19 definiții pentru desena desina desemna


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESENÁ, desenez, vb. I. 1. Tranz. A executa un desen (1). 2. Refl. A apărea, a ieși în evidență; a se profila, a se contura. 3. Tranz. Fig. (Rar) A schița, a contura o problemă, o chestiune. [Var.: desemná, (înv.) desiná vb. I] – Din fr. dessiner.

DESENÁ, desenez, vb. I. 1. Tranz. A executa un desen (1). 2. Refl. A apărea, a ieși în evidență; a se profila, a se contura. 3. Tranz. Fig. (Rar) A schița, a contura o problemă, o chestiune. [Var.: desemná, (înv.) desiná vb. I] – Din fr. dessiner.

desena [At: NEGRUZZI, S. 246 / V: ~emna, ~sina / Pzi: ~nez / E: fr dessiner cf desen] 1-6 vt A face un desen (1, 4-5, 8-9,11). 7-8 vtr A (se) contura în fața privirii. 9 vt (Fig; rar) A schița o problemă, o chestiune.

DESENÁ, desenez, vb. I. 1. Tranz. A face un desen cu mîna liberă sau cu ajutorul instrumentelor. Desenează un copac.Fig. [Norii] desenează pe cer hărțile unor continente necunoscute. BOGZA, C. O. 53. ◊ Absol. Surîse, încetînd să deseneze și punînd creionul colorat alături. C. PETRESCU, C. V. 149. 2. Refl. (Despre conturul unui obiect) A apărea, a ieși în evidență; a se profila, a se contura. Munții se desenează în zare.Asprimea voluntară a feței era îndulcită de catifelarea umedă a ochilor și de buzele cărnoase, roșii și desenate voluptos. C. PETRESCU, Î. I 13. 3. (Neobișnuit, cu privire la o problemă, o chestiune) A schița, a contura. (Atestat în forma desemna) Chestiunea abia este desemnată; acesta este primul ei cuvînt. ODOBESCU, S. III 408. – Variante: desemná, (învechit) desiná (NEGRUZZI, S. II 246) vb. I.

DESENÁ vb. I. 1. tr. A face un desen. 2. refl. A apărea, a se ivi, a se contura, a se profila. [Cf. fr. dessiner].

DESENÁ vb. I. tr. a face un desen. II. refl. a apărea, a se contura, a se profila. (< fr. dessiner)

A DESENÁ ~éz tranz. 1) A reprezenta prin desen. 2) A face să se deseneze; a profila; a contura; a zugrăvi; a schița. /<fr. dessiner

A SE DESENÁ mă ~éz intranz. A se închega în contururi precise; a căpăta forme distinctive; a se profila; a se contura; a se zugrăvi; a se delimita. /<fr. dessiner

desenà v. 1. a reprezenta cu ajutorul desenului: a desena un cap; 2. a face să reiasă formele; o haină ce desenează bine talia; 3. a ști desenul; 4. a apare deslușit: din depărtare se desenează munții.

DESEMNÁ2 vb. I v. desena.

DESINÁ vb. I v. desena.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

desená (a ~) (a executa un desen) vb., ind. prez. 3 deseneáză

desená (a executa un desen, a se profila, a (se) contura) vb. ind. prez. 1 sg. desenéz, 3 sg. și pl. deseneáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DESENÁ vb. 1. (înv. și pop.) a scrie, a zugrăvi. (A ~ o caricatură.) 2. a se contura, a se delimita, a se desluși, a se distinge, a se evidenția, a se preciza, a se profila, a se proiecta, a se reliefa. (Acum imaginea ei se ~ în lumina asfințitului.)

DESENA vb. 1. (înv. și pop.) a scrie, a zugrăvi. (A ~ o caricatură.) 2. a se contura, a se delimita, a se desluși, a se distinge, a se evidenția, a se preciza, a se profila, a se proiecta, a se reliefa. (Acum imaginea ei se ~ în lumina asfințitului.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

desena, desenez v. t. a denunța.

Intrare: desena
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desena
  • desenare
  • desenat
  • desenatu‑
  • desenând
  • desenându‑
singular plural
  • desenea
  • desenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desenez
(să)
  • desenez
  • desenam
  • desenai
  • desenasem
a II-a (tu)
  • desenezi
(să)
  • desenezi
  • desenai
  • desenași
  • desenaseși
a III-a (el, ea)
  • desenea
(să)
  • deseneze
  • desena
  • desenă
  • desenase
plural I (noi)
  • desenăm
(să)
  • desenăm
  • desenam
  • desenarăm
  • desenaserăm
  • desenasem
a II-a (voi)
  • desenați
(să)
  • desenați
  • desenați
  • desenarăți
  • desenaserăți
  • desenaseți
a III-a (ei, ele)
  • desenea
(să)
  • deseneze
  • desenau
  • desena
  • desenaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desina
  • desinare
  • desinat
  • desinatu‑
  • desinând
  • desinându‑
singular plural
  • desinea
  • desinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desinez
(să)
  • desinez
  • desinam
  • desinai
  • desinasem
a II-a (tu)
  • desinezi
(să)
  • desinezi
  • desinai
  • desinași
  • desinaseși
a III-a (el, ea)
  • desinea
(să)
  • desineze
  • desina
  • desină
  • desinase
plural I (noi)
  • desinăm
(să)
  • desinăm
  • desinam
  • desinarăm
  • desinaserăm
  • desinasem
a II-a (voi)
  • desinați
(să)
  • desinați
  • desinați
  • desinarăți
  • desinaserăți
  • desinaseți
a III-a (ei, ele)
  • desinea
(să)
  • desineze
  • desinau
  • desina
  • desinaseră
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desemna
  • desemnare
  • desemnat
  • desemnatu‑
  • desemnând
  • desemnându‑
singular plural
  • desemnea
  • desemnați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desemnez
(să)
  • desemnez
  • desemnam
  • desemnai
  • desemnasem
a II-a (tu)
  • desemnezi
(să)
  • desemnezi
  • desemnai
  • desemnași
  • desemnaseși
a III-a (el, ea)
  • desemnea
(să)
  • desemneze
  • desemna
  • desemnă
  • desemnase
plural I (noi)
  • desemnăm
(să)
  • desemnăm
  • desemnam
  • desemnarăm
  • desemnaserăm
  • desemnasem
a II-a (voi)
  • desemnați
(să)
  • desemnați
  • desemnați
  • desemnarăți
  • desemnaserăți
  • desemnaseți
a III-a (ei, ele)
  • desemnea
(să)
  • desemneze
  • desemnau
  • desemna
  • desemnaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

desena desina desemna

  • 1. tranzitiv A executa un desen.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 3 exemple
    exemple
    • Desenează un copac.
      surse: DLRLC
    • figurat [Norii] desenează pe cer hărțile unor continente necunoscute. BOGZA, C. O. 53.
      surse: DLRLC
    • absolut Surîse, încetînd să deseneze și punînd creionul colorat alături. C. PETRESCU, C. V. 149.
      surse: DLRLC
  • 2. reflexiv A ieși în evidență; a se profila, a se contura.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: apărea contura profila 2 exemple
    exemple
    • Munții se desenează în zare.
      surse: DLRLC
    • Asprimea voluntară a feței era îndulcită de catifelarea umedă a ochilor și de buzele cărnoase, roșii și desenate voluptos. C. PETRESCU, Î. I 13.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv figurat rar A schița, a contura o problemă, o chestiune.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: contura schița un exemplu
    exemple
    • Chestiunea abia este desemnată; acesta este primul ei cuvînt. ODOBESCU, S. III 408.
      surse: DLRLC

etimologie: