pe) când scria (sau, refl., se scria) musca pe perete = de mult, din timpuri străvechi. ♦ Tranz. impers. A se afla scris, a fi scris. ◊ Expr. A-i scrie (sau a-i fi scris) cuiva pe față (sau în obraz) = a se putea vedea pe fața cuiva starea lui sufletească, a se deduce ceva din expresia cuiva. ♦ Tranz. A acoperi ceva cu semne grafice sau, p. gener., cu orice fel de semne, de figuri. ♦ Tranz. A completa (un formular) cu textul necesar. ♦ Tranz. (Înv. și pop.) A însemna, a desena, a zugrăvi; a contura, a schița. ◊ Expr. (Refl.) A se scrie în partea cuiva = a aduce, a semăna la chip cu cineva. ♦ A lăsa urme, a întipări, a imprima. ◊ Refl. Urmele pașilor se scriseseră pe zăpadă. 2. Intranz. și tranz. A-și exprima, a-și formula gândurile, ideile în scris; a compune, a redacta o operă (literară, științifică). ♦ Tranz. A relata, a descrie, a povesti ceva în scris. 3. A așterne pe hârtie un text, o scrisoare. ♦ Intranz. și tranz. A trimite (cuiva) o scrisoare. ◊ Refl. recipr. Ne scriem din când în când. ♦ A înștiința, a comunica ceva în scris. 4. Tranz. A însemna, a nota, a înregistra ceva în scris; a trece numele cuiva pe o listă, într-o evidență. ♦ (Înv.) A inventaria; a catagrafia. ◊ Expr. (Pop.) A scrie ceva pe numele cuiva = a-i face cuiva acte de proprietate pentru... ♦ A trece ceva în contul cuiva, a pune în socoteală cuiva. 5. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) înscrie într-o organizație, într-un corp constituit, într-un colectiv de muncă. 6. Tranz. (Pop.) A prescrie, a indica unui bolnav tratamentul necesar. ♦ Tranz. impers. A fi stabilit, rânduit (prin legi, regulamente). ◊ Expr. A(-i) fi scris cuiva (sau pentru cineva) = a(-i) fi rânduit cuiva de la naștere, a(-i) fi sortit, hărăzit (prin soartă). [Perf. s. scrisei, part. scris.Var.: scri vb. IV] – Lat. scribere.

SCRÍERE, scrieri, s. f. 1. Acțiunea de a scrie și rezultatul ei. 2. (Concr.) Sistem de semne grafice convenționale prin care sunt reprezentate în scris sunetele sau cuvintele unei limbi. ♦ (Înv.) Ortografie. ♦ Mod particular de a caligrafia semnele grafice; fel de a scrie. 3. (Concr.) Text scris: exprimare în scris; compunere, redactare a unui text: scrisoare (5), scris1 (4). ♦ Operă literară sau științifică. – V. scrie.

SCRÍE, scriu, vb. III. 1. Intranz. A reprezenta prin semne convenționale sunetele sau cuvintele vorbirii. Și învață, domnule, ca un diac. Scrie, cetește groaznic. NEGRUZZI, S. I 59. Lasă robii din robie Să-i învăț la carte-a scrie. ȘEZ. IV 10. C-o mînă pe carte scrie Și cu alta-mi face mie Să merg la cănțelărie, Să mă-nvăț și eu a scrie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 26. ◊ Expr. (Formulă folosită în basme) De (sau pe) cînd scria (sau, refl., se scria) musca pe perete = de mult, din timpuri străvechi. A fost odată ca niciodată... De cînd se scria musca pe părete. ISPIRESCU, L. 1. ◊ Tranz. (Complementul indică semnul sau cuvîntul reprezentat prin el) În pădure duce-m-aș Frunză verde rumpere-aș, Pe genuche pune-o-aș, Slovă neagră scriere-aș. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 129. (Poetic) Peste cuvintele săpate-n piatră Ploaia și vîntul scriu încet: uitare. BENIUC, M. 127. ♦ Tranz. impers. A se afla scris. Pe pachet scria: (Scrieri a lui D. Scavinschi). NEGRUZZI, S. I 209. ◊ Expr. A-i scrie (sau a-i fi scris) cuiva pe față (sau în obraz) = a se putea vedea sau citi pe fața cuiva. Dar ce văd? întristarea ți-e scrisă pe obraz. BOLINTINEANU, O. 200. ♦ Tranz. A acoperi cu semne grafice, p. ext. cu orice fel de semne, de figuri. Un frac fără mînice, abia înseilat, pre care îl scrie calfa pe la toate încheieturile cu credă. NEGRUZZI, S. I 238. Mai trimite-mi cîte-o carte Și n-o scrie cu cerneală... O scrie cu argințel Că de-acela-i puțintel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117. ◊ Expr. (Popular) A scrie ouă = a încondeia ouă, a picta ouă (cu vopsea roșie și cu flori de culori diferite). ♦ Tranz. A completa cu textul necesar. D-le Cațavencu, fii bun, scrie-i, mă rog, votul acestui onest cetățean. CARAGIALE, O. I 175. 2. Tranz. Fig. A trasa, a contura, a schița. De-acolo au văzut valea cea largă a Siretului, unde curge o apă domoală, scriind cotituri între lunci vechi. SADOVEANU, N. P. 143. Poala lungă a rochiei ei de mireasă scria pe pămînt valuri obosite, înflorite de spumă. ANGHEL, PR. 21. ◊ Refl. Zburau paseri negre pe sus și pornea o adiere de vînt dinspre depărtarea Dunării; atunci se scria pe marginea orizontului o linie de purpură. SADOVEANU, M. C. 35. Soarele ți s-a scrie în frunte, Doi luceaferi În umerile obrazului. MARIAN, Î. 16. ♦ A întipări, a imprima. Roțile din față, cu creasta lor tăioasă, își scriau adînc urma pe pămînt. DUMITRIU, V. L. 110. ◊ (Refl., în expr.) A se scrie în partea cuiva = a aduce, a semăna (la chip) cu cineva. S-a scris în partea lui bunicu-său. SANDU-ALDEA, U. P. 83. 3. Intranz. A-și exprima, a-și formula gîndurile, ideile în scris; (în special) a compune opere literare. Am scris și eu. Mi-am zugrăvit anii copilăriei cu obiceiurile, cu puținele bucurii și cu lumina colțului nostru de țară. SADOVEANU, E. 107. Tot citind, a început și el să scrie. REBREANU, I. 62. De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu? EMINESCU, O. I 137. ◊ Tranz. (Complementul indică opera) Eminescu el însuși scrie doine și cîntece pe care cu greu le distingi de realizările proprii ale poporului. BENIUC, P. 20. Tu ai scris cîntecul ăsta! Te cunoști după sprînceană. HASDEU, R. V. 30. Nicu Bălcescu era de o modestie rară: anevoie îl făceai să-ți citească cîte ceva din cele ce scria. GHICA, S. A. 142. ♦ Tranz. A spune în scris, a arăta, a relata, a descrie, a povesti. Iar cînd alaiul s-a oprit Și Paltin-crai a stărostit, A prins să sune sunet viu De treasc și trîmbiți și de chiu. Dar ce scriu eu? Oricum să scriu E ne-mplinit. COȘBUC, P. I 56. Cine poate întîlnirea lor s-o scrie. CONACHI, P. 85. Binele meu din felie, Nu-i diac să-l poată scrie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 176. (Impersonal) Așa scrie și la noi în cărți despre unii, că tocmai la bătrînețe au făcut copii. CREANGĂ, P. 118. Precum la carte ne scrie Că e lumea-nșelătoare. TEODORESCU, P. P. 101. 4. Tranz. A așterne pe hîrtie un text, o scrisoare. Apoi a învățat să scrie petiții la tribunal, la primărie, în toate părțile, dar zadarnic. DUMITRIU, P. F. 56. Mi-a scris... o carte poștală. TOPÎRCEANU, B. 63. Împăratul acela... a scris carte frăține-său craiului, să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoți. CREANGĂ, P. 184. ♦ Intranz. A trimite (cuiva) o scrisoare. După ce-oi învăța carte, îți scriu. SADOVEANU, N. F. 184. Așa, tocmai așa să-i scrie Năvodaru, și Neculai va înțelege. SANDU-ALDEA, D. N. 221. Să-mi scrii mereu. IOSIF, PATR: 34. ♦ Refl. reciproc. A coresponda. Ne mai scrisesem din cînd în cînd o vreme. SADOVEANU, O. VIII 18. ♦ A comunica, a înștiința. Parcă ți-am fost scris că mă gătesc să merg în patrie. CARAGIALE, O. VII 95. Iată ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. CREANGĂ, P. 184. Iaca ce-mi scrie din București. ALECSANDRI, T. 346. ◊ Intranz. Tu întră în cortul meu de scrie senatului din Cracovia despre întoarcerea noastră în Polonia. ALECSANDRI, T. II 37. 5. Tranz. A însemna, a nota, a înregistra în scris; a trece numele cuiva pe o listă, într-o evidență. Am numărat oile și Alexa Baciul le-a însemnat la răbuș. Eu le-am scris în condică la mine. SADOVEANU, B. 59. Nu mi-i scrie și mie acest stih, căci aș voi să-l învăț. DRĂGHICI, R. 62. M-a scris neamțu pe hîrtie Și m-o dus la cătănie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 301. ◊ Refl. Domnule majur Codău... Noi, la pămînt ne-am scrie, cum nu? Că după olecuță de ogor ne crapă măseaua-n gură. CAMILAR, N. I 265. ◊ Expr. (Rar) A(-și) scrie (ceva) în frunte = a ține minte, a reține. Scrie-n frunte ce-ți spun: de azi înainte te așteaptă la toate șotiile din partea mea. ALECSANDRI, T. I 191. ♦ (Învechit și popular) A catagrafia, a recenza, a inventaria. Mihai Viteazul puse de scrise oastea, și găsi că era de opt mii de oameni, cu treizeci și două de tunuri. ISPIRESCU, M. V. 27. ◊ Expr. A scrie ceva pe numele cuiva = a face cuiva acte de proprietate pentru... Aici are să vie cu Ana și cu Vasile Baciu, să-i scrie toate pămînturile pe numele lui. REBREANU, I. 122. ♦ (Construit cu dativul) A trece în contul cuiva, a pune în socoteala cuiva. Spune-mi drept, ți-au spus vrodată popii că păcate-ți scriu Dacă-mbrățișezi vreo fată? COȘBUC, P. I 238. Ba ce zicem? unii oameni, – dumnezeu să nu le scrie-n osîndă – răi de gură... scorniră minciuna. RETEGANUL, P. I 51. 6. Tranz. (Popular) A înscrie pe cineva într-o instituție, într-un corp constituit, într-un colectiv de muncă. În primăvara asta l-au scris la oaste și în luna lui răpciune s-o duce la reghimentul lui. SADOVEANU, M. C. 50. Spunea c-o să mă scrie d-a dreptul în clasa a treia. DELAVRANCEA, H. TUD. 35. Drăguțu nu poartă pană Că l-a scris neamțu cătană. HODOȘ, P. P. 215. ◊ Impers. Pe pruncuț l-am crescut cum l-am putut, acum mi l-au scris la oaste. RETEGANUL, P. III 7. Foaie verde buruiană, Vai, maică, m-a scris cătană. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 295. ◊ Refl. Auzind gloatele de venirea lui Făt-Frumos, veneau droaie să se scrie la oaste. ISPIRESCU, L. 111. La 1831 cei mai mulți au încins sabia, scriindu-se în miliția națională. GHICA, S. 47. (Fig.) Pentru ce să nu arătăm, celor ce voiesc a se scrie printre vrednicii cetași ai sfîntului Hubert, la ce punt al orizontelui vînătoresc sfințește soarele putinței. ODOBESCU, S. III 48. 7. Tranz. (Popular, construit cu dativul) A prescrie, a indica medicamentul sau tratamentul necesar unui bolnav. ♦ Impers. A fi stabilit, rînduit (prin legi, regulamente). Bine, dar călugărului îi scrie... – Ce-i scrie călugărului?! Lasă că știu eu ce-i scrie: o să muncească pentru mînăstire. STĂNOIU, C. I. 17. ◊ Expr. A fi scris sau a-i fi scris cuiva (rar pentru cineva) = a-i fi rînduit cuiva de la naștere, sortit, hărăzit (de soartă). Ei, ce să-i faci? Așa i-a fost scris omului. Săracu! SADOVEANU, O. VIII 188. Vai, doamne, văd că-i scris Să mor cum nu mai moare alt om! COȘBUC, P. II 179. Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război. EMINESCU, O. I 146. – Variantă; scriá (DUMITRIU, N. 161, PAMFILE, CR. 44) vb. I.

SCRÍERE, scrieri, s. f. Acțiunea de a scrie și rezultatul ei. 1. Reprezentarea sunetelor șl a cuvintelor dintr-o limbă cu ajutorul semnelor grafice; scris. Nu știu, zău, dacă din cele patru clase primare îi mai rămăsese altăceva decît știința scrierii și a cetirii. GANE, N. III 181. Am avut cinste a înfățoșa d-voastre prohorisirile ucenicilor mei în istorie, cetire, scriere, aritmetică. NEGRUZZI, S. I 5. ♦ Mod particular de a caligrafia semnele grafice; scris. V. caligrafie. Scriere citeață. 2. Fel de a scrie, sistem de semne grafice. Scriere rondă. Scriere ideografică. ♦ (Învechit) Ortografie. (Cu pronunțare regională) Între moldoveni, colaboratorii «Romîniei literare» sînt singuri ce nu au impus romînilor nici gramatica, nici altă scriire după iscodirile închipuirei lor. RUSSO, S. 79. 3. Text scris. Dau aci ca specimen cîteva scrieri și epistole colective și private care mi s-au dat la 1854 de Dumitrache Florescu. GHICA, A. 673. 4. Exprimare în scris, compunere, redactare a unui text. Compunerile sale originale... caracterizează pe omul care știe arta scrierii. BOLINTINEANU, O. 358. ♦ Operă literară sau științifică; compoziție, articol. Pe-atuncea vremea era înapoiată... De scrieri, sărăcia era neasemănată... Aveam un Odobescu – n-aveam pe cei de azi. MACEDONSKI, O. I 49. De-a pururi, pretutindeni, în ungherul unor crieri Și-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri! EMINESCU, O. I 134. [Filimon] a îmbogățit literatura romînă cu două scrieri de un adevărat merit. GHICA, S. A. 80.

A SCRÍE scríu 1. intranz. 1) A reprezenta grafic vorbirea. 2) A întreține corespondență. 3) A practica scrisul. 2. tranz. 1) (texte) A formula în scris. 2) A aduce la cunoștință în scris; a comunica pe cale grafică. 3) pop. A fixa în scris; a înscrie; a nota; a înregistra. ◊ A(-și) ~ ceva în frunte a ține bine minte; a memoriza bine. A-i fi scris (cuiva) a-i fi hărăzit de soartă; a-i fi sortit. A-i fi scris (cuiva) pe față a vedea pe fața cuiva starea lui sufletească. 4) pop. (medicamente sau tratamente) v. A PRESCRIE. /<lat. scribere

SCRÍERE ~i f. 1) v. A SCRIE. 2) Sistem de semne grafice. ~ pictografică. 3) Mod de redare a semnelor grafice. ~ cursivă. 4) Creație spirituală fixată pe hârtie ~ literară. ~ științifică. [Sil. scri-e-] /v. a scrie

scrie v. 1. a face litere: învață a scrie; 2. fig. a fi predestinat: ce este scris omului, cată să pață; 3. a compune: a scrie o carte; 4. a corespunde prin scris; ne scrim foarte des. [Lat. SCRIBERE; pentru sensul 2, cf. ursită].

scriere f. 1. arta de a reprezenta cuvântul prin semne convenite; 2. acțiunea de a scrie; 3. operă literară sau științifică.

scríere f. Acțiunea de a scrie, de a face litere: scrierea și citirea. Felu de a scrie, de a face literele: aceste elev are o scriere frumoasă. Carte, operă literară saŭ științifică: autor al multor scrierĭ.

arată toate definițiile

Intrare: scrie
verb (VT641)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scrie
  • scriere
  • scris
  • scrisu‑
  • scriind
  • scriindu‑
singular plural
  • scrie
  • scrieți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scriu
(să)
  • scriu
  • scriam
  • scrisei
  • scrisesem
a II-a (tu)
  • scrii
(să)
  • scrii
  • scriai
  • scriseși
  • scriseseși
a III-a (el, ea)
  • scrie
(să)
  • scrie
  • scria
  • scrise
  • scrisese
plural I (noi)
  • scriem
(să)
  • scriem
  • scriam
  • scriserăm
  • scriseserăm
  • scrisesem
a II-a (voi)
  • scrieți
(să)
  • scrieți
  • scriați
  • scriserăți
  • scriseserăți
  • scriseseți
a III-a (ei, ele)
  • scriu
(să)
  • scrie
  • scriau
  • scriseră
  • scriseseră
verb (V341)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scri
  • scrire
singular plural
  • scriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • scrim
(să)
  • scrim
a II-a (voi)
  • scriți
(să)
  • scriți
a III-a (ei, ele)
verb (V520)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scria
  • scriere
singular plural
  • scrieți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • scriem
(să)
  • scriem
a II-a (voi)
  • scrieți
(să)
  • scrieți
a III-a (ei, ele)
Intrare: scriere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scriere
  • scrierea
plural
  • scrieri
  • scrierile
genitiv-dativ singular
  • scrieri
  • scrierii
plural
  • scrieri
  • scrierilor
vocativ singular
plural
scriire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scrire
  • scrirea
plural
  • scriri
  • scririle
genitiv-dativ singular
  • scriri
  • scririi
plural
  • scriri
  • scririlor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

scrie scri scria

  • 1. intranzitiv tranzitiv A reprezenta prin semne convenționale sunetele sau cuvintele vorbirii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: șterge 5 exemple
    exemple
    • Și învață, domnule, ca un diac. Scrie, cetește groaznic. NEGRUZZI, S. I 59.
      surse: DLRLC
    • Lasă robii din robie Să-i învăț la carte-a scrie. ȘEZ. IV 10.
      surse: DLRLC
    • C-o mînă pe carte scrie Și cu alta-mi face mie Să merg la cănțelărie, Să mă-nvăț și eu a scrie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 26.
      surse: DLRLC
    • În pădure duce-m-aș Frunză verde rumpere-aș, Pe genuche pune-o-aș, Slovă neagră scriere-aș. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 129.
      surse: DLRLC
    • poetic Peste cuvintele săpate-n piatră Ploaia și vîntul scriu încet: uitare. BENIUC, M. 127.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie intranzitiv în basme De (sau pe) când scria (sau, reflexiv, se scria) musca pe perete = de mult, din timpuri străvechi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • A fost odată ca niciodată... De cînd se scria musca pe părete. ISPIRESCU, L. 1.
        surse: DLRLC
    • 1.2. tranzitiv impersonal A se afla scris, a fi scris.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pe pachet scria: (Scrieri a lui D. Scavinschi). NEGRUZZI, S. I 209.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. expresie A-i scrie (sau a-i fi scris) cuiva pe față (sau în obraz) = a se putea vedea pe fața cuiva starea lui sufletească, a se deduce ceva din expresia cuiva.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Dar ce văd? întristarea ți-e scrisă pe obraz. BOLINTINEANU, O. 200.
          surse: DLRLC
    • 1.3. tranzitiv A acoperi ceva cu semne grafice sau, prin generalizare, cu orice fel de semne, de figuri.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Un frac fără mînice, abia înseilat, pre care îl scrie calfa pe la toate încheieturile cu credă. NEGRUZZI, S. I 238.
        surse: DLRLC
      • Mai trimite-mi cîte-o carte Și n-o scrie cu cerneală... O scrie cu argințel Că de-acela-i puțintel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. expresie popular A scrie ouă = a încondeia ouă, a picta ouă (cu vopsea roșie și cu flori de culori diferite).
        surse: DLRLC
    • 1.4. tranzitiv A completa (un formular) cu textul necesar.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • D-le Cațavencu, fii bun, scrie-i, mă rog, votul acestui onest cetățean. CARAGIALE, O. I 175.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • De-acolo au văzut valea cea largă a Siretului, unde curge o apă domoală, scriind cotituri între lunci vechi. SADOVEANU, N. P. 143.
        surse: DLRLC
      • Poala lungă a rochiei ei de mireasă scria pe pămînt valuri obosite, înflorite de spumă. ANGHEL, PR. 21.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Zburau paseri negre pe sus și pornea o adiere de vînt dinspre depărtarea Dunării; atunci se scria pe marginea orizontului o linie de purpură. SADOVEANU, M. C. 35.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Soarele ți s-a scrie în frunte, Doi luceaferi În umerile obrazului. MARIAN, Î. 16.
        surse: DLRLC
      • 1.5.1. expresie reflexiv A se scrie în partea cuiva = a aduce, a semăna la chip cu cineva.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: semăna (asemui) un exemplu
        exemple
        • S-a scris în partea lui bunicu-său. SANDU-ALDEA, U. P. 83.
          surse: DLRLC
    • 1.6. A lăsa urme.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: imprima întipări 2 exemple
      exemple
      • Roțile din față, cu creasta lor tăioasă, își scriau adînc urma pe pămînt. DUMITRIU, V. L. 110.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Urmele pașilor se scriseseră pe zăpadă.
        surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. intranzitiv tranzitiv A-și exprima, a-și formula gândurile, ideile în scris; a compune, a redacta o operă (literară, științifică).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
    exemple
    • Am scris și eu. Mi-am zugrăvit anii copilăriei cu obiceiurile, cu puținele bucurii și cu lumina colțului nostru de țară. SADOVEANU, E. 107.
      surse: DLRLC
    • Tot citind, a început și el să scrie. REBREANU, I. 62.
      surse: DLRLC
    • De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu? EMINESCU, O. I 137.
      surse: DLRLC
    • Eminescu el însuși scrie doine și cîntece pe care cu greu le distingi de realizările proprii ale poporului. BENIUC, P. 20.
      surse: DLRLC
    • Tu ai scris cîntecul ăsta! Te cunoști după sprînceană. HASDEU, R. V. 30.
      surse: DLRLC
    • Nicu Bălcescu era de o modestie rară: anevoie îl făceai să-ți citească cîte ceva din cele ce scria. GHICA, S. A. 142.
      surse: DLRLC
    • 2.1. tranzitiv A relata, a descrie, a povesti ceva în scris.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Iar cînd alaiul s-a oprit Și Paltin-crai a stărostit, A prins să sune sunet viu De treasc și trîmbiți și de chiu. Dar ce scriu eu? Oricum să scriu E ne-mplinit. COȘBUC, P. I 56.
        surse: DLRLC
      • Cine poate întîlnirea lor s-o scrie. CONACHI, P. 85.
        surse: DLRLC
      • Binele meu din felie, Nu-i diac să-l poată scrie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 176.
        surse: DLRLC
      • impersonal Așa scrie și la noi în cărți despre unii, că tocmai la bătrînețe au făcut copii. CREANGĂ, P. 118.
        surse: DLRLC
      • impersonal Precum la carte ne scrie Că e lumea-nșelătoare. TEODORESCU, P. P. 101.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A așterne pe hârtie un text, o scrisoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Apoi a învățat să scrie petiții la tribunal, la primărie, în toate părțile, dar zadarnic. DUMITRIU, P. F. 56.
      surse: DLRLC
    • Mi-a scris... o carte poștală. TOPÎRCEANU, B. 63.
      surse: DLRLC
    • Împăratul acela... a scris carte frăține-său craiului, să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoți. CREANGĂ, P. 184.
      surse: DLRLC
    • 3.1. intranzitiv tranzitiv A trimite (cuiva) o scrisoare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • După ce-oi învăța carte, îți scriu. SADOVEANU, N. F. 184.
        surse: DLRLC
      • Așa, tocmai așa să-i scrie Năvodaru, și Neculai va înțelege. SANDU-ALDEA, D. N. 221.
        surse: DLRLC
      • Să-mi scrii mereu. IOSIF, PATR: 34.
        surse: DLRLC
      • exemple
        • Ne scriem din când în când.
          surse: DEX '09 DEX '98
        • Ne mai scrisesem din cînd în cînd o vreme. SADOVEANU, O. VIII 18.
          surse: DLRLC
    • 3.2. A înștiința, a comunica ceva în scris.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Parcă ți-am fost scris că mă gătesc să merg în patrie. CARAGIALE, O. VII 95.
        surse: DLRLC
      • Iată ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. CREANGĂ, P. 184.
        surse: DLRLC
      • Iaca ce-mi scrie din București. ALECSANDRI, T. 346.
        surse: DLRLC
      • intranzitiv Tu întră în cortul meu de scrie senatului din Cracovia despre întoarcerea noastră în Polonia. ALECSANDRI, T. II 37.
        surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv A însemna, a nota, a înregistra ceva în scris; a trece numele cuiva pe o listă, într-o evidență.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Am numărat oile și Alexa Baciul le-a însemnat la răbuș. Eu le-am scris în condică la mine. SADOVEANU, B. 59.
      surse: DLRLC
    • Nu mi-i scrie și mie acest stih, căci aș voi să-l învăț. DRĂGHICI, R. 62.
      surse: DLRLC
    • M-a scris neamțu pe hîrtie Și m-o dus la cătănie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 301.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Domnule majur Codău... Noi, la pămînt ne-am scrie, cum nu? Că după olecuță de ogor ne crapă măseaua-n gură. CAMILAR, N. I 265.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie rar A(-și) scrie (ceva) în frunte = a ține minte.
      surse: DLRLC sinonime: reține un exemplu
      exemple
      • Scrie-n frunte ce-ți spun: de azi înainte te așteaptă la toate șotiile din partea mea. ALECSANDRI, T. I 191.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Mihai Viteazul puse de scrise oastea, și găsi că era de opt mii de oameni, cu treizeci și două de tunuri. ISPIRESCU, M. V. 27.
        surse: DLRLC
      • 4.2.1. expresie popular A scrie ceva pe numele cuiva = a-i face cuiva acte de proprietate pentru...
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Aici are să vie cu Ana și cu Vasile Baciu, să-i scrie toate pămînturile pe numele lui. REBREANU, I. 122.
          surse: DLRLC
    • 4.3. A trece ceva în contul cuiva, a pune în socoteală cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Spune-mi drept, ți-au spus vrodată popii că păcate-ți scriu Dacă-mbrățișezi vreo fată? COȘBUC, P. I 238.
        surse: DLRLC
      • Ba ce zicem? unii oameni, – dumnezeu să nu le scrie-n osîndă – răi de gură... scorniră minciuna. RETEGANUL, P. I 51.
        surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv reflexiv popular A (se) înscrie într-o organizație, într-un corp constituit, într-un colectiv de muncă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înscrie 8 exemple
    exemple
    • În primăvara asta l-au scris la oaste și în luna lui răpciune s-o duce la reghimentul lui. SADOVEANU, M. C. 50.
      surse: DLRLC
    • Spunea c-o să mă scrie d-a dreptul în clasa a treia. DELAVRANCEA, H. TUD. 35.
      surse: DLRLC
    • Drăguțu nu poartă pană Că l-a scris neamțu cătană. HODOȘ, P. P. 215.
      surse: DLRLC
    • impersonal Pe pruncuț l-am crescut cum l-am putut, acum mi l-au scris la oaste. RETEGANUL, P. III 7.
      surse: DLRLC
    • impersonal Foaie verde buruiană, Vai, maică, m-a scris cătană. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 295.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Auzind gloatele de venirea lui Făt-Frumos, veneau droaie să se scrie la oaste. ISPIRESCU, L. 111.
      surse: DLRLC
    • reflexiv La 1831 cei mai mulți au încins sabia, scriindu-se în miliția națională. GHICA, S. 47.
      surse: DLRLC
    • reflexiv figurat Pentru ce să nu arătăm, celor ce voiesc a se scrie printre vrednicii cetași ai sfîntului Hubert, la ce punt al orizontelui vînătoresc sfințește soarele putinței. ODOBESCU, S. III 48.
      surse: DLRLC
  • 6. tranzitiv popular A prescrie, a indica unui bolnav tratamentul necesar.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 6.1. tranzitiv impersonal A fi stabilit, rânduit (prin legi, regulamente).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Bine, dar călugărului îi scrie... – Ce-i scrie călugărului?! Lasă că știu eu ce-i scrie: o să muncească pentru mînăstire. STĂNOIU, C. I. 17.
        surse: DLRLC
      • 6.1.1. expresie A(-i) fi scris cuiva (sau pentru cineva) = a(-i) fi rânduit cuiva de la naștere, a(-i) fi sortit, hărăzit (prin soartă).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Ei, ce să-i faci? Așa i-a fost scris omului. Săracu! SADOVEANU, O. VIII 188.
          surse: DLRLC
        • Vai, doamne, văd că-i scris Să mor cum nu mai moare alt om! COȘBUC, P. II 179.
          surse: DLRLC
        • Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război. EMINESCU, O. I 146.
          surse: DLRLC

etimologie:

scriere scriire scrire

  • 1. Acțiunea de a scrie și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Reprezentarea sunetelor șl a cuvintelor dintr-o limbă cu ajutorul semnelor grafice.
      surse: DLRLC sinonime: scris (s.n.) 2 exemple
      exemple
      • Nu știu, zău, dacă din cele patru clase primare îi mai rămăsese altăceva decît știința scrierii și a cetirii. GANE, N. III 181.
        surse: DLRLC
      • Am avut cinste a înfățoșa d-voastre prohorisirile ucenicilor mei în istorie, cetire, scriere, aritmetică. NEGRUZZI, S. I 5.
        surse: DLRLC
  • 2. concretizat Sistem de semne grafice convenționale prin care sunt reprezentate în scris sunetele sau cuvintele unei limbi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Scriere rondă. Scriere ideografică.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • cu pronunțare regională Între moldoveni, colaboratorii «Romîniei literare» sînt singuri ce nu au impus romînilor nici gramatica, nici altă scriire după iscodirile închipuirei lor. RUSSO, S. 79.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Mod particular de a caligrafia semnele grafice; fel de a scrie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Scriere citeață.
        surse: DLRLC
  • 3. concretizat Text scris: exprimare în scris; compunere, redactare a unui text: scrisoare, scris.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: scris (s.n.) scrisoare 2 exemple
    exemple
    • Dau aci ca specimen cîteva scrieri și epistole colective și private care mi s-au dat la 1854 de Dumitrache Florescu. GHICA, A. 673.
      surse: DLRLC
    • Compunerile sale originale... caracterizează pe omul care știe arta scrierii. BOLINTINEANU, O. 358.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Operă literară sau științifică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Pe-atuncea vremea era înapoiată... De scrieri, sărăcia era neasemănată... Aveam un Odobescu – n-aveam pe cei de azi. MACEDONSKI, O. I 49.
        surse: DLRLC
      • De-a pururi, pretutindeni, în ungherul unor crieri Și-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri! EMINESCU, O. I 134.
        surse: DLRLC
      • [Filimon] a îmbogățit literatura romînă cu două scrieri de un adevărat merit. GHICA, S. A. 80.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi scrie
    surse: DEX '98 DEX '09